Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
9–15 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88 : « ’A ha’amau na… ’ei fare nō te Atua »


« 9–15 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88 : ’A ha’amau na… ’ei fare nō te Atua » Mai, pe’e mai—nō te mau ta’ata noa iho ’e te mau ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 9–15 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88 », Mai, pe’e mai—nō te mau ta’ata noa iho ’e te mau ’utuāfare : 2021

Hōho’a
e piha ’e te mau pārahira’a

9–15 nō ’Ātete.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88

« ’A ha’amau na… ’ei fare nō te Atua »

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson, « Tē fafau atu nei au ē, mai te mea ē, e fa’aitoito ’outou i te fa’anaho i tō ’outou fare ’ei pū nō te ’apora’a mai i te ’evanelia… e iti te mana o te ’enemi i roto i tō ’outou orara’a ’e i roto i tō ’outou ’utuāfare » (« Rirora’a ’ei feiā mo’a hi’ora’a maita’i i te mau mahana hope’a nei », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Novema 2018, 113).

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

I terā ’e terā taime, e hōro’a mai te Fatu i te hō’ē fa’a’itera’a iti o tōna « hanahana ’e te mana » ( Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:47) nā roto i te mau heheura’a pāpū i tōna mau peropheta. Te reira te huru o te heheura’a o Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88—hō’ē heheura’a nō ni’a i te māramarama ’e te hanahana ’e te mau bāsileia, ’o te nehenehe e fa’aiti roa i te faufa’a o tā tātou mau ha’ape’ape’ara’a i te tino nei ’ia fa’aauhia. Noa atu ē, e’ita e ta’a ia tātou te mau mea ato’a tā te Fatu e ha’api’i ia tātou, e nehenehe rā ia tātou ’ia ’ite ē, e rahi atu ā tō roto i te ao mure ’ore, i tā tātou e hāro’aro’a nei i teienei. ’Oia mau, ’aita te Fatu i paraparau i teie mau parau ’aro rahi nō te fa’ari’ari’a ia tātou ’aore rā, nō te fa’aha’iha’i roa ia tātou. Terā rā, ’ua fafau mai ’oia ē, « e tae mai ïa te mahana e ’ite ai ’outou i te Atua mau » (’īrava 49; pāpa’ira’a fa’a’opa i ’āpitihia atu). Penei a’e nō taua hope’ara’a hanahana ra i fa’aitoito ai te Fatu i te feiā mo’a i Kirtland ’ia fa’ati’a i te fare ha’api’ira’a a te mau peropheta. «’A ha’amau na ia ’outou iho», tē nā reira ra ’oia. « ’A fa’aineine i te mau mea ato’a e hina’arohia ra; ’e ’a ha’amau… ’ei fare ho’i nō te Atua » (’īrava 119). Nō te mea, i roto ho’i i te fare mo’a o te Atua—’e i roto i tō tātou fare—e nehenehe ai tāna, hau atu i te tahi atu vāhi, e fa’ateitei i tō tātou ’itera’a i ’ō atu i te ao tāhuti nei, « e riro ’oia i te fa’aru’e i te pāruru o tōna mata ia [tātou] nei », ’e ’ia fa’aineine ia tātou ’ia « fa’aea i roto i te hanahana tīrētiēra » (mau ’īrava 68, 22).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88

’Ua pūpū mai te Fatu ia tātou te tīa’ira’a ’e te hau.

Tau mahana ri’i noa i muri mai i te fa’aarara’a ē, « e nini’ihia atu te tama’i i ni’a i te mau nūna’a ato’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 87:2), ’ua hōro’a mai te Fatu i te hō’ē heheura’a tā Iosepha Semita i parau ē, hō’ē « rau’ere ’ōlive… tei pāfa’ihia i ni’a i te tumu rā’au o te parasāido, te parau poro’i nō te hau a te Fatu ia tātou » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88, upo’o parau o te tuha’a ) Nāhea teie heheura’a e riro ai mai te hō’ē rau’ere ’ōlive, ’ei tāpa’o mātarohia nō te hau ? (hi’o ato’a Genese 8:11). E aha te mau parau mau i roto i teie tuha’a o te tauturu ia ’outou ’ia fāri’i i te tīa’ira’a ’e te hau i roto i te Mesia ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:6–67

E tae mai te māramarama ’e te ture nā roto mai ia Iesu Mesia.

Te mau ta’o māramarama ’e te ture ’ua fa’ahitihia ïa e rave rahi mau taime i roto i te tuha’a 88. ’Ua fa’a’ohipahia teie mau ta’o i roto i te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a nō te fa’ata’a ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia (’ei hi’ora’a, hi’o Isaia 60:19; Ioane 1:1–9; 3 Nephi 15:9). ’A tāpa’o ’aore rā, ’a pāpa’i i te mau ’īrava i reira ’outou e ’ite ai i teie nā ta’o i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:6–67, ’e ’a pāpa’i i te mea tā ’outou i ha’api’i mai nō ni’a i te Fa’aora, te māramarama, ’e te ture. E nehenehe teie mau ’īrava e fa’auru ia ’outou ’ia rave i te mau tauira’a i roto i tō ’outou orara’a, nō te fāri’i hope atu i te māramarama ’e nō te ora i « te ture a te Mesia » (’īrava 21).

Hi’o ato’a Sharon Eubank, « Te Mesia : Te māramarama e ’ana’ana i roto i te pōiri », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2019, 73–76.

Hōho’a
e ’utuāfare e tuatāpapa ra i te mau pāpa’ira’a mo’a

Tei roto i te mau papa’iraa mo’a te ture a te Mesia.

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:62–126

Fa’aineine i te mau mea ato’a e hina’arohia.

I roto i te tahi mau huru hi’ora’a, tē ora nei tātou i te hō’ē tau tā te Fatu i fa’ata’a mai ē, « e ’ārepurepu noa te mau mea ato’a ra; ’e e ’āehuehu te māfatu o te ta’ata nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88: 91). ’Ia tai’o ana’e ’outou i te mau ’īrava 62–126, ’a feruri e nāhea te parau a’o a te Fatu e nehenehe ai e tauturu ia ’outou ’ia fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. Teie te tahi mau uira’a nō te feruri :

Mau ’īrava 62–76.’A feruri ai ’outou i teie mau ’īrava, e aha te fa’auruhia ia ’outou ’ia rave nō te « ha’afātata » i te Atua ? (’īrava 63). ’A feruri e aha te aura’a nō ’outou te fa’auera’a a te Fatu ’ia « ha’amo’a ia ’outou iho » (’īrava 68).

Te mau ’īrava 77–80, 118–26.Nō te aha e mea « ti’a ia ’outou ’ia ’ite » i te mau tumu parau nō te parau ha’api’ira’a ’e nō te tāhuti nei ? (’īrava 78). Nāhea ’outou e ’āpe’e ai i te parau a’o « ’a ’imi ho’i i te ’ite » ? ( ’īrava 118). I tō ’outou mana’o, e aha te aura’a ’ia ha’api’i mai « nā roto ho’i i te tuatāpapa ’e nā roto ato’a i te fa’aro’o » ?

Mau ’īrava 81–116.’A feruri ’ia pāpa’i i te mau parau tohu nō ni’a i te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora i roto i teie mau ’īrava. I tō ’outou mana’o, nō te aha te Fatu e hina’aro ai ’ia ’ite ’outou i teie mau mea ?

Mau ’īrava 117–26.’A tai’o i teie mau ’īrava ma te feruri i te hiero; e aha tā ’outou e ’ite nei i’ō nei ’o tē nehenehe e tauturu ia ’outou ’ia fa’aineine i te tomo i roto i te fare o te Fatu ?

Hi’o ato’a D. Todd Christofferson, « Fa’aineine nō te ho’ira’a mai o te Fatu », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2019, 81–84; David A. Bednar, « ’A ’imi i te ha’api’ira’a mai nā roto i te fa’aro’o », Ensign, Setepa 2007, 61–68; Feiā Mo’a, 1:164–66; «  Hō’ē fare ha’api’ira’a ’e hō’ē ’ōro’a hiero », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 174–82.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:14–33, 95–101.E aha tā tātou i ha’api’i mai nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a i roto i teie mau ’īrava ? Nāhea teie mau parau mau i te ’ume i te mau mā’itira’a o tā tātou e rave ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:33.E nehenehe ’outou e ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a i ni’a i teie ’īrava nā roto i te anira’a i te mau melo o te ’utuāfare ’ia paraparau nō ni’a i te mau hōro’a tei hōro’ahia ia rātou—tei fāri’ihia e rātou ma te ’oa’oa ’e te tahi atu ’aita i fāri’ihia ma te ’oa’oa. Nāhea tātou e nehenehe ai e fa’a’ite i te Fatu ē, tē ’oa’oa nei tātou i te hōro’a nō te hanahana tīrētiēra tāna i pūpū mai ia tātou ? Nāhea tātou ’ia ’oa’oa « iāna ’o tei tu’u mai i te hōro’a » ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:63, 68.Tē vai ra i roto i teie mau ’īrava te tahi mau ta’o ’ohipa ’o tē nehenehe e fa’auru ia ’outou ’ia feruri i te mau rāve’a māramarama nō te ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i i te mau parau poro’i i roto i te mau ’īrava. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e ha’uti i te hō’ē ha’uti huna nō te ’āparau i te pereota « ’a ’imi itoito noa mai iā’u ’e e ’ite mai ho’i ’outou iā’u » (’īrava 63; pāpa’ira’a fa’a’opa i ’āpitihia atu)

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:81.’Ei ’utuāfare, ’a ’imi i te tahi mau tāpa’o fa’aara i roto ’e nā rāpae i tō ’outou fare, mai te mau tāpa’o fa’aara i ni’a i te mau rā’au ’aore rā, te mau tāpa’o terera’a pere’o’o nō te feiā fa’ahoro pere’o’o. Nāhea teie mau tāpa’o fa’aara i te tauturu ia tātou ? E aha tā te Metua i te ao ra e hina’aro nei ia tātou ’ia « fa’aara atu i tō [tātou] ta’ata tupu » ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:119Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia fa’ariro i tō ’outou fare mai te tātarara’a i roto i te ’īrava 119, tāmata i te hō’ē mea mai teie te huru : ’A pāpa’i i te mau fa’ahitira’a parau nō roto mai i teie ’īrava i ni’a i te mau ’āpī parau, ’e ’a fa’a’ohipa i te reira nō te tāpo’i i te hō’ē hōho’a o te hiero. ’A tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 88:119, ’e ’a vaiiho i te mau melo o te ’utuāfare ’ia tātara i te ’api parau tāta’itahi ’a fa’aro’o ai rātou i te pereota i roto i te ’īrava. E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’ariro i tō tātou fare « ’ei fare nō te Atua » ? ( ’īrava 119).

Nō te tahi atu mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « ’Ei pīha’i iho vau i tō’u Fatu », Te mau Hīmene, no. 51.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

Vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite’ite mai i tō rātou ’aravihi ’ia hāmani. ’Ia ani ’outou i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’atupu i te hō’ē mea e tū’ati i ni’a i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia, ’aita ’outou e tauturu noa ra ia rātou ’ia hāro’aro’a maita’i a’e i te parau tumu, te hōro’a ato’a ra rā ’outou ia rātou i te hō’ē ha’amana’ora’a pāpū o te mau mea tā rātou i ha’api’i mai (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,  25).

Hōho’a
Iesu ’e tāna mau pipi

’Ua pūpū mai Iesu Mesia i te hau ia tātou. Te hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, nā Walter Rane

Nene’i