Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
31 nō Mē–6 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 60–62 : « Tei roto i tō’u nei rima te ta’ata ato’a ra »


« 31 nō Mē–6 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 60–62 : ‘Tei roto i tō’u nei rima te ta’ata ato’a ra », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 31 nō Mē–6 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 60–62 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Te anavai nō Missouri

Rurura’a pae auahi i ni’a i te Missouri, nā Bryan Mark Taylor

31 nō Mē–6 nō Tiunu

Te parau ha’api’ira’a ’e te mau parau fafau 60–62

« Tei roto i tō’u nei rima te ta’ata ato’a ra »

’Ua ha’api’i mai te peresideni Ezra Taft Benson ē, mai te mea e tuatāpapa tātou i te mau pāpa’ira’a mo’a, « e tupu te ’itera’a pāpū i te rahi. E ha’apūaihia te tūtavara’a. E ha’apūaihia te mau ’utuāfare. E tae mai te heheura’a nō te ta’ata iho » (« The Power of the Word », Ensign, Mē 1986, 81).

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

I te ’āva’e Tiunu 1831, ’ua fa’atupu o Iosepha Semita i te hō’ē ’āmuira’a ’e te mau peresibutero o te ’Ēkālesia i Kirtland. I reira, ’ua fa’anahonaho te Fatu i te tahi o te mau peresibutero i roto i te auhoara’a ’e ’ua tono ia rātou i te mata’eina’a nō Jackson, Missouri, ma te hōro’a i teie fa’auera’a : « e a’o haere nā te pae ’ē’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 52:10). E rave rahi o te mau peresibutero tei rave i te reira ma te itoito, ’aita te tahi pae. Nō reira, ’ia tae i te taime nō te ho’i i Kirtland, ’ua parau mai ra te Fatu, « i te tahi rā (mau peresibutero) ’aore au i māuruuru roa ra, nō te mea ē ’aore roa rātou i hāmama mai i tō rātou ra mau vaha, tē huna atu rā rātou i te tāreni tā’u i hōro’a atu nō rātou ra, nō te mata’u i te ta’ata nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 60:2). E rave rahi paha o tātou tei aroha i terā mau peresibutero—e riro ato’a tātou i te ’ōti’ati’a ’ia hāmama i tō tātou vaha ’e ’ia fa’a’ite i te ’evanelia. E fifi ato’a paha tātou i te « mata’u i te ta’ata nei ». E fē’a’a paha tātou i tō tātou ti’amā ’aore rā, i tō tātou mau ’aravihi. Noa atu te huru o tā tātou mau tumu, ’ua ’ite te Fatu « i te paruparu o te ta’ata nei ’e te rāve’a ho’i nō te fa’a’eta’eta ia [tātou] » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 62:1). I roto i teie mau heheura’a tei hōro’ahia i te mau misiōnare mātāmua, tē vai ra te mau ha’apāpūra’a ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i tō tātou mau mata’u nō ni’a i te fa’a’itera’a i te ’evanelia—’aore rā, te tahi atu mau mata’u tā tātou e fa’aruru nei : « O vau nei, ’o te Fatu, tē fa’atere nei i te mau ra’i i ni’a ». « E ti’a ho’i iā’u nei ’ia ha’amo’a ia ’outou ». « Tei roto i tō’u nei rima te ta’ata ato’a ra ». ’E « ’a ’oa’oa na e te mau tamari’i ri’i; nō te mea tei rotopū ïa vau ia ’outou na ». « (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 60:4, 7; 61:6, 36).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6062

E mauruuru te Fatu ’ia hāmama vau i tō’u vaha nō te fa’a’ite i te ’evanelia.

’Ua fāri’i pā’āto’a tātou i te mau ’itera’a i te taime ’a ti’a ai ia tātou ’ia fa’a’ite i te ’evanelia i te hō’ē ta’ata, terā rā, nō te tahi mau tumu, ’aita tātou i fa’a’ite. ’Ia tai’o ana’e ’outou i te mau parau a te Fatu i te mau misiōnare mātāmua tei ’ore i « hāmama i tō rātou vaha », ’a feruri i te mau taime ’a ti’a ai ia ’outou ’ia fa’a’ite i te ’evanelia. Nāhea tō ’outou ’itera’a pāpū nō te ’evanelia i riro ai mai te hō’ē « tāreni » ’aore rā, mai te hō’ē tao’a faufa’a rahi nō ’ō mai i te Atua ra ? E mea nāhea tātou i te tahi taime ’ia « huna i [tō tātou] tāreni » ? (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 60:2; hi’o ato’a Mataio 25:14–30).

’Ua fa’atītī’aifaro te Fatu i teie mau misiōnare mātāmua, ’ua tāmata ato’a rā ’oia i te fa’auru ia rātou. E aha te parau poro’i fa’aitoito nō ’ō mai iāna ra tā ’outou i ’ite mai i roto i te mau tuha’a 60 ’e 62 ? Nāhea teie mau parau poro’i i te patu i tō ’outou ti’aturi i roto i te fa’a’itera’a i te ’evanelia ? I roto i te mau mahana i muri nei, ’a ’imi i te mau rāve’a nō te hāmama i tō ’outou vaha ’e ’ia fa’a’ite i te mea tā te Atua i hōro’a ia ’outou.

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 33:8–10; 103:9–10; Dieter F. Uchtdorf, « ’Ohipa misiōnare : Fa’a’itera’a i te mea i roto i tō ’outou ’ā’au », Ensign ’aore rā, Liahona, Mē 2019, 15–18.

Hōho’a
te mau misiōnare i ni’a i te pere’o’o uta ta’ata

Tē hina’aro nei te Atua ’ia fa’a’ite au i te ’evanelia ia vetahi ’ē.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 61:5–6, 14–18

’Ua ’anatema ānei te Fatu i te mau pape ato’a ?

Te hō’ē tuha’a o te fa’aarara’a a te Fatu i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 61 e fa’aarara’a ïa nō ni’a i te mau fifi tā tōna mau ta’ata e nehenehe e fārerei ’a rātere ai rātou i Ziona nā ni’a i te ’ānāvai Missouri, tei ’itehia ’ei ’ānāvai fifi i taua taime ra. ’Eiaha teie fa’aarara’a ’ia parauhia ē, e ti’a ia tātou ’ia ’ape i te rātere nā ni’a i te pape. Tei te Fatu « te mau mana ato’a » tae noa atu te mana i ni’a i te mau pape (’īrava 1).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 61–62

E pūai rahi tō te Fatu, ’e e nehenehe ’oia e pāruru iā’u.

I tō rātou ho’ira’a mai i Kirtland, ’ua fārerei o Iosepha Semita ’e te tahi atu feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te hō’ē fifi rahi i ni’a i te ’ānāvai Missouri (hi’o te Feiā Mo’a, 1:133–34). ’Ua fa’a’ohipa te Fatu i teie rāve’a nō te fa’aara ’e nō te ha’api’i i tāna mau tāvini. E aha tā ’outou i ’ite mai i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 61 ’o tē fa’aitoito ia ’outou ’ia tu’u i tō ’outou ti’aturira’a i roto i te Fatu ’ia fārerei ana’e ’outou i te mau tāmatara’a ? ’Ei hi’ora’a, nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite ē, tē vai nei te Atua « mai tahito mai ā ’e a muri noa atu » ?(’īrava 1).

Tē vai ato’a ra te reira mau mana’o i roto i te tuha’a 62. E aha tā te Fatu e ha’api’i nei ia ’outou nō ni’a iāna iho ’e tōna mana, i roto i teie heheura’a ?

’A feruri i te mau ’itera’a e ha’apūai i te fa’aro’o tei roa’a ia ’outou ’a tauturu ai te Fatu ia ’outou ’ia upo’oti’a i ni’a i te ’ati pae vārua ’aore rā, pae tino.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 62

Tē hina’aro nei te Fatu ’ia rave au i te tahi mau fa’aotira’a « ’ia au i tō’u mana’o e maita’i ai ra ».

I te tahi taime e hōro’a mai te Fatu i te arata’ira’a pāpū, ’e i te tahi atu mau mea, e vaiiho ’oia nā tātou e fa’aoti. Nāhea tō ’outou ’itera’a i teie parau tumu i te fa’ahōho’ara’ahia i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 62 ?(hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 60:5; 61:22). E mea nāhea tō ’outou ’itera’a i teie parau tumu i roto i tō ’outou orara’a ? Nō te aha e mea maita’i nō tātou ’ia rave i te tahi mau fa’aotira’a ma te ’ore te arata’ira’a ta’a ’ē nō ’ō mai i te Atua ra ?

Hi’o ato’a Etera 2:18–25; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 58:27–28.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 60:2–3.Nō te aha te tahi mau misiōnare mātāmua i ’ōti’ati’a ai i te fa’a’ite i te ’evanelia ? Nō te aha tātou e ’ōti’ati’a ai i te tahi taime ? ’A feruri ’ia ha’uti teata ta’ata ora nāhea e nehenehe ai i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite i te ’evanelia i roto i te mau huru hōho’a rau.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 61:36–39.E aha te mau tumu tā tātou e ’ite nei i roto i teie mau ’īrava ’ia « ’oa’oa » ?(hi’o ato’a Ioane 16:33). E nehenehe paha tō ’outou ’utuāfare e pāpa’i ’aore rā e pēni i te mau hōho’a nō te mau mea ’o tē hōro’a mai i te ’oa’oa ia rātou ’e ’ia ha’aputu i te reira i roto i te hō’ē fa’ari’i « ’oa’oa ». (Ha’apāpū ē, tē vai ato’a ra te mau hōho’a o te Fa’aora ’e te mau fa’aha’amana’ora’a i tōna here ia tātou.) I te roara’a o te hepetoma, ’ia hina’aro ana’e te mau melo o te ’utuāfare i te hō’ē fa’aha’amana’ora’a nō te mau tumu o te ’oa’oa, e nehenehe rātou e mā’iti i te hō’ē mea i roto i te fa’ari’i.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 61:36.Nāhea ’outou e nehenehe ai e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ha’amana’o ē, « tei rotopū te Fa’aora ia [tātou] » ? E nehenehe ’outou e fa’aoti ’āmui i teihea vāhi āteatea e pia ai i te hō’ē hōho’a nōna i roto i tō ’outou fare. Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia tītau i te Fa’aora i roto i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 62:3.E nehenehe paha ’outou e fa’atupu i te hō’ē putuputura’a ’utuāfare nō te fa’a’ite i te ’itera’a pāpū i muri a’e i te tai’ora’a i teie ’īrava. Nō te fa’ata’a e aha te hō’ē ’itera’a pāpū, e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau tuha’a o te parau poro’i a te peresideni M. Russell Ballard « ’Itera’a pāpū mā » (Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2004, 40–43). Nō te aha e mea maita’i ’ia pāpa’i i tō tātou mau ’itera’a pāpū ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 62:5, 8.Nō te aha ’aita te Fatu e hōro’a mai i te mau fa’auera’a nō ni’a i te mau huru hi’ora’a ato’a o tō tātou orara’a ? Mai te au i te ’īrava 8, nāhea tātou ’ia rave i te mau fa’aotira’a ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « ’Itera’a pāpū », Te mau hīmene, no. 137.

Ha’amaita’i i tā ’outou iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

E vaiiho i te Vārua ’ia arata’i i tā ’outou tuatāpapara’a. Vaiiho i te Vārua Maita’i ’ia arata’i ia ’outou. ’A ha’apa’o maita’i i tāna mau muhumuhura’a ’a arata’i ai ’oia ia ’outou i te mau mea e tītauhia ia ’outou ’ia ha’api’i mai i te mahana tāta’itahi, noa atu tē parau mai ra tāna mau muhumuhu ’ia tai’o ’outou ’aore rā, ’ia tuatāpapa i te tahi atu parau tumu ta’a ’ē atu i tā ’outou i mātaro ’aore rā, i roto i te hō’ē ravera’a ta’a ’ē.

Hōho’a
Tē amo ra Iesu i te hō’ē ’ārenio

Te tīa’i māmoe maita’i, nā Del Parson

Nene’i