Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
24–30 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 58–59 : « ’Ana’anatae i te rave i te ’ohipa maita’i »


« 24–30 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58–59 : ‘ ’Ana’anatae i te rave i te ’ohipa maita’i », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 24–30 nō Mē. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58–59 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Purūmu nō Independence Missouri

Independence, Missouri, na Al Rounds

24–30 nō Mē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58–59

« ’Ana’anatae i te rave i te ’ohipa maita’i »

’Ua ha’api’i mai te peresideni Dallin H. Oaks, « E tauturu te mau pāpa’ira’a mo’a ia tātou ’ia pāhono i te tā’āto’ara’a o tā tātou mau uira’a nō te mea, nā roto i te tai’ora’a i te reira, tē ani ra tātou ’e tē fa’aineine ra tātou ia tātou iho nō te fāri’i i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i, ’o te arata’i ia tātou i roto i te mau parau mau ato’a » (i roto David A. Edwards, « Are My Answers in There ? » New Era, Mē 2016, 42).

E pāpa’i i tō ʼoutou mana’o

I te taime mātāmua ’a ’ite ai te mau peresibutero o te ’Ēkālesia i te vāhi ti’ara’a o te ’oire o Ziona—Independence, Missouri—e ’ere ïa i tā rātou i mana’o na. ’Ua mana’o te tahi pae ē, e ’ite rātou i te hō’ē ’oire ruperupe ’e te ’ohipa, ’e te hō’ē pupu feiā mo’a pūai. Terā rā, ’ua ’ite atu rātou i te hō’ē ’oire varavara te ta’ata, e ’ere mai te vāhi ta’ata tā rātou i mātau, e vāhi fa’aeahia rā nā te mau ta’ata rātere, ’eiaha rā nā te feiā mo’a. ’E ’ua ’ite a’era rātou ē, ’aita te Fatu i ani ia rātou ’ia haere noa mai i Ziona—’ua hina’aro rā ’oia ’ia patu rātou i te reira.

’Ia ’ore ana’e tā tātou mau tīa’ira’a ’ia tū’ati i ni’a i te ’ohipa mau, e nehenehe tātou e ha’amana’o i tā te Fatu i parau atu i te feiā mo’a i te matahiti 1831 : « E ’ore roa e ti’a ia ’outou ’ia ’ite nā roto i tō ’outou mata ta’ata noa nei nō teie taime nei, i te ’ōpuara’a nō tō ’outou Atua… ’E te hanahana ho’i ’o tē tae mai i muri a’e i te mau ’ati e rave rahi ra » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 58:3). ’Oia mau, ’ua ’ī te orara’a i te ’ati ’e tae noa atu i te ’ino, terā rā, e nehenehe tātou e « fa’atupu fa’arahi i te parau-ti’a; nō te mea tei roto te mana ia [tātou] » (mau ’īrava 27–28).

Hi’o ato’a te Feiā Mo’a, 1:127–33.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 58:1–5, 26–33, 44; 59:23

E tae mai te mau ha’amaita’ira’a ’ia au i te taime a te Atua ’e ’ia au i tō tātou itoito.

’Ua ha’amau te feiā mo’a i te niu nō Ziona i te mata’eina’a nō Jackson, Missouri, i reira rātou i te fa’arurura’a i te mau tāmatara’a e rave rahi. ’Ua ti’aturi pāpū rātou ē, i roto i tō rātou orara’a, e ruperupe teie fenua ’ei vāhi i reira te feiā mo’a ato’a e ha’aputuputu ai. Terā rā, ’ua ti’avaruhia te feiā mo’a i rāpae i te mata’eina’a nō Jackson tau matahiti i muri iho, ’e ’ua heheu mai te Fatu ē, e tītauhia i tōna mau ta’ata ’ia « tīa’i ri’i nō te hō’ē tau poto ra nō te fa’aorara’a ia Ziona » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 105:9).

’A tuatāpapa ai ’outou i te mau pāpa’ira’a i muri nei, ’a ’imi i te mau tumu e nehenehe ai e ’īritihia te mau ha’amaita’ira’a nō te hō’ē taime. E nehenehe te mau uira’a i muri nei e tauturu ia ’outou ’ia feruri.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:1–5; 59:23. E aha te mau parau poro’i i roto i teie mau ’īrava ’o tē ha’apūai i tō ’outou ’aravihi ’ia fa’a’oroma’i hau atu i te ’ati ? E aha te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou i fāri’i i muri a’e i te ’ati ? I tō ’outou mana’ora’a, nō te aha te tahi mau ha’amaita’ira’a e fāri’ihia ai i muri noa a’e i te ’ati ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:26–33. E aha te faufa’a ’ia vai « ’ana’anatae i te rave i te ’ohipa maita’i » i roto i te tupura’a o te mau parau fafau a te Atua ? E aha ïa te parau nō tō ’outou ha’apa’ora’a i reira ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:44. E aha te aura’a i rotopū i « te pure o te fa’aro’o » ’e te hina’aro o te Fatu nō tātou ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59, upo’o parau nō te tuha’a.

’O vai ’o Polly Knight ?

Polly Knight ’e tāna tāne, ’o Joseph Knight Sr., tē tahi te reira o te feiā fa’aro’o mātāmua i roto i te pi’ira’a tohu ’o Iosepha Semita. ’Ua pāturu pāpū ’o Polly ’e ’o Joseph i te peropheta i roto i te ’ohipa ’īritira’a o te Buka a Moromona. ’Ua fa’aru’e te ’utuāfare Knight i Colesville, New York, nō te ha’aputuputu ’e te feiā mo’a i Ohio, ’e i muri a’e, ’ua fa’auehia rātou ’ia haere i te mata’eina’a nō Jackson, Missouri. ’A rātere ai rātou, ’ua ha’amata te ea o Polly i te ’ino, terā rā, e hina’aro pāpū tōna ’ia ’ite ia Ziona hou ’oia ’a pohe ai. Tau mahana noa tōna taera’a i Missouri, pohe atura (hi’o te Feiā Mo’a, 1:127–28, 132–33). ’Ua fāri’ihia Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 59 i te mahana o tōna pohera’a, ’e mai te huru ra ē, tē fa’ahiti ta’a ’ē ra te ’īrava 1 ’e te 2 nō ni’a iāna.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59:9–19

E hōro’a mai te ha’amo’ara’a i te mahana sābati i te mau ha’amaita’ira’a pae tino ’e te pae vārua.

I muri a’e i te fafaura’a ’ia ha’amaita’i i te feiā mo’a i Ziona, « i te mau fa’auera’a fa’aiti-’ore-hia », ’ua hōro’a mai te Fatu i te mau ha’apāpūra’a ta’a ’ē i te hō’ē fa’auera’a ta’a ’ē : te fa’auera’a ’ia fa’atura i tōna « mahana mo’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 59:4, 9). ’A tuatāpapa ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 59:9–19, ’a feruri nō te aha te fa’aturara’a i te sābati e riro ai ’ei ’ohipa faufa’a nō teie feiā mo’a ’a tītau ai rātou ’ia patu ia Ziona.

E nehenehe ato’a ’outou e feruri i te mau uira’a mai teie : Tē fa’a’ohipa ra ānei au i te mahana sābati mai tā te Fatu i hina’aro ? Nāhea te ha’amo’ara’a i te mahana sābati i te tauturu iā’u ’eiaha «’ia vi’ivi’i i te mau mea nō teie nei ao » ?(’īrava 9). E aha te ti’a iā’u ’ia rave nō te « ha’amori atu i tei Teitei Roa ra » ?(’īrava 10).

I muri a’e i te tai’ora’a i te mau ’īrava i muri nei, e aha tei fa’auruhia ia ’outou ’ia rave nō te ha’amo’a hope atu ā i te mahana sābati ? Genese 2:2–3; Exodo 20:8–11; 31:13, 16; Deuteronomi 5:12–15; Isaia 58:13–14; Mareko 2:27; Ioane 20:1–19; Te ’Ohipa 20:7.

E fāna’o ato’a ’outou i te hō’ē o te mau video ’aore rā, te tahi atu mau rāve’a tauturu nō ni’a i te sābati, ’o tē ’itehia i ni’a i te sabbath.ChurchofJesusChrist.org.

Hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Te sābati e mahana hina’arohia », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2015, 129–32; Fa’atoro parau o te Bibilia, « Sābati ».

Hōho’a
te faraoa ’e te mau hāpaina nō te ’ōro’a mo’a

Tē ravera’a i te ’ōro’a mo’a, e tuha’a ïa nō te ha’amo’ara’a i te mahana sābati.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:26–29.E nehenehe paha te mau melo o te ’utuāfare e hāmani i te hō’ē tāpura nō te tahi o te mau mea tā rātou e « ’āna’anatae i te rave ». E « ’ohipa maita’i » ānei te tā’āto’ara’a nō te reira ? Nō te aha te Fatu i hina’aro ai ’ia rave tātou i « te mau ’ohipa e rave rahi nā roto i tō [tātou] iho hina’aro » ? ’A ani i te melo tāta’itahi o te ’utuāfare ’ia feruri i te mea tā rātou e nehenehe e rave i teie hepetoma nō te « fa’atupu fa’arahi ho’i i te parau-ti’a. » I muri mai, e nehenehe rātou e ’āfa’i mai i te parau fa’a’ite nō ni’a i te mau mea tā rātou i rave.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:42–43E aha te mana’o o te mau melo o te ’utuāfare ’ia tai’o ana’e rātou i teie mau ’īrava ? Nāhea teie mau ’īrava i te tauturu i te hō’ē ta’ata e tītau ra ’ia tātarahapa ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59:3–19.E aha te aura’a ’ia « fa’akoronahia… i te mau fa’auera’a » ?( ’īrava 4). ’Ia tai’o ana’e ’outou i te mau fa’auera’a i roto i te mau ’īrava 5–19, ’a ’āparau i te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou i fāri’i nā roto i te ha’apa’ora’a i teie mau fa’auera’a tāta’itahi.

E nehenehe ato’a ’outou e ’ite e nāhea te mau ta’o mai te « ’oa’oa » « pōpou », « fa’a’oa’oa » ’e « māuruuru » i te fa’a’ohipahia nō te fa’ata’a i te fa’auera’a ’ia fa’atura i te mahana sābati. Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia fa’ariro i tā ’outou sābati ’ei mea ’oa’oa a’e ? E nehenehe paha tō ’outou ’utuāfare e ha’uti i te hō’ē ha’uti fa’atū’atira’a i te mau tāreta ’o tē fa’ata’a ra i te mau mea tā ’outou e nehenehe e rave nō te ha’amo’a i te mahana sābati.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59:18–21.E aha te nehenehe ia tātou ’ia rave nō te « fa’i mai… i te rima o [Te Atua] i roto i te mau mea ato’a » ?( ’īrava 21). ’A feruri ē, tē hahaere ra ’outou ’aore rā, tē māta’ita’i ra i te mau hōho’a, ma te hi’o i te mau mea nō te « ha’amāuruuru i te mata ’e nō te fa’atupu i te ’oa’oa i roto i te ’ā’au » (’īrava 18). E nehenehe ’outou e pata ’aore rā, e pāpa’i i te mau hōho’a nō te mau mea tā ’outou i ’ite ’e ’ia paraparau e mea nāhea ’outou ’ia fa’a’ite i tō ’outou māuruuru nō teie mau mea. E mea nāhea tō tātou ’itera’a i te rima o te Atua i roto i tō tātou orara’a ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Mā’iti i te maita’i », Te mau hīmene, n° 144.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’a’ite i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’A hōro’a i te taime i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te mau parau nō te pāpa’ira’a mo’a tei ’itehia ia rātou i roto i tā rātou iho tuatāpapara’a tei riro ’ei mea faufa’a nō rātou.

Hōho’a
e tamāhine e pure ra i roto i te ’ōro’a mo’a

Fa’ahōho’ara’a nā Marti Major

Nene’i