Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
4–10 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111–114 : « E ha’apa’o vau i te mau mea ato’a ’ei maita’i nō ’outou »


« 4–10 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111–114 : ‘E ha’apa’o vau i te mau mea ato’a ’ei maita’i nō ’outou’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 4–10 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111–114 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
tē poro ra Iosepha Semita

4–10 nō ’Ātopa

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111–114

« E ha’apa’o vau i te mau mea ato’a ’ei maita’i nō ’outou »

E ani nā roto i te pure i te arata’ira’a o te Vārua ’a tai’o ai ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111–14, ’e ’a pāpa’i i te mau mana’o e tae mai. ’Ei reira e feruri atu ai nāhea i te ’ohipa mai te au i te mau mana’o i tae mai.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua tupu ānei te tahi ’ohipa pae vārua tei fa’atupu ia ’outou i te ti’aturi ’e te mana’o pāruru i roto i tō ’outou fa’aro’o—terā rā ’ua tae mai te mau ’ati o te orara’a e tāmata i tō ’outou fa’aro’o, ’e tē taputō nei ’outou ’ia fa’aho’i mai i terā hau nā mua a’e ? ’Ua tupu te tahi ’ohipa mai te reira te huru nō te feiā mo’a i Kirtland. ’Aita i ma’iri hō’ē matahiti i muri iho i te mani’ira’a pae vārua tei tupu i te ha’amo’ara’ahia te hiero nō Kirtland, ’ua ha’amata te mau fifi. Nō te fifi pae faufa’a, te ’āmahamaha i roto i te Tino ’Ahuru Ma Piti ’e te tahi atu mau tāmatara’a, tei ha’apohepohe i tō vetahi fa’aro’o.

E’ita e nehenehe e ’ape i te mau tāmatara’a, e nāhea ïa tātou ’ia ’ore te reira ’ia ha’amāta’u i tō tātou fa’aro’o ’e te ’itera’a pāpū ? E ’itehia paha te tahi pāhonora’a i roto i te parau a’o a te Fatu i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 112, tei hōro’ahia ’a ’ū’ana noa ai te ’ati i Kirtland. ’Ua parau te Fatu : « ’A tāmā roa i tō ’outou mau ’ā’au i mua iā’u nei » (’īrava 28), « ’Eiaha e ’ōrurehau » (’īrava 15), « ’A tātua na i tō tau’upu nō te ’ohipa » (’īrava 7), ’e « ’Ia vai ha’eha’a noa ’oe » (’īrava 10). ’A pe’e ai tātou i teie parau a’o, e riro te Fatu i te « arata’i ia [tātou] nā [tō tātou] rima ra » (hi’o mau ’īrava 10, 13).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111

E nehenehe te Fatu « e ha’apa’o… i te mau mea ato’a ’ei maita’i [nō’u]. »

I te matahiti 1836 ra, e tārahu iti rahi tā te ’Ēkālesia i te ravera’a i te ’ohipa a te Fatu. ’A māna’ona’o ai Iosepha Semita ’e vetahi ato’a i teie mau tārahu ’e te mau rāve’a nō te ’aufau i te reira, ’ua tere atu rātou i Salem, i Massachusetts, penei a’e nō te fa’aro’ora’a rātou ē, ’ua vaiihohia te tahi moni i roto i te hō’ē fare vai noa i reira (hi’o i te upo’o tufa’a o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111). I muri mai i tō rātou tāpaera’a i Salem, ’ua parau te Fatu : « ’Ua hau a’e te mau tao’a i te tao’a hō’ē noa nō ’outou nā i roto i teie ’oire nei » (’īrava 10)—e mau tao’a mai te mau ta’ata tāna e « ha’aputuputu atu i te tau au ra ’ei maita’i nō Ziona » (’īrava 2 ; hi’o ato’a Exodo 19:5). Noa atu ā ’aita e moni i ’itehia i Salem, ’ua riro te feiā fa’afāriu tei ’itehia i reira maoti te tauto’ora’a a te mau misiōnare ’ei tuha’a nō te tupura’a te parau a te Fatu.

’A tai’o ai ’oe i te tufa’a 111, ’a feruri i te mau mea tā ’oe e pe’ape’a ra. ’A hi’o nāhea te mau parau a te Fatu ia Iosepha e tano ai nō ’oe. Nāhea te Fatu i te tauturu ia ’oe ’ia ’ite mai i te mau « tao’a » tīa’i-’ore-hia ? (’īrava 10). ’A feruri i te mau mea tāna i rave nō te « ha’apa’o i te mau mea ato’a ’ei maita’i nō [’oe] » (’īrava 11). E aha tā te parau « i te taime e ti’a ai ia ’outou ’ia fāri’i i taua mau mea ra » e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te Metua i te Ao ra ?

Hi’o ato’a Mataio 6:19–21, 33.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 112:3–15

E arata’i te Fatu i te feiā e ’imi ma te ha’eha’a i tōna hina’aro.

Tē iti noa atu ra te tāhō’ē i roto i te Tino ’Ahuru Ma Piti i te tau ve’ave’a nō 1837 ra. ’Ua tupu te mārōra’a nō ni’a i tā rātou mau hōpoi’a, ’e tē parau fa’a’ino ra vetahi o te mau melo i te peropheta Iosepha Semita. ’Ua pe’ape’a te mana’o o Thomas B. Marsh, te peresideni o te pupu o te Tino ’Ahuru Ma Piti i terā tau, ’ua haere mai ’oia nā Missouri mai i Ohio nō te tītau i te parau a’o a te peropheta. ’Ua fāri’i te taea’e Marsh i te reira nā roto i te heheura’a e ’itehia i roto i te tufa’a 112. Mea nāhea te parau a’o a te Fatu i te tauturura’a iāna ’e tōna pupu autahu’ara’a ? E aha te mau ha’api’ira’a e vai ra nō ’oe ’a ’imi ai ’oe i te fa’a’ore i te mārōra’a ’e te mau mana’o au ’ore ?

E nehenehe e feruri ta’a ’ē i te ’īrava 10. E aha te aura’a nō te Fatu ’ia arata’i ia ’oe « nā tō ’oe rima ra » ? Nō te aha e tītauhia te ha’eha’a nō te reira huru arata’ira’a ?

Hi’o ato’a Ulisses Soares, « ’O te ha’eha’a ’e te marū te ’ā’au », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2013, 9–11.

Hōho’a
e piti ta’ata e pure ra

Mai te mea e fa’aha’eha’a tātou ia tātou, e arata’i mai te Fatu ia tātou ’e e pāhono i tā tātou mau pure.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 113

’Ua riro Iosepha Semita ’ei « tāvini i roto i nā rima o te Mesia ».

’Ua fa’ahiti Isaia i te parau nō te hō’ē o te hua’ai o Iese ’ei « ohi » ’e ’ei « a’a » (Isaia 11:1, 10). I roto i te tufa’a 113, tē fa’ata’a nei te Fatu ē, e riro mai terā hua’ai, hō’ē tāvini o te Mesia, ’ei mauha’a nō te ha’aputuputura’a i te mau ta’ata o te Fatu i te mau mahana hope’a nei (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 113:4, 6)—e parau tohu ’o tē fa’ata’a maita’i ra i te peropheta Iosepha Semita. Nāhea teie mau parau mau ’e te tahi atu i roto i te tufa’a 113 i te fa’aitoitora’a i te feiā mo’a i roto i te ’ārepurepura’a tā rātou i ora i Kirtland ? E aha te mea tā ’oe e ’ite ra i roto i teie heheura’a ’o tē fa’auru ia ’oe ’ia ’āmui i roto i te ’ohipa a te Fatu i teie mahana ?

Hi’o ato’a 2 Nephi 21:10–12 ; Iosepha Semita—’Ā’amu 1:40.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 111:2, 9–11.E nehenehe teie mau ’īrava e fa’atupu i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau mea tā tō ’outou ’utuāfare e hi’o nei ’ei « tao’a » mure ’ore. E nehenehe ’outou e fa’atupu i te ’imira’a tao’a nā roto i te fa’atāpunira’a ’ati a’e i te fare te mau mea e fa’ahōho’a i te mau tao’a tā te Fatu e here nei ’e e ha’afaufa’a nei. ’Ia ’ite te ’utuāfare i te tao’a tāta’itahi, ’a paraparau i te mea e nehenehe e rave nō te fa’a’ite ē, e mea faufa’a nō ’outou te reira.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 112:10.Teie te mau parau a Elder Ulisses Soares nō ni’a i te ta’ata ha’eha’a : « E nehenehe e ha’api’i i tei ha’eha’a, ’ua ta’a iāna tōna taupirira’a i te Atua ’e ’ua hina’aro ’oia i te auraro i tōna hina’aro. E mea marū tei ha’eha’a, ’e tē vai ra tōna ’aravihi nō te fa’auru ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a mai » (« ’O te ha’eha’a ’e te marū te ’ā’au », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2013, 10). ’A feruri i te mau rāve’a nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama e aha te aura’a ’ia vai ha’eha’a. E nehenehe e hīmene nō ni’a i te ha’eha’a, mai te hīmene (« ’Ia ha’eha’a noa ’oe » (Te mau hīmene N°64), i terā taime e rave te hō’ē melo o te ’utuāfare ia vetahi ’ē « nā te rima » nō te arata’i ia rātou nā roto i te fare. ’Aore rā ’a fa’ati’a nō ni’a i te mau taime ’ua arata’i te Fatu i te mau melo o tō ’outou ’utuāfare « nā te rima » ’e ’ua hōro’ahia « te pāhonora’a i tā rātou pure ».

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 112:11–14, 26.E aha te ta’a-’ē-ra’a i roto i te ’itera’a i te i’oa o te hō’ē ta’ata ’e te mātaura’a iāna ? E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai i roto i te mau ’īrava 11–14 nō ni’a i te aura’a e mātau i te Fatu ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 112:15.E aha te aura’a ’ia « ’orurehau » i te peropheta ? E aha tā tātou e ’ite nei i roto i teie ’īrava ’o tē tauturu i te fa’atupu i tō tātou hina’aro e pāturu i te peropheta ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 113:7–8.E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai i roto i te ’īrava 8 ’o tē tauturu i te « fa’aho’i mai ia Ziona » ’e i te fa’aora ia ’Īserā’ela ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « ’Ia ha’eha’a noa ’oe », Te mau hīmene, no.°64.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

Ora mai te au i tō ’oe ’itera’a pāpū. « ’Ua ha’api’i Elder Neal A. Maxwell : ‘E ha’api’i ’outou i te mea ’ua riro mai ’outou’. ‘E ha’amana’ohia tō ’outou huru… hau atu i te hō’ē noa a’e parau mau i roto te hō’ē ha’api’ira’a’ » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 13).

Hōho’a
Thomas B. Marsh ’e Iosepha Semita

Tē pāpa’i ra Thomas B. Marsh i te heheura’a tei hōro’ahia iāna nā roto ia Iosepha Semita. ’Ia ha’eha’a noa ’oe, nā Julie Rogers.

Nene’i