Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
11–17 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115–120 : « Nō te mea e riro tāna tūsia ’ei mea mo’a a’e iāna i tāna ’āpī ra »


« 11–17 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115–120 : ‘Nō te mea e riro tāna tūsia ’ei mea mo’a a’e iāna i tāna ’āpī ra’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 11–17 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115–120 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Far West

Far West, nā Al Rounds

11–17 nō ’Ātopa

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115–120

« Nō te mea e riro tāna tūsia ’ei mea mo’a a’e iāna i tāna ’āpī ra »

Tē hina’aro nei te Fatu e paraparau ia ’outou. ’A tuatāpapa ai ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a pure ’e ’a ani iāna i te tauturu nō te ’ite mai i tāna poro’i nō ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E mana’o ’ana’anatae tō te feiā mo’a i tō rātou vāhi ha’aputuputura’a ’āpī i Far West, i Missouri, i te ’āva’e Tiurai nō te matahiti 1838. Tē tupu ’oi’oi ra te ’oire, e mea ’auhune te fenua ’e ’ua heheuhia mai ē, i te tahi ātea ri’i i te pae ’apato’erau, tē vai nei ’o Adamu-Onidi-Amana, e vāhi rahi i te pae vārua (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 107:53–56 ; 116). Noa atu rā, e mea pāpū ē, e mea ’eta’ete nō te feiā mo’a ’eiaha e feruri i te mau mea tei ’erehia e rātou. ’Ua a’ua’uhia rātou i rāpae ia Independence, te vāhi i fa’ata’ahia ’ei pū nō Ziona, ’e e au ē, ’aita e rāve’a nō te ho’i ’oi’oi mai i reira. Hau atu, tītau-ato’a-hia i te feiā mo’a ’ia horo ’ē atu ia Kirtland, Ohio, ma te vaiiho atu i tā rātou hiero iti e piti noa matahiti i muri mai. ’E i terā taime, e ’ere te ’enemi noa nā rāpae i te ’Ēkālesia ’o tē fa’atupu nei i te fifi—e rave rahi rā melo tu’iro’o tei pāto’i ia Iosepha Semita, ’e tae noa atu ’o nā ’ite to’otoru nō te Buka a Moromona ’e e maha melo nō te Tino ’Ahuru Ma Piti. ’Ua uiui paha te mana’o o vetahi ’ē, tē tupu rahi mau ra ānei te bāsileia o te Atua ’aore rā tē paruparu ra ?

’Aita rā te feiā ha’apa’o maita’i i vaiiho i terā mau uira’a e tāpe’a ia rātou. ’Aita, ’ua ha’amata rātou i te patu i te hō’ē vāhi mo’a ’āpī, i terā taime i Far West. ’Ua fa’aineine rātou i te ’ōpuara’a nō te hō’ē hiero ’āpī. E maha ’āpōsetolo ’āpī tei pi’ihia, tei roto ia rātou e piti—’o John Taylor ’e ’o Wilford Woodruff—tei riro mai i muri iho ’ei Peresideni o te ’Ēkālesia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 118:6). ’Ua ha’api’i te feiā mo’a ē, e ’ere ē, tē rave ra ’oe i te ’ohipa a te Atua, e’ita roa atu ïa ’oe e topa ; te aura’a rā ’ia « ti’a fa’ahou mai rā » ’oe i ni’a. ’E noa atu ē, e vaiiho atu ’oe i te tahi mau mea, e riro te reira mau tusia ’ei mea mo’a nō te Atua, « mo’a a’e [ia ’outou i tā ’outou] ’āpīra’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 117:13).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115:4–6

Nā te Fatu i fa’ata’a i te i’oa o te ’Ēkālesia.

Tē nā ’ō ra te peresideni Russell M. Nelson ē te i’oa o te ’Ēkālesia ’o « te hō’ē ïa mea faufa’a roa » (« Te i’oa ti’a o te ’Ēkālesia », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2018, 87). ’A feruri nō te aha e parau mau te reira ’a tai’o ai ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115:4–6. E aha te tū’atira’a o te i’oa o te ’Ēkālesia i tāna ’ohipa ’e tāna misiōni ?

Hi’o ato’a 3 Nephi 27:1–11.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115:5–6

Tē pūpū nei Ziona ’e tōna mau titi i te « vāhi ha’apūra’a nō te vero ».

Noa atu ā te mau fifi e fa’aruruhia nei e te feiā mo’a i te matahiti 1838, e mau tītaura’a rahi tā te Fatu ia rātou. ’A hi’o i te mau parau i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115:5–6 ’o te tūra’i nei i te parau nō te ti’ara’a ’o tā te Fatu i hina’aro i tāna ’Ēkālesia ’e i tōna mau melo ’ia fa’atupu i roto i te ao nei. ’Ei hi’ora’a, i tō ’oe mana’o, e aha tā ’oe e rave nō te « ti’a mai na i ni’a ’e ’ia ’ana’ana » ? (’īrava 5). E aha te mau vero pae vārua tā ’oe e ’ite ra ’ati a’e ia ’oe, ’e e aha te « ha’apūra’a » i roto i te putuputura’a ? (’īrava 6).

Hi’o ato’a 3 Nephi 18:24.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 117

E mea mo’a tā’u mau tusia nō te Fatu.

E mea pa’ari paha nō te fa’aru’e ia Kirtland nō te mau ta’ata mai ia Newel K. Whitney, tei ha’amau i te hō’ē orara’a fāna’o rahi nō tōna ’utuāfare i reira. E aha tā ’oe e ’ite ra i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 117:1–11 tei tauturu ia rātou ’ia rave i terā tusia ? Nāhea teie mau ’īrava i te taui i tā ’oe hi’ora’a i te mau mea faufa’a rahi ?

E mea ta’a ’ē te tusia i tītauhia ia Oliver Granger : ’ua fa’aue te Fatu iāna ’ia fa’aea i Kirtland ’e ’ia fa’a’āfaro i te faufa’a moni a te ’Ēkālesia. E ’ohipa rahi roa teie, ’e noa atu ā ’ua ti’a maita’i ’oia ma te ha’avare ’ore nō te ’Ēkālesia, ’aita i rahi roa te moni tāna i noa’a mai. ’A feruri nāhea te mau parau a te Fatu i roto i te mau ’īrava 12–15 e tano i te mau mea tā te Fatu i ani ia ’oe ?

Hi’o ato’a Mataio 6:25–33 ; Boyd K. Packer, « Te hō’ē taea’e iti ha’iha’i », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2004, 86–88.

Hōho’a
Adamu-Onidi-Amana i te tuha’a fenua Daviess, i Missouri

’Ua fa’auehia Newel K. Whitney e fa’anu’u i Adamu-Onidi-Amana, teie te hōho’a.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 119–20

Nā roto i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru, tē tauturu nei au ’ia patu ’e ’ia « ha’amo’a mai te fenua nō Ziona ».

’Ia fa’aro’ohia, mai te huru ra ē te mau arata’ira’a i roto i te mau tufa’a 119 ’e te 120 nō te fa’a’ohipara’a i te faufa’a nō te rave i te ’ohipa a te Fatu i tō tātou nei ’anotau. I teie mahana, tē hōro’a nei te feiā mo’a i te « tuha’a ’ahuru nō tā rātou ’āpī e noa’a mai i te mau matahiti ato’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 119:4), ’e tē fa’aterehia nei teie faufa’a e te hō’ē ’āpo’ora’a tei roto te Peresidenira’a Mātāmua, te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’e te ’Episekōpora’a fa’atere rahi. ’A feruri i te mau uira’a i muri nei ’a tuatāpapa ai ’oe i teie mau tufa’a :

Hi’o ato’a Malaki 3:8–12 ; David A. Bednar, « Te mau ha’amāramarama o te ra’i », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2013, 17–20.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115:4–6.E haere ānei i tō ’outou ’utuāfare ’ia tai’o i teie mau ’īrava ’a māta’ita’i ato’a ai i te hitira’a mahana ? E nehenehe te reira e tauturu i te ’āparaura’a nō ni’a i te parau « ’a ti’a mai na ’e ’ia ’ana’ana » (’īrava 5). ’Aore rā e nehenehe ato’a e ’āparau mai te aha te ’imira’a i te ha’apūra’a i roto i te vero. E aha te tū’atira’a ’e te ’itera’a i te « ha’apūra’a » i roto i te ’Ēkālesia ? (’īrava 6). ’Ei reira ’outou e nehenehe ai e paraparau nō ni’a i te mau rāve’a nō tō ’outou ’utuāfare ’ia ’oa’oa i te ha’apūra’a tā te ’Ēkālesia e hōro’a mai nei.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:6 117:1–11.E nehenehe te ’utuāfare e fa’aau i te hō’ē « tōpata » ’e te hō’ē mea « faufa’a rahi a’e [teiaha a’e] » (’īrava 8), mai te hō’ē pita pape. E nehenehe te reira e arata’i atu i te ’āparaura’a nō ni’a i te mau mea faufa’a iti o tō tātou orara’a e ārai nei ia tātou ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a rahi a te Atua.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 119.E nehenehe e hīmene i te hīmene « Je donne ma dîme au Seigneur » (Chants pour les enfants, 148). E aha tā te hīmene ’e te tufa’a 119 e ha’api’i nei nō ni’a i te tumu e ’aufau ai tātou i te tuha’a ’ahuru ? E mea maita’i ato’a nō te mau tamari’i ’āpī te ha’api’ira’a tao’a : e hōro’a ’outou ia rātou i te tahi mau tao’a na’ina’i ’e e tauturu ia rātou ’ia tai’o i te tuha’a ’ahuru ’e e parau ia rātou nō te aha ’outou e ’aufau ai i te tuha’a ’ahuru. (Hi’o ato’a Mau Māite i te Fa’aro’o, 203–05.)

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Je donne ma dîme au Seigneur », Chants pour les enfants, 148.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te fa’arava’ira’a iāna iho. « E mau uira’a ana’e tā [te mau melo o te ’utuāfare], e mea maita’i a’e i te tahi mau taime ’ia ha’api’i ia rātou nāhea i te ’imi i te mau pāhonora’a, ’eiaha rā e pāhono ti’a atu i te mau uira’a » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 28).

Hōho’a
te mau fa’a’ohipara’a o te tuha’a ’ahuru

E tauturu te hōro’ara’a i tā tātou 10 i ni’a i te hānere i te Fatu ’ei tuha’a ’ahuru, i te fa’ahaerera’a i mua i tāna ’ohipa fa’aorara’a.

Nene’i