Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
25–31 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124 : « Hō’ē fare i tō’u nei i’oa »


« 25–31 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124 : ’Hō’ē fare i tō’u nei i’oa », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 25–31 nō ’Ātopa. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Nauvoo

Nauvoo i te mea nehenehe, nā Larry Winborg

25–31 nō ’Ātopa

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124

« Hō’ē fare i tō’u nei i’oa »

’Ia tai’o ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124, ’a feruri i te mau ha’amaita’ira’a ’o tā te Fatu e ani i te feiā mo’a i Nauvoo nō te fāri’i ’e te mau ha’amaita’ira’a ’o tāna e hōro’a ia ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Noa atu e mea fifi nā matahiti e ono i ma’iri nō te feiā mo’a, ’ua ha’amata te mau mea i te huru maita’i mai i te tau fa’atupura’a rā’au nō te matahiti 1839 : ’Ua ’ite te feiā mo’a tītīhoria i te aroha i rotopū i te mau ta’ata nō te ’oire nō Quincy, Illinois. ’Ua vaiiho te mau tīa’i i te peropheta Iosepha Semita ’e te tahi atu feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’ia ’ape i te fa’atītīra’a i Missouri. ’E nō ho’o noa mai ra te ’Ēkālesia i te hō’ē fenua i Illinois i reira te feiā mo’a e nehenehe ai e putuputu fa’ahou. ’Oia mau, e fenua vari paruparu, tei ’ī i te naonao, ’ia fa’aāuhia rā i te mau fifi o tā te feiā mo’a i fa’aruru a’e na, e nehenehe e fa’a’oroma’i i te reira. Nō reira, ’ua fa’a’ī rātou i te vāhi vari ’e ’ua pāpa’i rātou i te hō’ē ture tumu nō te hō’ē ’oire āpī, tā rātou i pi’i o Nauvoo. Te aura’a ra, « nehenehe » i roto i te reo Hebera, noa atu ē, tei hau atu e fa’a’itera’a nō te fa’aro’o i te hō’ē tātarara’a i te mea tano a’e, i te ha’amatara’a. I taua taime ra, ’ua fa’auru te Fatu i tāna peropheta, i te hō’ē ferurira’a rū. ’Ua hau atu tāna mau parau mau ’e mau ’ōro’a e fa’aho’i-fa’ahou mai, ’e ’ua hina’aro ’oia i te hō’ē hiero mo’a i reira te feiā mo’a e nehenehe ai e fāri’i i te reira. I roto i te mau rāve’a e rave rahi, teie mau mana’o nō te fa’aro’o ’e te mana’o rū e mea faufa’a ïa i roto i te ’ohipa a te Fatu i teie mahana.

Noa atu ē ’ua riro mai Nauvoo ’ei hō’ē ’oire nehenehe roa ’e te hō’ē hiero nehenehe, rāua to’opiti ato’a ra i te pae hope’a ’ua fa’aru’ehia. Terā rā, te ’ohipa nehenehe roa a’e a te Fatu, i te mau taime ato’a, o te « fa’atorōnara’a ïa ia ’outou i te hanahana, te tāhuti ’ore ’e te ora mure ore » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:55), ’e ’aita terā ’ohipa e hope.

Hi’o i Feiā Mo’a, 1:399–427 ; « Fa’anahonahora’a i te ’Ēkālesia i Nauvoo », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 264–71.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:12–21

E nehenehe au e riro ’ei hō’ē pipi o tā te Fatu e ti’aturi.

Noa atu e e rave rahi feiā fa’atere tuiro’o tei fa’aru’e i te ’Ēkālesia i te pae hope’a o te matahiti 1830, te rahira’a o te mau melo ’o tē ha’apa’o noa ra. Teie feiā mo’a ha’apa’o ’o rātou ïa ’o tei fa’a’oroma’i i te mau tāmatara’a nō Missouri ’e te feiā ato’a e ’ere i te mea māoro i te tomora’a mai i roto i te ’Ēkālesia. I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:12–21, ’ua ha’apoupou maita’i te Fatu i te tahi o rātou. E aha te mau mea nō ni’a i te ti’ara’a pipi ’o tā ’oe i ’ite mai i roto i tāna mau parau ? Tē vai ra ānei te tahi mea nō ni’a i teie feiā mo’a ha’apa’o tei fa’auru ia ’oe ’ia riro mai ia rātou te huru ? E nehenehe ato’a ’oe e feruri nāhea te Fatu i te fa’a’ite i tōna here ia ’oe.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:22–24, 60-61

Tē hina’aro nei te Fatu iā’u ’ia fāri’i pōpou ’e ’ia fāri’i ia vētahi ’ē.

’Ia au i tā te feiā mo’a i māuiui iho nei i Missouri, ’ua ti’a roa ia rātou ’ia vai ’ōtahi noa ia rātou iho ’e ’ia ha’aparuparu i te mau rātere i Nauvoo. Ha’amana’o noa e, ’a tai’o ai ’outou Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:22–24, 60–61. E aha tā ’oe e fa’ahiahia nō ni’a i te mau arata’ira’a a te Fatu nō te patu i te hō’ē « fare nō te feiā ’e’ē » ? (’īrava 23). E aha tā tāna mau parau e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te misiōni a tāna ’Ēkālesia ? ’A feruri e nāhea teie mau arata’ira’a e tano ai nō ’oe ’e nō tō ’oe ’utuāfare.

Hi’o ato’a « Hō’ē hoa nō te tā’āto’ara’a » video, ChurchofJesusChrist.org.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:25-45, 55

’Ua fa’aue mai te Fatu ia tātou ’ia patu i te mau hiero ’ia ti’a ia tātou ’ia fāri’i i te mau ’ōro’a mo’a.

Pāpū roa ē, ’aita te feiā mo’a nō te mau mahana hope’a nei i māere i te mea, i te taime e fa’aea ai rātou i Nauvoo, ’ua hōro’a mai te Fatu ia rātou te mau arata’ira’a nō ni’a i te patura’a i te hō’ē hiero—mai tāna i nā reira i Ohio ’e i Missouri. E aha tā ’oe i ’ite i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:25–45, 55 ’o te tauturu ia ’oe ’ia māramarama e nō te aha te Fatu i parau ai, « ’ua fa’aue-noa-hia i tō’u mau ta’ata ’ia patu i te [mau hiero] i tō’u ra i’oa mo’a ? » (’īrava 39).

Mai te taime ’a patuhia ai te hiero nō Nauvoo, 200 hau atu mau hiero tei patuhia ’aore rā tei fa’aarahia. ’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « ’Ua ’ite tātou ē, e mea faufa’a rahi roa tō tātou taime i roto i te hiero nō tō tātou fa’aorara’a ’e tō tātou fa’ateiteira’a, nā reira ato’a nō tō tātou ’utuāfare … Te rahi noa atu ra te mau fa’ahapara’a a te ’enemi, i roto i te pūai ’e i roto i te mau rāve’a huru rau. ’Ua rahi roa atu ā tō tātou hina’aro ’ia vai i roto i te hiero i ni’a i te hō’ē niu tāmau »(« Rirora’a ’ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei hi’ora’a maitai », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2018, 114). I nāhea te hiero i te tauturura’a ia ’oe ’ia pāto’i i « te mau fa’ahapara’a a te ’enemi » ? I tō ’oe mana’o e aha tē rave nō te pe’e i te parau a’o a te peresideni Nelson ?

Hi’o ato’a i te mau tumu parau nō te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, « Te hiero nō Nauvoo », ChurchofJesusChrist.org/study/church-history.

Hōho’a
Iosepha Semita ’e te mau ta’ata e patu ra i te hiero nō Nauvoo

Iosepha Semita i te Hiero nō Nauvoo, nā Gary E Smith.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:84–118

Tē hina’aro nei te Fatu e hōro’a mai iā’u i te parau a’o ta’a ’ē maita’i nō tō’u orara’a.

’Ua ’ī te mau ’īrava 84–118 i te a’o nō te mau ta’ata ta’a ’ē, ’e te tahi paha o te reira e tano nō tō ’oe orara’a. E ’ite mai ato’a rā ’oe i te hō’ē mea tā ’oe e hina’aro e fa’aro’o. ’A feruri e ani i te Fatu e aha tāna parau poro’i nō ’oe i roto i teie mau ’īrava, ’e e ’imi i te arata’ira’a a te Vārua nō te ’ite mai i te reira. I muri iho e fa’aoti e aha tā ’oe e rave nō te ’ohipa i te reira. ’Ei hi’ora’a, nāhea te fa’arahi-atu-ra’a i te haeha’a i te tauturu ia ’oe ’ia fāri’i i te Vārua ? (hi’o ’īrava 97).

E nehenehe ato’a ’outou e feruri i te tahi atu parau a’o tā te Fatu i hōro’a mai ia ’oe. Nāhea ’oe i te ’ohipa i te reira ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 124:2–11.Mai te mea ’ua parau te Fatu i tō ’outou ’utuāfare « nō te fa’atupu i te hō’ē parau poro’i hanahana nō tā’u nei ’evanelia » i « te Ari’i o te ao nei » (mau ’īrava 2–3), e aha ïa tā tā ’outou poro’i e parau ? ’A feruri i te hāmani ’āmui i te hō’ē, ’e e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te mau parau mau o te ’evanelia tā rātou e hina’aro e tu’u i roto.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:15E aha te aura’a ’ia vai atati’a ? Nō te aha te Fatu e fāito ai te orara’a atati’a ? E aha te mau hi’ora’a nō te atati’a tā tō ’outou ’utuāfare i ’ite ? (Hi’o ato’a Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, 19).

Te Parau Ha’api’ir’aa ’e te mau Parau Fafau 124:28–29, 40–41, 55.E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai i teie mau ’īrava nō te aha te Fatu e fa’aue ai ia tātou ’ia patu i te mau hiero ? E au paha tō ’outou ’utuāfare ’e pāpa’i hōho’a i te hō’ē hiero ’aore rā, e patu i te hō’ē i roto i te mau tuha’a rā’au ri’i aore rā, i te tahi atu mau mātēria. ’A rave ai ’outou, e nehenehe ’outou e ’āparau nō te aha ’outou e māuruuru ai tē vai ra tā tātou mau hiero i teie mahana ’e nō te aha e ti’a ia tātou ’ia ha’amori tāmau i roto.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 124:91–92.E faufa’ahia ānei nō tō ’outou ’utuāfare ’ia paraparau nō ni’a i te mau ha’amaita’ira’a patereareha ? E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare ’o tei noa’a tō rātou ha’amaita’ira’a patereareha e fa’a’ite mai e aha te huru i te fāri’ira’a i te reira ’e e nāhea te reira i te ha’amaita’ira’a ia rātou. E nehenehe ato’a ’outou e hi’o « Te mau ha’amaita’ira’a patereareha » (Mau tumu parau o te ’evanelia, topics.ChurchofJesusChrist.org).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene i mana’ohia : « Oh, J’aime voir le temple » Chants pour les enfants, 99

Hōho’a
ītona mau reo nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau reo nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Te Sōtaiete Tauturu

Hōho’a
Iosepha ’e ’o Emma Smith ’e te tahi atu mau vahine

Hōho’a peni o te fa’anahonahora’ahia te Sotaiete Tauturu nā Paul Mann

I te matahiti 1842, i muri a’e i te fa’ati’ara’ahia te Sotaiete Tauturu i Nauvoo, Illinois, ’ua parau te peropheta Iosepha Semita, « ’ua fa’ati’ahia te ’Ēkālesia e’ita roa e hope roa e tae noa atu ’ua fa’anahonahohia te mau vahine ».1 Mai te reira ato’a, te hō’ē tuatāpapara’a nō te fa’aho’i-fa’hou-ra’a-hia mai te ’Ēkālesia a te Fatu ’e i tāna autahu’ara’a (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 107) e’ita e hope ’ia ’ore te reira e ’āmui atu i te hō’ē tuatāpapara’a nō te Sotaiete Tauturu, tei riro ’ō’na iho ’ei « fa’aho’ira’a mai o te hō’ē hōho’a tahito » o te mau pipi vahine a Iesu Mesia.2

’Ua rave mai ’o Eliza R. Snow i te hō’ē ti’ara’a faufa’a rahi i roto i taua fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. Tei reira ’oia ’a ha’amau-mātāmua-hia ai te Sotaiete Tauturu ’e, ’ei pāpa’i parau nō te Sotaiete, ’ua rave ’oia i te mau nota i roto i te reira mau rurura’a. ’Ua ’ite ’oia ē, ’ua fa’anahonahohia te Sotaiete Tauturu « i muri a’e i te hōho’a o te autahu’ara’a ».3 Teie tāna mau parau, tei pāpa’ihia ’a tāvini ai ’oia ’ei peresideni rahi nō te Sotaiete Tauturu, nō te tauturu i tōna mau tuahine ’ia māramarama i te ’ohipa hanahana i pūpūhia mai i te mau tamāhine nō te fafaura’a a te Atua.

Nō te ha’api’i atu ā nō ni’a e nāhea i te fa’anahonahora’ahia te Sotaiete Tauturu, hi’o Mau tamari’i tamāhine i roto i tō’u nei bāsileia : Te ’ā’amu ’e te ’ohipa a te Sotaiete Tauturu (2017), 1–25 ; Te pae-’ahuru-ra’a o te matahiti mātāmua o te Sotaiete Tauturu (2016), 3–175.

Eliza R. Snow

Hōho’a
Eliza R. Snow, nā Lewis Ramsey

« Noa atu ē nō teie tau te i’oa [Sōtaiete Tauturu], te fa’anahonahora’a rā e mea tahito ïa. ’Ua parau mai ’o [Iosepha Semita] ē, ’ua vai noa na terā fa’anahonahora’a i roto i te ’Ēkālesia i tahito ra, te tahi mau fa’ahōho’ara’a ’o tei fa’a’itehia i roto i te tahi o te mau ’episetole tei pāpa’ihia i roto i te Faufa’a ’Āpī, ma te fa’a’ohipa i te upo’o parau, ‘vahine mā’itihia’ [hi’o 2 Ioane 1:1 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 25:3].

« Teie te hō’ē fa’anahonahora’a ’o te ’ore roa e tupu mai te mea ’aita te autahu’ara’a, nō te mea e huti mai ’oia i tōna mana ’e tōna pūai mai roto mai i terā pū. I te ravera’ahia te autahu’ara’a mai ni’a atu i te fenua nei, ’ua morohi ato’a teie fa’anahora’a mai te tahi atu mau tū’atira’a o te fa’anahora’a mau o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i ni’a i te fenua nei…

« Nō tō’u vaira’a i te fa’anahora’ahia te ‘Sotaiete Tauturu vahine nō Nauvoo… ’e ’oia ato’a nō te fāri’ira’a i te ’itera’a rahi i roto i taua tā’atira’a ra, penei a’e e nehenehe au e hōro’a i te tahi mana’o nō te tauturu i te mau tamāhine nō Ziona i roto i te ta’ahira’a i mua i roto i teie ti’ara’a faufa’a rahi, tei ’ī i te mau hōpoi’a ’āpī ’e te rau. Mai te mea te ’ite ra te hō’ē o te mau tamāhine ’e te mau metua vahine e ’ua tā’ōti‘a-ri’i-hia rātou i roto i tō rātou iho orara’a, e ’ite ïa rātou i teienei i te hō’ē hi‘ora’a ateatea nō te mau pūai ’e te mau ’ite tāta‘itahi nō te rave i te maita’i tā rātou i fāri’i hua.

Hōho’a
Te fare toa ’ōfa’i ’araea ’ute’ute

’Ua fa’ati’ahia te Sotaiete Tauturu i roto i te piha i ni’a i te fare toa ’ōfa’i ’araea ’ute’ute.

« E tupu mai te uira’a i roto i te ferurira’a, o te hō’ē ta’ata, E aha te tumu o te Sotaiete Tauturu ? E pāhono ïa vau —nō te rave i te maita’i— nō te ha’aputu mai i te mau rāve’a ato’a e roa’a ia tātou nō te rave i te maita’i, ’eiahā noa i roto i te tauturura’a i te feiā veve i te fa’aorara’a rā i te mau vārua. E fa’atupu te tauto’ora’a ’āmui hau atu ’e te numera-’ore-hia ’e tei nehenehe e ravehia e te mau pūai tāta’itahi maita’i roa a’e…

« I roto i te fa’aterera’a i te feiā veve, e mau hōpoi’a ’ē atu tā te Sotaiete Tauturu vahine nō te rave i te tāmārū-noa-ra’a i te mau hia’ai tino. Veve o te ferurira’a ’e nō te ma’i o te ’ā’au, e ani ato’a i te ha’apa’o maita’i ; ’e e rave rahi taime ’ei tāpa’o maita’i—te tahi mau parau a’o, ’aore rā, hō’ē hōro’ara’a rima māhanahana ’e te here e fa’atupu mai i te maita’i ’e e māuruuru-maita’i-hia a’e i te hō’ē pūtē ’auro…

« I tō te feiā mo’a ha’aputuputura’a mai te tahi atu mau fenua, e mau ta’ata ’e’ē nō te mau ta’ata ato’a, ’e ’o tei ruri-’ē-hia e te fei’a ha’avare, tītauhia i te Sotaiete [tauturu] e rū nō te ha’apa’o ia rātou, ’e ’ia fa’aō ia rātou i roto i te tōtaiete, ’o te ha’amaita’i ’e ’o te fa’ateitei, e hau roa atu nō te ha’apūai ia rātou i roto i te fa’aro’o i te ’evanelia, ’e i roto i te reira ravera’a, e riro ïa rātou ’ei mauha’a nō te fa’aora e rave rahi.

« E tītau te reira i te mau buka nō te fa’ata’a i te mau ’ohipa, te mau faufa’a ta’a ’ē ’e te mau hōpoi’a o te tae mai roto atu i te Sōtaiete… ’A haere (i raro a’e i te fa’aterera’a a tō ’outou ’episekōpo) ma te marū, ma te mana’o pāpū, ma te pūai, ma te tāhō’ē ’e ma te pure, ’e e fa’atorōna te Atua i tā ’outou mau tauto’ora’a ma te manuia ».4

Fa’ata’ara’a

  1. Te mau Haʼapiʼiraʼa ʼa te mau Peresideni o te ʼĒkālesia : Iosepha Semita (2007), 150

  2. E Mau Tamari’i Tamāhine i roto i tō’u Bāsileia : Te ’Ā’amu ’e te ’Ohipa a te Sotaiete Tauturu (2017), 4.

  3. Iosepha Semita, fa’ahitihia i roto i te « Buka ’Ā’amu iho » o Sarah Granger Kimball, Woman’s Exponent 1 nō Tetepa 1883, 51.

  4. « Sotaiete Tauturu Vahine », Deseret News, 22 nō ’Ēperēra 1868, 81.

Hōho’a
Hiero nō Nauvoo

Te hiero nō Nauvoo nā George D. Durrant

Nene’i