Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
21–27 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 67–70 : « E au… i te mau tao’a nō te ao ato’a nei »


« 21–27 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 67–70 : ‘’E au… i te mau tao’a nō te ao ato’a nei », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 21–27 nō Tiunu. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 67–70 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
revelation manuscript book in display case

21–27 nō Tiunu

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 67–70

« E au… i te mau tao’a nō te ao ato’a nei »

Noa atu ē e rave rahi mau heheura’a i roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau ’o tei fa’ataehia i te mau ta’ata pāpū maita’i i roto i te mau huru pāpū maita’i, « e maita’i te reira nō te mau ta’ata ato’a » (« Te ’itera’a pāpū o te Tino ’Ahuru Ma Piti ’Āpōsetolo nō ni’a i te parau mau o te Buka o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau », ’ōmuara’a nō Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau). ’Ia tuatāpapa ’outou, ’a ’imi i te mau parau mau ’e i te mau parau tumu maita’i nō ’outou.

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

Mai te matahiti 1828 tae atu i te matahiti 1831, ’ua fāri’i te peropheta Iosepha Semita e rave rahi mau heheura’a nō ’ō mai i te Fatu ra, tae noa atu i te a’ora’a hanahana nō te ta’ata hō’ē, te mau arata’ira’a nō te fa’atere i te ’Ēkālesia, ’e te mau ’ōrama fa’auru nō te mau mahana hope’a nei. Terā rā, e rave rahi feiā mo’a ’aita i tai’o i te reira. ’Aita ā te mau heheura’a i nene’ihia atura, ’e te tahi mau ’api e vai ra, ’ua pāpa’i-rima-noa-hia i ni’a i te mau ’api parau tāta’itahi ’o tei ’ōperehia i rotopū i te mau melo ’e ’ua hōpoi-haere-hia e te mau misiōnare.

I muri iho, i te ’āva’e Novema 1831, ’ua fa’atupu o Iosepha i te hō’ē ’āpo’ora’a nā te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia nō te paraparau nō ni’a i te nene’ira’a i te mau heheura’a. I muri a’e i te tītaura’a i te hina’aro o te Fatu, ’ua fa’ata’a teie mau ti’a fa’atere i te mau fa’anahora’a nō te pūhara i te Buka o te mau Fa’auera’a—e ve’a nō Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau i teie mahana. ’Aita e maoro roa, e nehenehe te mau ta’ata ato’a e tai’o nōna iho i te parau nā te Atua tei heheuhia mai nā roto i te hō’ē peropheta ora, e fa’a’itera’a pāpū ē, « ’ua hōro’a-fa’ahou-hia mai te mau tāviri o te mau parau ’aro o te bāsileia o tō tātou Fa’aora i te ta’ata nei ». Nō teie mau tumu ’e nō te tahi atu mau tumu e rave rahi, e nehenehe te feiā mo’a nō terā tau ’e nō teie tau, e fa’ariro i teie mau heheura’a ’ei mau heheura’a « e au… i te mau tao’a nō te ao ato’a nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 70, upo’o parau o te tuha’a).

Hi’o te Feiā Mo’a, 1:140–43.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 67:1–9; 68:3–6

Tē ti’a nei te Atua i pīha’i iho i tāna mau tāvini ’e i te mau parau tā rātou e parau i roto i tōna ra i’oa.

Mai te huru ra ē, e fa’aotira’a ’ōhie te fa’aotira’a ’ia pia i te mau heheura’a tei fāri’ihia e Iosepha Semita, terā rā, ’aita te tahi mau ti’a fa’atere mātāmua o te ’Ēkālesia i feruri ē, e mana’o maita’i te reira. Te tahi māna’ona’ora’a nō ni’a ïa i te mau hapehape i roto i te reo i fa’a’ohipahia e Iosepha Semita nō te pāpa’i i te mau heheura’a. ’Ua tae mai te heheura’a i roto i te tuha’a 67 ’ei pāhonora’a i taua māna’ona’ora’a ra. E aha tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te mau peropheta ’e te heheura’a i roto i te mau ’īrava 1–9 ? E aha te tahi atu ā mau mana’o i noa’a mai ia ’outou i roto i te 68:3–6 ?

Hou ’a nene’ihia ai te buka nō te mau fa’auera’a, e rave rahi feiā fa’atere o te ’Ēkālesia tei tārima i te hō’ē fa’a’itera’a ē, e parau mau te mau heheura’a i roto i te buka. Nō te hi’o i te hō’ē hōho’a o tō rātou ’itera’a pāpū, ’a hi’o « Testimony, circa 2 November 1831 », Revelation Book 1, 121, josephsmithpapers.org.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:1–8

Te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i, ’o te hina’aro ïa o te Fatu.

’Ua fa’ahitihia te mau parau i roto i teie mau ’īrava i te taime ’a pi’ihia ai ’o Orson Hyde ’e vetahi ’ē « ’ia poro haere i te ’evanelia mure ’ore, nā roto i te Vārua o te Atua Ora, mai te tahi feiā ’e tae noa atu i te tahi feiā ra, e mai te tahi fenua ’e tae noa atu i te tahi fenua ra » (’īrava 1). Nāhea te fa’ahitira’a parau i roto i te ’īrava 4 i te tauturu i te hō’ē ta’ata ’o tē tonohia ra e poro i te ’evanelia ? Nāhea teie mau parau e tano ai i ni’a ia ’outou ? ’A feruri nā i te hō’ē taime ’a « uruhia [ai ’outou] e te Vārua Maita’i » (’īrava 3) nō te parau ’aore rā, nō te rave i te hō’ē mea. E aha tā ’outou i ’ite mai i roto i teie mau ’īrava ’o te nehenehe e hōro’a mai i te ti’aturira’a i roto ia ’outou ’ia pe’e i te mau muhumuhu pae vārua ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68 :25–28

E hōpoi’a nā te mau metua ’ia ha’api’i i tā rātou mau tamari’i.

’Ua ha’api’i mai te tuahine Joy D. Jones, peresideni rahi nō te Paraimere, « [Hō’ē] tāviri nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia pāto’i i te hara, ’o te ha’amatara’a ïa i te ’aru’aru-roa-ra’a ra, ’ia tu’u i roto ia rātou i te mau ha’api’ira’a ’e te mau parau tumu niu o te ’evanelia—nā roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a, te mau hīro’a fa’aro’o, te buka iti Nō te pūai o te feiā ’āpī te mau hīmene Paraimere, te mau hīmene, ’e tō tātou iho mau ’itera’a pāpū—’o te arata’i i te mau tamari’i i te Fa’aora ra » (« Hō’e u’i pūai i mua i te hara », Ensign ’aore rā, Liahona, Mē 2017, 88).

’Ia au i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 68:25–28, e aha te tahi « mau ha’api’ira’a tumu o te ’evanelia » tā te tuahine Jones i fa’ahiti, e ti’a ai i te mau metua ’ia ha’api’i i tā rātou mau tamari’i ? Nō te aha teie hōpoi’a faufa’a i hōro’ahia ai i te mau metua ? E aha tā ’outou e parau i te hō’ē metua ’aita i roa’a te ’aravihi nō te ha’api’i i teie mau mea i tāna mau tamari’i ?

Hi’o ato’a Tad R. Callister, « Te mau metua : te mau ’orometua ha’api’i ’evanelia mātāmua o tā rātou mau tamari’i », Ensign ’aore rā, Liahona, Novema 2014, 32–34.

Hōho’a
’utuāfare e tuatāpapa ra

Te ’utuāfare te vāhi maita’i roa nō te mau tamari’i nō te ha’api’i mai i te ’evanelia.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 67:10–14.Nāhea te pohehae, te mata’u, ’e te te’ote’o i te tāpe’a ia tātou i te tupu i te rahi i pīha’i iho i te Fatu ? Nō te aha e’ita te « ta’ata tino nei » e vai i mua i te ’aro o te Fatu ? (’īrava 12; hi’o ato’a Mosia 3:19). E aha tā tātou i ’ite mai i roto i teie mau ’īrava ’o tē fa’auru ia tātou ’ia « tāmau noa i te fa’a’oroma’i e tae noa atu i te taime [tātou] e maita’i roa ai ra » ?(’īrava 13).

’Ei ’utuāfare, e nehenehe ato’a ’outou e hi’o fa’ahou i te parau poro’i a Elder Jeffrey R. Holland « ’Ia maita’i roa ho’i ’outou—I te pae hope’a » Ensign ’aore rā Liahona,Novema 2017, 40–42).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:3–4.E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te mau ’itera’a tei ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ē, te mau parau a te mau tāvini o te Fatu ’o « te hina’aro [ïa] ’o te Fatu », «te mana’o o te Fatu », ’e « te mana ho’i ’o te Atua e tae noa atu i te ora » (’īrava 4). ’Aore rā, e nehenehe rātou e ’imi i te mau parau poro’i nō te ’āmuira’a rahi i ma’iri noa a’e nei, e tano i ni’a i te tītaura’a tā tō ’outou ’utuāfare e fa’aruru nei.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:25–35.Tē vai ra i roto i teie mau ’īrava hō’ē a’ora’a faufa’a roa nō « te feiā i Ziona » (’īrava 26). E aha te mea e tūra’i nei ia tātou ’ia ha’amaita’i i muri a’e i te tai’ora’a i teie mau ’īrava ? E mea ’ārearea paha ’ia hāmani i te mau hōho’a e fa’a’ite ra i te tahi o te mau parau tumu i roto i teie mau ’īrava ’e ’ia huna i te reira nā roto i te fare. I muri iho, i te mau mahana e haere mai nei, ’ia ’itehia i te hō’ē ta’ata te hō’ē hōho’a, e nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te reira ’ei rāve’a nō te ha’api’i nō ni’a i te reira parau tumu. Nō te aha te ’utuāfare e riro ai ’ei vāhi maita’i a’e nō te mau tamari’i nō te ha’api’i mai i teie mau mea ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 69:1–2.’Ua tonohia ’o Oliver Cowdery i Missouri ’e te mau parau pāpa’i o te mau heheura’a a te peropheta nō te nene’i, ’e te moni nō te tauturu i te patura’a i te ’Ēkālesia i reira. E aha te parau a’o tā te Fatu i hōro’a mai i roto i te ’īrava 1 nō ni’a i te tere ’o Oliver ? Nō te aha e mea faufa’a ’ia pārahi i pīha’i iho i te mau ta’ata « parau mau ’e te ha’apa’o maita’i » ?(’īrava 1). Afea ra te mau hoa i te fa’aurura’a ia tātou ’ia rave i te mau fa’aotira’a maita’i ’aore rā ’ino ? Nāhea tātou e nehenehe ai e riro ’ei hi’ora’a maita’i nō vetahi ’ē ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 70:1–4.’Ua hōro’a te Fatu i te tahi mau peresibutero i te hōpoi’a ’ia hi’opo’a māite i te nene’ira’a o te mau heheura’a. Noa atu ē, ’aita tātou i fāri’i i te reira hōpoi’a pāpū maita’i, nāhea tātou i te parauhia ē, « ’ei mau ti’a’au i ni’a i te mau heheura’a ’e te mau fa’auera’a ho’i » ?(’īrava 3).

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « E riro te ’utuāfare nei mai te ao ra », Te mau hīmene,n°181.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i tō tātou orara’a. I muri a’e i te tai’ora’a i te hō’ē ’īrava pāpa’ira’a mo’a, ’a ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ohipa i te reira i roto i tō rātou orara’a. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia feruri i te mau hi’ora’a mai te reira te huru tā rātou e nehenehe e fārerei ’e ’o te tītau i teie ā mau parau tumu o te ’evanelia.

Hōho’a
Te mātini nene’ira’a a Grandin

’Ua nene’ihia te buka nō te mau fa’auera’a, te ha’amatara’a o te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, i ni’a i te hō’ē mātini nene’i parau mai teie te huru.

Nene’i