Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
27 nō Tetepa–3 nō ’Ātopa Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109–110 : « ’O tō ’oe nei fare, ’ei vāhi nō tō ’oe mo’ara’a »


27 nō Tetepa–3 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109–110 : « ’O tō ’oe nei fare, ’ei vāhi nō tō ’oe mo’ara’a », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

27 nō Tetepa–3 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109–110 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Hiero nō Kirtland

Hiero nō Kirtland, nā Jon McNaughton.

27 nō Tetepa–3 nō ’Ātopa

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109–110

« ’O tō ’oe fare, ’ei vāhi nō tō ’oe mo’ara’a »

’Ei fa’ahorora’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109:24 – 28, ’ua parau Elder David A. Bednar, « Tē ani nei au ia ’outou ’ia tuatāpapa tāmau noa ’e ’ia feruri ma te pure i te mau hope’ara’a o teie mau pāpa’ira’a mo’a i roto i tō ’outou orara’a ’e tō ’outou ’utuāfare » (« Ma te tura i te i’oa ’e te ti’ara’a », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2009, 99). ’A feruri i teie anira’a ’a tuatāpapa ai ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Aita i mana’ohia ē e ’īriti te mau ’uputa nō te hiero nō Kirtland e tae roa atu i te hora 8:00 i te po’ipo’i nō te 27 nō Māti 1836. Terā rā, te feiā mo’a i ti’aturi e haere i te ’ōro’a ha’amo’ara’a ’ua ha’amata i te ’āna’i i te hora 7:00. I te ’ī-vave-ra’a te mau parahira’a ’e te mau aroā i te mau ta’ata i hina’aro e ha’amori, ’ua ani Iosepha Semita ’ia ha’amauhia te hō’ē fa’aroara’a. I te ’ī-hope-ra’a, ’ua fa’anahohia te piti o te tuha’a purera’a. ’E e ’ere noa te feiā ora o tei hina’aro rahi ’ia ’āmui mai. ’Ua fa’a’ite pāpū e rave rahi mau ’ite ē ’ua ’ite rātou i te mau melahi, i roto i te hiero, ’e tae noa atu i ni’a i te tāpo’i fare, i te taime ’e i muri a’e i te ha’amo’ara’a. E au rā ē, ’ua haere mai « te mau nu’u o te ra’i » e « hīmene ’e [e] pi’i » ’e te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei (« Auē te Vārua o te Atua », Te mau Hīmene, no. 2).

Nō te aha te ’ārepurepura’a rahi—i nā pae e piti o te pāruru ? Te parau fafau ē ’ei reira te feiā mo’a « e noa’a ai i te mana nō ni’a mai ra », ’o te tumu hō’ē ïa i ha’aputuputu ai rātou i Ohio i te parahira’a mātāmua (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 38:32). ’E ’ua fafauhia i te mau mea rahi a’e nō te ’ananahi. « Teie ïa », ’ua parau te Fatu, « ’o te ha’amatara’a o te mau ha’amaita’ira’a ’o te nini’ihia i ni’a i te upo’o o tā’u mau ta’ata » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:10). Te tau e orahia nei e tātou—’e te tupu vitivitira’a te ’ohipa hiero ’e te mau ’ōro’a e vai ra nō nā mirioni feiā ora ’e tei pohe—’ua ha’amata ïa i Kirtland, « te pāruru i ni’a i te fenua nei [’ua] ha’amata i te mahae » (« Auē te Vārua o te Atua »).

Hi’o ato’a Feiā mo’a, 1:232–41 ; « Hō’ē fare nō tō tātou Atua », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 169–72.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109

Tē hina’aro nei te Fatu e ha’amaita’i mai iā’u i roto i tōna fare mo’a.

I roto i te tahi mau hi’ora’a, e mea ta’a ’ē te hiero nō Kirtland i te mau hiero tā tātou e ’ite nei i teie mahana. ’Aita e fata ’e ’aita e vāhi bāpetizora’a, ’e te mau ’ōro’a mai te bāpētizora’a nō te feiā i pohe ’e te tā’atira’a ’aita ā i fa’aho’ihia mai. Terā rā, te mau ha’amaita’ira’a i parauhia i roto i te tuha’a 109, te pure ha’amo’ara’a nō te hiero nō Kirtland, ’o te mau ha’amaita’ira’a ïa tā tātou e fāri’i nei i roto i te fare o te Fatu i teie mahana. ’A hi’o fa’ahou i te mau ’īrava i muri nei nō te ’ite mai i te tahi o teie mau ha’amaita’ira’a. ’A tai’o ai ’outou nō ni’a i te reira, ’a feruri nō te aha e mea faufa’a te reira nō ’outou ’e nō tō ’outou ’utuāfare.

Mau ’īrava 5, 12–13 (hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:6–8) : I roto i te hiero e nehenehe te Fatu e fa’a’ite mai iāna iho ia tātou, ’e e nehenehe tātou e fāri’i i tōna mana.

Mau ’īrava 9, 17–19, 26, 78–79 : I roto i te hiero e rave tātou i te i’oa o te Fatu i ni’a ia tātou iho.

Mau ’īrava 22–23 : ’A rave ’e ’a fa’atura ai tātou i te mau fafaura’a o te hiero, e hōro’a mai te Fatu ia tātou i te mana nō te rave i tāna ’ohipa.

Mau ’īrava 24– 3 : Mai te mea e haere tātou i te hiero ma te ti’amā, e nehenehe tātou e fāri’i i te pārurura’a a te Fatu.

Te tahi atu mau ha’amaita’ira’a :

E aha tā te Vārua e fa’auru ia ’oe ’ia rave nō te fāri’i i teie mau ha’amaita’ira’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109

E nehenehe te pure ha’amo’ara’a o te hiero nō Kirtland e ha’api’i iā’u nō ni’a i te pure.

Tuha’a 109 o te pure ha’amo’ara’a tei hōro’ahia ia Iosepha Semita nā roto i te heheura’a (hi’o i te upo’o parau o te tuha’a). E aha tā ’oe e ha’api’i mai nei nō ni’a i te pure i roto i teie tuha’a ? ’Ia tai’o ’oe i te reira, e mana’o paha ’oe i tā ’oe iho mau pure. E aha te mau mana’o tā ’oe e fāri’i o te nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia ha’amaita’i i tā ’oe ’āparaura’a i te Metua i te Ao ra ? ’Ei hi’ora’a, e aha tā te peropheta i pure i roto i teie pure ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 110:1–10

E nehenehe te Fatu e fa’a’ite mai iāna iho iā’u i roto i te hiero.

E aha tō ’oe mana’o nō ni’a i te Fa’aora i muri a’e i te tai’ora’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:1–10 ? Nāhea tāna fa’a’itera’a mai iāna iho ia ’oe i roto i te hiero ? E mea nāhea ’ōna i te tauturu ia ’oe ’ia ’ite ē, tē fāri’i nei ’oia i tā ’oe mau tauto’ora’a ’e mau fa’atūsiara’a ?

Hōho’a
Rotora’a o te hiero nō Kirtland

Te hope’ara’a tāta’itahi o te hiero nō Kirtland, tē vai ra te mau terono nō te feiā fa’atere o te autahu’ara’a.

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 110:14–16

Te mau tāviri o te autahu’ara’a e hina’arohia nō te rave i te ’ohipa a te Atua tei roto ïa i te ’Ēkālesia i teie mahana.

Nō te ta’a maita’i i te mau tāviri nō te autahu’ara’a o tā Mose, Elia, ’e Eliaha i hōro’a ia Iosepha Semita ’e ia Oliver Cowdery i roto i te hiero nō Kirtland, e ti’a ia ’oe e tai’o i te parau poro’i a Elder Quentin L. Cook « ’Ia fa’aineine nō te fārerei i te Atua » (Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2018, 114–17). ’Ua fa’a’ite mai Elder Cook nāhea teie mau tāviri e tū’ati ai i te ’ohipa a te ’Ēkālesia i teie mahana. E nehenehe ato’a ’oe e feruri i te ha’api’ira’a mai nō ni’a i teie mau peropheta tahito nā roto i te tuatāpapara’a ia « Mose », « Elia », ’e « Eliaha » i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a (scriptures.ChurchofJesusChrist.org). ’A feruri e aha te ti’a ia ’oe e rave nō te tauturu i roto i te ’ohipa e tū’ati i teie mau tāviri.

Hi’o ato’a « Te mau tāviri o te autahu’ara’a », Mau Māite i te Fa’aro’o, 126–27 ; Henry B. Eyring, « E haere ’oia i mua ia tātou », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2020, 66–69.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109’Ei ’utuāfare, ’a ’imi i te tahi mau ’īrava i roto i te tuha’a 109 e fa’auru ia ’outou ’ia fa’arahi i te taime i roto i te hiero (’ei hi’ora’a, hi’o te mau ’īrava tei tāpurahia i raro a’e i te « Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē »). Paraparau nāhea ’outou e nehenehe ai e rave i te mea tā te peresideni Russell M. Nelson e ani mai : « ’A ’imi i te hō’ē rāve’a nō te haere e fārerei tāmau i te Fatu—’ia vai i roto i tōna fare mo’a—i muri iho, e ha’apa’o i terā fārereira’a tāmau ma te hapa ’ore ’e te ’oa’oa » (« Rirora’a ’ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei hi’ora’a maita’i », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2018, 114). Mai te mea ’aita ā ’outou ’aore rā, tō ’outou ’utuāfare i haere atu ra i te hiero, e nehenehe tā ’outou e māta’ita’i temples.ChurchofJesusChrist.org nō te tauturu i te fa’aineine ia ’outou iho nō te haere.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109:78–80.’Ua pāpa’ihia te hīmene ra « Auē te Vārua o te Atua » (Te mau Hīmene, no. 2) nō te ha’amo’ara’a o te hiero nō Kirtland—’e i reira ’ua hīmenehia i te mau ’ōro’a ha’amo’ara’a nō te mau hiero ato’a mai te reira taime. E nehenehe ’outou e hīmene ’āmui i teie hīmene ’e e ’imi i te mau pereota ’o tē fa’arahi i tō ’outou māuruuru nō te mau hiero i te mau mahana hope’a nei. Nāhea teie hīmene e tū’ati ai i te parau poro’i o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109:78–80 ?

E nehehene ’outou e ’ite i te pure ha’amo’ara’a nō te hiero piri a’e ia ’outou i te temples.ChurchofJesusChrist.org.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110’A tai’o ai te mau melo o tō ’outou ’utuāfare i te tuha’a 110 ’e ’a hi’o ai i te hōho’a i te pae hope’a o teie buka iti, e ani ia rātou ’ia feruri e aha tō rātou ferurira’a ’āhiri ē, tei pīha’i iho rātou ia Iosepha Semita ’e Oliver Cowdery i roto i te hiero nō Kirtland. ’A hōro’a i tō ’outou ’utuāfare i te hō’ē rāve’a nō te fa’a’ite mai e aha tō rātou mana’o nō ni’a i te Fa’aora.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:15.E aha tē tauturu i te « fāriura’a i te ’ā’au » o tā ’outou mau tamari’i i tō rātou mau tupuna ? E nehenehe ’outou e ’ite mai i te tahi mau mana’o ’ārearea i te FamilySearch.org/discovery. E nehenehe ’outou e ’ohipa āmui nō te ’ite mai i te mau tupuna e hina’aro nei i te mau ’ōro’a hiero ’e e fa’anaho nō te rave i terā mau ’ōro’a i te hiero. E nehenehe ato’a ’outou e paraparau nō ni’a nāhea te ’ohipa tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai e Elia i roto i te hiero nō Kirtland i te fa’arahi i tō ’outou here nō tō ’outou hui tupuna.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Te hīmene i mana’ohia : « Auē te Vārua o te Atua », Te mau Hīmene, no. 2.

Hōho’a
ītona mau reo nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau reo nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Te mau fa’a’itera’a pae vārua ’e te hiero nō Kirtland

Hōho’a
Te ha’amo’ara’a o te hiero nō Kirtland

Mai te hō’ē auahi ura ra, nā Glen S. Hopkinson

E ’ite mai ’outou i raro nei te mau parau a te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei tei vai na i roto i te hiero nō Kirtland i te taime o tōna ha’amo’ara’a, ’e i roto i te tahi atu mau purera’a i muri mai. E rave rahi tei fa’aau i tō rātou mau ’itera’a i tei orahia e te feiā mo’a i tahito ra ’a « fa’a’ahuhia ai rātou i te mana nō ni’a mai ra » i te mahana nō te Penetekote (Luka 24:49 ; hi’o ato’a Te ’Ohipa 2:1–4 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109:36–37).

Eliza R. Snow

« E nehenehe te mau ’ōro’a nō taua ha’amo’ara’a ra ’ia fa’ahiti-fa’ahou-hia, terā rā, ’aore roa e reo tāhuti e nehenehe e fa’ata’a i te mau fa’a’itera’a o te ra’i nō taua mahana fa’ahiahia ra. ʼUa fā mai te mau melahi i te tahi mau ta’ata, ʼua ʼite rā te tāʼātoʼaraʼa ʼo tei tae mai i te vārua hanahana, ʼe ʼua ’ī te ʼāʼau tātaʼitahi i te ‘ʼoaʼoa fāito ʼore ʼe te hanahana’ ».1

Sylvia Cutler Webb

« Te hō’ē o tā’u mau ha’amana’ora’a mātāmua o te ha’amo’ara’a o te hiero. ’Ua rave mai tō mātou metua tāne ia mātou i ni’a i tōna turi ’e ’ua parau mai ia mātou nō te aha mātou e haere ai ’e e aha te aura’a nō te ha’amo’ara’a i te hō’ē fare o te Atua. ’E noa atu ē e mea ’āpī roa vau i terā taime, tē ha’amana’o maita’i ra vau i te taime. E nehenehe au e hi’o i muri i roto i te mau terera’a o te mau matahiti ’e ’ia hi’o mai tā’u i hi’o ia Iosepha te peropheta, e ti’a ra ma tōna nā rima e toro ra i te ra’i, tōna hōho’a mata mahe’a, te roimata e tahe ra i ni’a i tōna pāpāri’a ’a paraparau ai ’oia i taua mahana fa’ahiahia ra. Fātata e au ra ’ua tahe te roimata o te tā’āto’ara’a. ’Ua ’ī roa te fare ’e ’ua pārahi te rahira’a o te mau tamari’i i ni’a i te turi o te mau ta’ata pa’ari a’e ; ’ua pārahi tō’u tuahine i ni’a i tō tō’u metua tāne, ’o vau i ni’a i te turi o tō’u metua vahine. Tē ha’amana’o ato’a nei au i te mau ’ahu tā mātou i ’ō’omo. ’Ua ’āpī roa tō’u ferurira’a i taua taime ra nō te haru-hope-ra’a mai i te aura’a o te reira, terā rā, i te roara’a o te tau, ’ua ho’i hau noa mai te reira iā’u, ’e tē māuruuru nei au, ’ua fāna’o vau i te reira.« 2

Oliver Cowdery

« I te pō, ’ua fārerei au i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i roto i te fare o te Fatu. ’Ua nini’ihia mai te Vārua—’ua ’ite au i te hanahana o te Atua, mai te hō’ē ata rahi, tei pou mai ’e tei fa’aea i ni’a iho i te fare, ’e ’ua fa’a’ī i te reira mai te hō’ē mata’i pūai i te nu’ura’a. ’Ua ’ite ato’a vau e rave rahi mau reo i te tahera’a, mai te auahi, i vai i ni’a i e rave rahi ta’ata…’a parau ai rātou i te tahi mau reo ’e ’a tohu ai ».3

Benjamin Brown

« [’Ua] ’itehia te mau ’ōrama e rave rahi. ’Ua ’itehia te hō’ē tūru’a ’aore rā te hō’ē ata i te vaira’a i ni’a i te fare, ’ana’ana mai te mahana e hiti ra i ni’a i te ata mai te ’auro. ’Ua ’ite-ato’a-hia e piti e toru ta’ata e fa’atahataha ra nā roto i te piha ’e te mau tāviri ’ana’ana i roto i tō rātou rima, ’e te hō’ē ato’a fifi ’ana’ana i roto i tō rātou rima ».4

Orson Pratt

« Tei reira te Atua, tei reira tāna mau melahi, te Vārua Maita’i ra tei rotopū i te mau ta’ata… ’e ’ua fa’a’īhia rātou i te torōna mai ni’a mai i tō rātou upo’o ’e tae roa atu i tō rātou ’āvae ma te pūai ’e te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i ».5

Nancy Naomi Alexander Tracy

« [I] te otira’a ’e te ha’amo’ara’ahia te hiero… ’ua riro te reira ’ei nā mahana e piti ’oa’oa roa a’e o tō’u orara’a. Te hīmene tano maita’i o tei pāpa’ihia nō te reira taime ’o ‘te Vārua o te Atua mai te hō’ē auahi e ’amā ra’. E parau mau ē ’ua vai te fa’aurura’a a te ra’i i ni’a i taua fare ra… ’Ua ’ite au ē, ’o te ra’i i ni’a i te fenua nei ».6

Fa’ata’ara’a

  1. I roto Edward W. Tullidge, Te mau vahine mōmoni (1877), 412.

  2. I roto Karl Ricks Anderson, Kirtland nā Iosepha Semita : Te mau ’ā’amu a te ’ite (1996), 182–83.

  3. Te buka ’ā’amu o Oliver Cowdery, 27 nō Māti 1836, Fare vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Roto Miti.

  4. Rata nā Benjamin Brown i tāna vahine, ’o Sarah, circa nō ’Ēperēra 1836, Benjamin Brown ha’aputura’a ’utuāfare, Fare vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Roto Miti ; tomara’a ’e reta rarahi fa’a’āpīhia te pāpa’ira’a.

  5. Orson Pratt, « Mau mana’o », Deseret News, 12 nō Tēnuare 1876, 788.

  6. I roto i te Richard E. Turley Tamāiti. ’e te Brittany A. Chapman, eds., Te mau vahine fa’aro’o i roto i te mau mahana hope’a nei (2011), 1:442.

Hōho’a
Tō Mose, Elia ’e ’o Eliaha fāra’a mai i roto i te hiero nō Kirtland

’Ua fā mai Mose, Elia, ’e Eliaha i roto i te hiero nō Kirtland, nā Gary E. Semita

Nene’i