Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
7–13 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63 : « ’O tei nō ni’a mai ra e mea mo’a ïa »


« 7–13 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63 : ‘’O tei nō ni’a mai ra e mea mo’a ïa’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 7–13 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63,» Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Te ’aua i Missouri

Mata’eina’a nō Spring Hill, Daviess, Missouri, nā Garth Robinson Oborn

7–13 nō Tiunu

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63

« ’O tei nō ni’a mai ra e mea mo’a ïa »

’Ua parau te Fatu ē, « e noa’a ia ’outou te Vārua nā roto i te pure » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:64). ’A feruri ’ia pure nō te arata’ira’a a te Vārua i roto i tā ’outou tuatāpapara’a.

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

’Ua mā’itihia te vāhi nō te ’oire nō Ziona. ’Ua haere te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia e hi’o i te fenua ’e ’ua ha’amaita’i i te reira ’ei vāhi ha’aputuputura’a nō te feiā mo’a. ’Ia au i te ’ā’amu o Iosepha Semita, « te fenua nō Ziona ra, te hō’ē mea rahi roa ïa ia mātou i te pae tino nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63, tuha’a upo’o parau). Terā rā, e mea hutihuti ri’i te mau mana’o nō ni’a ia Ziona. E rave rahi feiā mo’a tei hina’aro roa ’ia ha’amata i te ha’aputuputu i Missouri. I te tahi pae, te mau ta’ata mai ia Ezra Booth ’aita rātou i au i te fenua nō Ziona ’e ’ua fa’a’ite rātou i tō rātou mau mana’o. I te ho’ira’a mai Iosepha i Kirtland nā Missouri mai, ’ua ’ite a’era ’oia ē, ’ua rahi roa te mau mārōra’a ’e te tāivara’a i roto i te ’Ēkālesia, i te taime tei te ātea ’ē ’oia. I roto i teie huru ’a fāri’ihia ai te heheura’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63. I ’ō nei tō te Fatu fa’ahitira’a i te parau nō te ho’ora’a mai i te fenua nō Missouri ’e ’ia fa’ahaere i te feiā mo’a i reira. Terā rā, i rotopū i te mau mea nō te tino nei, tē vai ato’a ra te hō’ē fa’aarara’a tano maita’i : « ’O vau ’o te Fatu, e parau atu vau i tō’u nei reo ’e, e ha’apa’o-mau-hia ïa » (’īrava 5). Tōna reo, tōna hina’aro, tāna fa’auera’a—pauroa teie mau mea « nō ni’a mai ïa »—’eiaha ïa ’ia fa’aha’amāhia ’aore rā ’ia ha’afaufa’a-’ore-hia. « E mea mo’a ïa, ’e ’ia parauhia te reira ma te ara e ti’a ai » (’īrava 64).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:1–6, 32–37

E ’ama te riri o te Fatu i ni’a i te feiā ’ino ’e te ’ōrure hau.

I te taime ’a fāri’ihia ai teie heheura’a, tē fa’aruru ra o Iosepha Semita i te mau fa’a’inora’a teimaha nā roto mai e rave rahi mau melo o te ’Ēkālesia tei pāto’i iāna (hi’o « Ezra Booth and Isaac Morley », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 130–36). E aha te mau fa’aarara’a tā te Fatu i hōro’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:1–6, 32–37 nō ni’a i « te feiā ’ino ’e te ’ōrure hau » ? Nāhea te reira mau fa’aarara’a i riro ai ’ei fa’a’itera’a nō te here o te Atua ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:7–12

E tae mai te mau tāpa’o nā roto i te fa’aro’o ’e te hina’aro o te Atua.

E’ita te mau tāpa’o ’e te mau temeio ana’e e fa’atupu i te fa’aro’o hope’a ’ore. I te ’ōmuara’a o te matahiti 1831, ’ua fa’aoti o Ezra Booth, e ’orometua Metoti i Kirtland, e bāpetizo iāna i muri a’e i tōna ’itera’a ia Iosepha Semita i te fa’aorara’a nā roto i te temeio i te rima o te hoa o Booth, ’o Elsa Johnson.

Noa atu rā i te reira, tau ’āva’e noa i muri iho, ’ua ’ore te fa’aro’o o Booth, ’e ’ua ha’amata i te fa’a’ino i te peropheta. Nāhea te reira i te tupura’a, inaha ho’i ē, ’ua ’ite ’oia i te hō’ē temeio ? ’A feruri i te reira ’a tai’o ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:7–12. E ti’a ato’a ia ’outou ’ia feruri ē, nō te aha te tahi mau ta’ata e fāri’i ai i te mau tāpa’o « nō te maita’i o te ta’ata nei e hanahana ai [te Atua] » (’īrava 12) ’e te tahi rā, e fāri’i ïa rātou i te reira « ’ei fa’ahapara’a ia rātou » (’īrava 11). ’Ia au i te mau mea tā ’outou i tai’o, i tō ’outou mana’ora’a, e aha tā te Fatu e hina’aro ’ia feruri ’outou nō ni’a i te mau tāpa’o ?

Hi’o ato’a Mataio 16:1–4; Ioane 12:37; Moromona 9:10–21; Etera 12:12, 18.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:13–23

Te aura’a o te vi’ivi’i ’ore ’o te tāpe’a-mā-ra’a ïa i tō’u mau mana’o ’e tā’u mau ’ohipa.

Te rahira’a o te ta’ata tei ’ite ē, e mea hape te fa’aturi. Terā rā, i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:13–19, ’ua ha’apāpū maita’i mai te Fa’aora ē, ’ua hōro’a ato’a mai te mau mana’o tai’ata i te mau hope’ara’a pae vārua teimaha. Nō te aha te tai’ata e riro ai ’ei hara pohe ? Te uira’a ïa a Elder Jeffrey R. Holland. Ta’a ’ē atu te tū’ino-roa-ra’a i tō tātou vārua, tē mana’o nei au ē, e hara te reira, nō te mea, tē ha’avi’ivi’i ra te reira i te autā’atira’a teitei a’e ’e te mo’a a’e tā te Atua i hōro’a mai ia tātou i te tāhuti nei–te here i te tahi ’e te tahi e vai nei i rotopū i te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine, ’e te hina’aro o teie nā ta’ata ’ia tu’u mai i te mau tamari’i i roto i te hō’ē ’utuāfare i fa’ata’ahia ’ia riro ’ei mea mure ’ore » (« E vāhi e ’ere fa’ahou nō te ’enemi o tō’u Vārua », Ensign ’aore rā, Liahona, Mē 2010, 44).

E aha te mau fa’ahope’ara’a tā te Fatu e fa’ahiti nei i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:13–19 ’o te tae mai i te feiā ’o tē ’ore e tātarahapa i te mau mana’o ’e te mau ’ohipa vi’ivi’i ? ’A tāpa’o i te mau ha’amaita’ira’a tā te Fa’aora i fafau mai i roto i te mau ’īrava 20 ’e 23 i te feiā ’o te ha’apa’o maita’i. E aha te mau ha’amaita’ira’a tei tae mai i roto i tō ’outou orara’a nā roto i te ha’apa’ora’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ? Nāhea te Fa’aora i te tauturu ia ’outou ’ia vai mā noa ’aore rā, ’ia riro ’ei mea mā ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 121:45; Linda S. Reeves, « Ti’amā nō te fāri’i i tō tātou mau ha’amaita’ira’a tei fafauhia », Ensign ’aore rā ,Liahona, Novema 2015, 9–11.

Hōho’a
e tāne ’e te vahine i rāpae i te hiero

E ha’amaita’ihia tātou mai te mea ē, e tāpe’a mā noa tātou i tō tātou mau mana’o ’e tā tātou mau ’ohipa.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:24–46

Nā te Fatu e fa’atere nei i te mau ’ohipa pae vārua ’e te pae tino a tōna feiā mo’a.

I muri a’e i tō te Fatu fa’ata’ara’a ē, i hea e patu ai ia Ziona, ’ua hina’aro tāmau noa te feiā mo’a i Ohio i te arata’ira’a nō ni’a i te taime e ha’amata ai i te rātere, ’e i hea e fāri’i ai i te moni nō te ho’o mai i te fenua. ’A tai’o ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:24–46, ’a imi i te arata’ira’a pae vārua ’e te pae tino tā te Fatu i hōro’a mai nō ni’a ia Ziona. E aha te arata’ira’a pae vārua ’e te pae tino tā te Fatu e hōro’a mai nei ia ’outou ?

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:7–12.E nehenehe te ’ā’amu ’o Ezra Booth i te fa’aru’era’a i te ’Ēkalesia noa atu tōna ’itera’a i te fa’aorara’ahia ’o Elsa Johnson (hi’o te mau parau ri’i poto i roto i « Te mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho » ’e te hōho’a i roto i teie arata’ira’a) e fa’atupu i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau temeio. E nehenehe paha te mau melo nō tō ’outou ’utuāfare e paraparau nō ni’a i te mau temeio tei ha’apūai i tō rātou fa’aro’o, tae noa atu i te mau ’itera’a nō roto mai i tō ’outou ’utuāfare ’aore rā, tō ’outou ’ā’amu ’utuāfare. Nāhea rātou i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o i tītauhia nō te fāri’i i teie mau temeio ? E aha tā Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:7–12 e ha’api’i nei nō ni’a i te autā’atira’a i rotopū i te fa’aro’o ’e te mau temeio ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:13–19.Nāhea tātou i te pāruru ia tātou iho i te mau mana ti’a ’ore, tae noa atu i te mau hōho’a faufau ? (E ’itehia ia ’outou e rave rahi rāve’a tauturu maita’i nō te mau ’utuāfare i ni’a i te AddressingPornography.ChurchofJesusChrist.org). E aha te mau ha’amaita’ira’a nō te ha’apa’ora’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:23.Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia hāro’aro’a e nāhea « te mau parau ’aro o [te] bāsileia », ’aore rā, te mau parau mau o te ’evanelia, e riro ai mai te hō’ē « ’āpo’o pape ora » ? ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e haere i te hō’ē piha’ara’a pape fātata mai ’aore rā, i te hō’ē ’ānāvai (’aore rā, a fa’a’ite i te hō’ē video ’aore rā, hō’ē hōho’a nō te reira ). Nāhea te mau parau mau o te ’evanelia e riro ai mai te pape te huru ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:58.E aha te mau fa’aarara’a tā tātou e ’ite nei i roto i te tuha’a 63 ? E aha te tahi o te mau fa’aarara’a tā tātou e fa’aro’o nei mai roto mai i tō tātou feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i teie mahana ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 63:58–64.’A fa’a’ite i tō ’outou ’utuāfare i te hō’ē tao’a faufa’a rahi. Nāhea tātou i te fa’a’ohipa i teie tao’a ta’a ’ē atu i te tahi atu mau mea e ’ere i te mea faufa’a roa mai teie ? E aha tā Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 63:58–64 e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te mea tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’atura i te mau mea mo’a ?

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « La Prêtrise rétablie », Chants pour les enfants, 60–61.

Ha’amaita’i i tā te ta’ata iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

’A ora i te mea tā ’oe e ha’api’i mai. « ’A ’ite ai ’oe i te ’oa’oa ’o te tae mai nā roto i tō ’oe māramarama i te ’evanelia, e mea pāpū ē e hina’aro ’oe i te fa’a’ohipa i te mea ’o tā ’oe i ha’api’i mai. ’A tūtava i te ora mai te au i tō ’oe ’ite. ’Ia nā reira ’oe, e pūai ïa tō ’oe fa’aro’o, tō ’oe ’ite, ’e tō ’oe ’itera’a pāpū » (’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia 19).

Hōho’a
Iosepha Semita e tāpe’a ra i te rima o te vahine

Te fa’aorara’a i te tapono o Elsa Johnson, nā Sam Lawlor

Nene’i