Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
23–29 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 93 : « E fāri’i ai ho’i i tōna ’īra’a »


« 23–29 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93 : ‘E fāri’i ai ho’i i tōna ’īra’a’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 23–29 nō ’Ātete. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Tē ’ite ra Setephano i te Atua ’e ia Iesu Mesia

Tē ’ite nei au i te Tamaiti a te Ta’ata e ti’a i te pae ’atau o te Atua, nā Walter Rane

23–29 nō ’Ātete

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93

« E fāri’i ai ho’i i tōna ’īra’a »

Tē ha’api’i nei Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93 ē « ’o te parau mau ra ’o te ’ite ïa i te mau mea i tō rātou huru mau, mai te au i tei vai ’ē na, ’e mai te au ho’i i te vai a muri atu » (’īrava 24). ’A tuatāpapa ai ’outou i teie tuha’a, ’a hi’o i te parau mau ’e ’a pāpa’i i te mea tā ’outou e ’apo mai. E aha te mea ’ua ineine ’outou i te rave nō te fāri’i i te parau mau ? (hi’o mau ’īrava 27–28).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua ha’api’i Iosepha Semita : « ’Ia pa’uma ana’e ’outou i te hō’ē ’ē’a, e ti’a ïa ia ’outou ’ia ha’amata mai raro atu, ’e ’ia pa’uma atu te tahi ta’ahira’a i muri mai i te tahi ta’ahira’a, ē tae roa atu ’ua tāpae ’outou i ni’a ; ’e mea nā reira ato’a te mau parau tumu o te ’evanelia—e ti’a ia ’outou ’ia ha’amata i te ta’ahira’a mātāmua, ’e ’ia tāmau noa ē tae noa atu ’ua ha’api’i mai ’outou i te mau parau tumu ato’a nō te fa’ateiteira’a » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita [2007], 306).

I te tahi taime e au terā ’ē’a ta’umara’a nō te fa’ateiteira’a ’ei ’ē’a teitei roa, ’ua fānauhia rā tātou nō te ta’uma i ni’a roa. Ta’a ’ē noa atu te mau paruparu tā tātou e ’ite ra i roto ia tātou iho, tē ’ite nei te Metua i te Ao ra ’e tāna Tamaiti i te hō’ē mea hanahana nō tātou, e te fāito atua. Mai ia Iesu Mesia « tei te Metua… i te ha’amatara’a » mai te reira « ato’a ho’i ’outou » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:21, 23). Mai tāna i « haere noa mai te aroha i te aroha, ē tae noa atu i te taime ’oia i fāri’i ai i te ’īra’a » (mau ’īrava 13, 20). Tē ha’api’i nei te ’evanelia i fa’aho’ihia mai ia tātou nō ni’a i te nātura mau o te Atua, nō reira tē ha’api’i ato’a mai nei te reira nō ni’a ia tātou iho ’e te mea tā tātou e nehenehe e riro mai. Noa atu ā te mau tauto’ora’a a te « ta’ata ’ino ra » (’īrava 39)—’e noa atu ā tō ’outou mana’o nava’i ’ore—e tamari’i mau ’outou nā te Atua ma te fāito pūai « i te tau i ha’apa’o-mau-hia ra e fāri’i ai ho’i i tōna ’īra’a » (’īrava 19).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93

Tē ha’amori nei tātou i te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti ia Iesu Mesia.

Nō ni’a i te heheura’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93, ’ua fa’ata’a mai te Fatu ē : « Tē hōro’a atu nei au i teie mau parau ia ’outou na ’ia ti’a ia ’outou ’ia ’ite ’e ’ia ’ite ho’i i te rāve’a nō te ha’amori, ’e ’ia ’ite i tā ’outou e ha’amori nei, ’ia ti’a ia ’outou ’ia haere mai i te Metua i roto i tō’u nei i’oa, ’e i te tau i ha’apa’o-mau-hia ra e fāri’i ai ho’i i tōna ’īra’a » (’īrava 19). ’Ia tuatāpapa ’oe i teie heheura’a, ’a pāpa’i i te mau parau mau tā ’oe e ’ite mai nō ni’a i nā ta’ata tā tātou e ha’amori nei : Te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti ia Iesu Mesia. E aha tā ’oe e ’apo mai nō ni’a i te « rāve’a nō te ha’amori » ia rāua ? nō ni’a i te rāve’a nō te « haere mai i te Metua » ?

’Ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita ē : « Mai te mea e’ita te ta’ata e ta’a i te huru o te Atua, e’ita ïa rātou e ta’a i tō rātou iho huru » (Te mau Ha’api’ira’a : Josepha Semita, 46). ’A ha’api’i mai ai ’oe nō ni’a i te Fa’aora nā roto i te tuatāpapara’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93, ’a hi’o ato’a mai e aha tā ’oe e ha’api’i ra nō ni’a ia ’oe iho. ’Ei hi’ora’a, e aha tā ’oe e ha’api’i mai ra nō ni’a iāna i roto i te mau ’īrava 3, 12, 21, ’e 26 ? E aha te mau parau mau mai te reira te huru tā ’oe e ’ite ra nō ni’a ia ’oe iho i roto i te mau ’īrava 20, 23, ’e 28–29 ? (Hi’o ato’a 1 Ioane 3:2 ; 3 Nephi 27:27 ; Dean M. Davies, « Te mau ha’amaitaira’a nō te ha’amorira’a », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2016, 93–95.)

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:1–39

Te hanahana o te Atua ra ’o te māramarama ïa ’e te parau mau.

E ’ite mai paha ’oe ē, e mea pinepine te parau nō te hanahana, te māramarama ’e te parau mau i roto i teie heheura’a. ’A tuatāpapa ta’a ’ē ai ’oe i te mau ’īrava 21–39, ’a hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau parau mau tā ’oe e ’apo mai e ’ite ra nō ni’a i te hanahana, te māramarama ’e te parau mau. E aha tā teie mau parau mau e fa’auru nei ia ’oe ’ia rave nō te ’imi i te māramarama rahi atu ā ’e te parau mau rahi atu ā ? E aha tā teie mau parau mau e fa’atupu i ni’a i te huru o tō ’oe orara’a i te mau mahana ato’a ?

Hōho’a
hi’o ha’amāramarama

E fāri’i tātou i te māramarama ’e te parau mau ’ia ha’apa’o ana’e tātou i te mau fa’auera’a a te Atua.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:40–50

« ’Ia fa’a’āfaro na ’oe i tō ’oe iho ’utuāfare e ti’a ai ».

Mai te ’īrava 40 mai ā, e au ra ē ’ua haere Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93 i ni’a i te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te hanahana o te Atua ’e tō tātou fāito pūai nō te mau arata’ira’a i ni’a i te ti’ara’a metua ’e te fa’a’āfarora’a i tō tātou ’utuāfare. E aha tā te mau ha’api’ira’a a te Fatu nō ni’a i te māramarama, te parau mau ’e te hanahana, i roto i te mau ’īrava 1–39, e tauturu nei ia ’oe ’ia māramarama ’e ’ia pe’e i te a’o i roto i te mau ’īrava 40–50 ?

Hi’o ato’a David A. Bednar, « Fa’aitoito ia rātou ’ia ha’apa’o maita’i i roto i te ’utuāfare », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2009, 17–20.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:2.Nāhea Iesu Mesia i riro ai ’ei « māramarama mau » i roto i tō ’outou orara’a ? Nāhea tātou i te ’itera’a i tōna māramarama i roto i te ta’ata ’ati a’e ia tātou ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:3–29.Nō te tauturu i tō ’oe ’utuāfare ’ia ’āparau i te mea tā rātou i ’apo mai i roto i te tufa’a 93 nō ni’a i te Fa’aora ’e ia rātou iho, e nehenehe e ha’uti i te fa’atū’atira’a tāreta. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe e fa’aineine i te tahi mau tāreta ma te mau ’īrava nō ni’a i te Fa’aora nō roto mai i te tufa’a 93 (hi’o i te mau ’īrava 3, 12, 21, 26) ’e te tahi atu mau tāreta e hōro’a i te tahi ato’a ha’api’ira’a mai te reira nō ni’a ia tātou iho (hi’o i te mau ’īrava 20, 23, 28–29). E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e huti te tahi i muri mai i te tahi hō’ē tāreta i roto i te pupu tāreta tāta’itahi, e tai’o i te mau ’īrava ’e e tāmata ’ia hi’o mai i te mau parau mau ē, ’ua tū’ati ānei. E aha tā teie mau parau mau e fa’atupu nei i roto ia tātou nō ni’a i te Fa’aora ’e nō ni’a ia tātou iho ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:12–13, 20.E aha te aura’a te parau e fāri’i « i te aroha nō te aroha » ’e e tāmau noa « mai te aroha i te aroha » ? (mau ’īrava 12–13). E aha tā teie mau ʼīrava e parau nei nō te huru tātou e tupu nei ’e e ’apo mai nei i te ha’api’ira’a ? E aha tā teie ’itera’a e fa’atupu nei nō ni’a i tā tātou ravera’a ia vetahi ’ē—’e ia tātou iho ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:24.’A tai’o i te aura’a o te parau mau e ’itehia i roto i teie ’īrava ’e e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea nō roto mai i te tufa’a 93 ’o tā rātou e mana’o nei e riro ’ei parau mau tao’a rahi. E aha te tahi atu mau tātarara’a nō te parau mau tā tātou i ’ite mai i roto i te Ioane 14:6 ; Iakoba 4:13 ; ’aore rā te hō’ē hīmene nō ni’a i te parau mau mai te hīmene « E aha te parau mau ? »Te mau hīmene, no.°272).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93:40.’Ia tai’o ’outou i teie ’īrava e nehenehe paha te ’utuāfare e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te ha’api’ira’a i te fare, mai te hīmene ra « Ha’api’i iā’u ’ia ’ite i te maita’i » (Te mau hīmene, 189). E au paha te mau tamari’i ri’i ’ia ’aparima mai i teie hīmene. E aha te fa’aurura’a e tae mai nei ’ia rahi atu ā te « māramarama ’e te parau mau » i tō ’outou fare ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 93:41–50.’Āpo’o ’āmui ’ei ’utuāfare nō ni’a i te mau mea « ti’a ’ore i roto i tō ’outou ’utuāfare. » E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te « fa’a’āfaro [i tō tātou] ’utuāfare » ? (mau ’īrava 43–44).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « E tamari’i au na te Atua ra », Te mau hīmene, 185.

Ha’amaita’i i tā tātou ’apora’a mai

Tai’o hau atu i te hō’ē noa taime. E nehenehe e mā’iti ’ia tai’o hau atu i te hō’ē taime i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 93 i roto i te hepetoma. I te mau taime ato’a e tai’o ’outou, e ’ite mai paha ’outou i te tahi atu mau parau mau ma te hi’ora’a ’āpī. E rāve’a ato’a te tai’ora’a hau i te hō’ē taime nō te feruri rahi atu ā i ni’a i te reira.

Hōho’a
Iesu Mesia

Te māramarama ’e te parau mau, nā Simon Dewey

Nene’i