Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 : « Te hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i »


« 1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 : ‘Te hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
e ’utuāfare ’e te hui tupuna i te ao vārua

Tātou ’e ’o rātou ’e rātou ’e ’o tātou nā Caitlin Connolly

1–7 nō Novema

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128

« Te hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i »

’A ha’amana’o e pāpa’i i tō ’outou mau mana’o ’a tuatāpapa ai i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–28 ’ia ti’a ia ’outou ’ia feruri i te reira ’e ’ia fa’a’ite atu ia vetahi ’ē.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te ’āva’e nō ’Ātete 1840, tē ’oto ra Jane Neyman, ’a fa’aro’o ai ’oia i te peropheta Iosepha i te paraparaura’a i te hunara’a o tōna hoa Seymour Brunson. Nō pohe noa a’enei ato’a tāna taure’are’a tamaiti ’o Cyrus. Hau atu, ’aita ’o Cyrus i bāpetizohia ’e tē pe’ape’a ra Jane nō te maita’i o tōna vārua mure ’ore. ’Ua ’ite Iosepha i tōna mana’o ; tē uiui ato’a nei tōna mana’o nō te reira ’ohipa nō ni’a i tōna taea’e here ’o Alvin, tei pohe ato’a nā mua a’e i tōna bāpetizora’a. Nō reira, ’ua fa’aoti te peropheta e fa’a’ite ia Jane, ’e i te mau ta’ata ato’a i te hunara’a, tā te Fatu i heheu mai iāna nō ni’a i te mau ta’ata tei pohe ma te ’ore i fāri’i i te mau ’ōro’a o te ’evanelia—’e te mea tā tātou e nehenehe e rave nō te tauturu ia rātou.

’Ua ’ana’anatae roa te feiā mo’a i te ha’api’ira’a tumu nō te bāpetizora’a nō te feiā i pohe ; ’ua feruri ’oi’oi rātou i tō rātou nau fēti’i pohe, te mau tupuna ’e te tahi ato’a mau melo o te ’utuāfare. Tē vai nei te tīa’ira’a nō rātou i teienei ! ’Ua ’āmui ato’a atu Iosepha i tō rātou ’oa’oa, ’ua fa’a’ohipa ’oia i te parau ’oa’oa ’e te parau ’ana’anatae nō te fa’a’ite i tā te Fatu i ha’api’i iāna nō ni’a i te fa’aorara’a i te feiā pohe : « ’Ia tuō mai ho’i te mau mou’a nō te ’oa’oa, ’e ’o te mau peho ’ia pi’i mai ’outou ma te reo pūai ra ; ’e ’o te mau miti ’e te mau fenua marō ra ’ia fa’a’ite mai ’outou i te mau mea māere nō tō ’outou Ari’i mure ’ore ! »(Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:23).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126

’Ua hina’aro te Fatu ’ia ha’apa’o vau i tō’u ’utuāfare.

I tōna ho’ira’a mai mai tāna misiōni hope’a i roto i te mau misiōni e rave rahi tāna i rave i Peretāne, ’ua fāri’i Brigham Young i te tahi fa’ahou pi’ira’a nō ’ō mai i te Fatu—« ’ia poihere māite [i tōna] ’utuāfare » (’īrava 3), tei māuiui ri’i i tōna revara’a. ’A feruri nāhea teie parau a’o ’e te tahi atu mau parau a’o i roto i te tufa’a 126 e tano ai nō ’oe, ’a feruri i teie mau parau a te peresideni Bonnie L. Oscarson, te peresideni rahi tahito nō te Feiā ’Āpī Tamāhine :

« ’A ha’amana’o e riro ē, te mau hina’aro rahi roa a’e tei mua noa atu ia ’outou. ’A ha’amata i te tāvini i roto i tō ’outou iho fare ’e i tō ’outou mau fēti’i. ’O teie mau aura’a te riro i te mea mure ’ore. Mai te peu noa atu ē—penei a’e i te taime iho ā ra—’aita tō ’outou orara’a ’utuāfare i te mea maita’i roa, e nehenehe tā ’outou e ’ite mai i te rāve’a nō te tāvini, nō te ha’amaita’i ’e nō te ha’apūai atu. ’A ha’amata i te vāhi tei reira ’outou, ’a here ia rātou noa atu tō rātou huru, ’e ’a fa’aineine ia ’outou nō te ’utuāfare ’o tā ’outou e hina’aro ananahi » (Te mau hina’aro i mua ia tātou », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2017, 27).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127:2–4

’Ua ’ite te Fatu i tō’u ’oa’oa ’e tō’u ’oto

Nō te mau parira’a ha’avare ’e te ha’amata’ura’a e tāpe’ahia ’oia, tītauhia ia Iosepha Semita ’ia tāpuni iāna i te ’āva’e nō ’Ātete 1842. Noa atu rā, ’ia tai’ohia te mau parau tāna i pāpa’i i te feiā mo’a i terā taime (i teienei ’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127), ’ua ’ī ïa i te mana’o ’ana’anatae ’e te ’oa’oa. E aha tā te mau ’īrava 2–4 e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te Atua ? nō ni’a e nāhea ’oe i te fa’aruru i tō ’oe iho mau ’ati ?

’A feruri e pāpa’i mea nāhea tō te Fatu paturura’a ia ’oe i roto i te « pape hōhonu » o tō ’oe orara’a.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127:5–8 ; 128:1–8

« ’O te mau mea tā ’outou e pāpa’i i ni’a i te ao nei e pāpa’ihia ïa i te ra’i ra ».

’Ia tai’o ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127:5–8 ; 128:1–8, ’a hi’o i te mau tumu te Fatu i hōro’a ai ia Iosepha Semita i te mau arata’ira’a pāpū nō ni’a i te pāpa’ira’a i te mau bāpetizora’a nō te feiā i pohe. E aha tā te reira e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te Fatu ’e tāna ’ohipa ?

Hōho’a
feiā ’āpī ’e te mau tāreta i’oa ’utuāfare

Te ravera’a i te ’ohipa hiero nō tō tātou mau tupuna e tā’amu i tō tātou ’ā’au i tō rātou.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:5–25

E mea faufa’a roa te fa’aorara’a o tō’u mau tupuna nō tō’u nei fa’aorara’a.

E mea pāpū maita’i te mea tā te Atua i heheu ia Iosepha Semita ē, nō te aha tō tātou mau tupuna tei ’ore i bāpetizohia i roto i teie nei orara’a e hina’aro ai i tā tātou tauturu nō tō rātou fa’aorara’a. I tō ’oe mana’o, nō te aha ïa ’ua tītauhia te fa’aorara’a o tō tātou mau tupuna « ’e e faufa’a rahi te reira nō tō tātou fa’aorara’a »? (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:15–18 ; tu’uhia te pāpa’ira’a fa’ahipa).

Tē ha’api’i nei te ’īrava 5 nō ni’a i te bāpetizora’a nō te feiā i pohe ē, « i fa’aineine[hia] hou roa i te fa’atumura’a o te ao nei ». E aha tā teie parau mau e haʼapiʼi nei nō ni’a i te Atua ’e tāna ʼōpuaraʼa ? E aha atu ā tā ’oe i ’apo mai i roto i te a’ora’a a te peresideni Henry B. Eyring « Haʼaputuputuraʼa i te ʼutuāfare o te Atua » ?(Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 19–22).

’Ua fa’a’ohipa Iosepha Semita i te mau parau « mana nō te ha’amaura’a », « ’ave fifi tū’atira’a » ’e « tū’atira’a maita’i roa » ’a ha’api’i ai ’oia nō ni’a i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a ’e te bāpetizora’a nō te feiā i pohe. ’A ’imi i teie mau parau ’e te mau parau mai te reira ’a tai’o ai i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:5–25. E aha te tahi o te mau mea e nehenehe, nā roto ia Iesu Mesia, e ha’amau ’āmui maoti te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a nō te feiā pohe ? Nō te aha e parau tano te parau « taiā ’ore » nō te fa’ahiti i te ha’api’ira’a tumu nō te feiā pohe ? (hi’o mau ’īrava 9–11).

E aha tā ’oe e fa’ahiahia nei nō ni’a i te mau parau a Iosepha Semita i roto i te mau ’īrava 19–25 ? E aha tā teie mau ’īrava e fa’atupu nei i roto ia ’outou nō ni’a i te tāvinira’a hiero nō tō ’oe mau tupuna ? nō ni’a ia Iesu Mesia ? E aha te fa’aurura’a e tae mai nō te ’ohipa e rave ? (hi’o FamilySearch.org/discovery nō te tahi mau mana’o).

Hi’o ato’a 1 Korinetia 15:29 ; Dale G. Renlund, « Te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare ’e te ’ohipa hiero : Tā’atira’a ’e fa’aorara’a », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2018, 46–49.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126.E fa’auru paha te parau a’o nō Brigham Young i tō ’outou ’utuāfare ’ia paraparau nō te rave i te taime rahi atu ā nō te « poihere mā’ite » (’īrava 3) i te tahi ’e te tahi.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:15–18.E aha te tahi mau ha’amaita’ira’a ’o te fa’aora ’e e ha’amaita’i roa i te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare ? E ’ite mai paha ’outou te tahi mana’o i roto i te hō’ē hīmene nō ni’a i te ’ā’amu ’utuāfare mai te hīmene « Ma généalogie » (Chants pour les enfants, 100).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:18.E nehenehe e hāmani i te hō’ē fifi pāpie ’e te mau melo o te ’utuāfare ’e te i’oa o te mau tupuna i ni’a i te hono tāta’itahi nō te fa’a’ite nāhea te ’ā’amu ’utuāfare ’e te ’ohipa hiero e hāmani i te « ’ave fifi tū’atira’a » e tā’amu nei ia tātou i tō tātou mau tupuna. E nehenehe e rave i te tahi mau mā’imira’a i ni’a ia FamilySearch.org nō te hi’o mai i te tahi mau melo o te ’utuāfare ’e nō te hi’o e aha te rahi o tā ’outou fifi.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:19–23.E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e mā’imi i roto i teie mau ’īrava i te mau ta’o e fa’a’ite nei i te ’ana’anatae o Iosepha Semita nō ni’a i te ’evanelia a Iesu Mesia ’e te fa’aorara’a nō te feiā pohe. E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite mai i te mau ’ohipa i tupu nō rātou i ’ana’anatae ato’a ai rātou nō ni’a i teie ’ohipa—’aore rā e nehenehe ’outou e tītau ’āmui ’ia tupu terā huru mau ’ohipa i ni’a ia FamilySearch.org/discovery.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Ma généalogie », Chants pour les enfants, 100.

Hōho’a
ītona nō te mau reo nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Mau reo nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai

Bāpetizora’a nō te feiā pohe, « e tumu parau ’āpī ’e te hanahana »

Hōho’a
hōho’a pāpa’i nō te ’āpo’o bāpetizora’a i roto i te hiero nō Nauvoo

Tē fa’a’ite nei teie hōho’a pāpa’i i te ’āpo’o bāpetizora’a nō te hiero nō Nauvoo, tei ni’a e ’ahuru ma piti pua’atoro.

Phebe ’e Wilford Woodruff

Tē ora ra Phebe Woodruff i te hō’ē vāhi fātata ia Nauvoo i te tau ’a ha’amata ai Iosepha Semita i te ha’api’i nō ni’a i te bāpetizora’a nō te feiā pohe. ’Ua pāpa’i ’oia nō ni’a i te reira i tāna tāne, ’o Wilford, tē tāvini ra i te hō’ē misiōni i Peretāne :

« ’Ua ha’api’i te taea’e Iosepha… nā roto i te heheura’a ē, e nehenehe te mau ta’ata i roto i teie ’ēkālesia e bāpetizo iāna nō te tahi atu fēti’i pohe tei ’ore i fāna’o ’ia fa’aro’o i teie ’evanelia, nō te mau tamari’i ato’a, te mau metua, te mau taea’e, te mau tuahine, te mau tupuna, te mau tonton ’e te mau tatie… ’Ia bāpetizohia rātou nō tō rātou mau hoa, e matara mai rātou nā roto i te fare tāpe’ara’a ’e e nehenehe rātou e tītau i te ti’afa’ahoura’a ’e e ’āfa’i ia rātou i roto i te bāsileia tiretiera—’ua fāri’i-pōpou-hia teie heheura’a e te ’ēkālesia ’e tē haere rahi nei rātou, tē vai ra e bāpetizohia e 16 a’e taime… i te mahana hō’ē ».1

’Ua parau Wilford Woodruff i muri iho nō ni’a i teie parau tumu : « Te taime iho ā ra ’ua fa’aro’o vau i te reira, ’ua ’ōu’a tō’u ’ā’au ma te ’oa’oa… ’Ua haere atu vau e bāpetizo iā’u nō tō’u mau fēti’i pohe ato’a tā’u i mana’o na… I hina’aro vau i te parau aleluia ’a tae mai ai te heheura’a ma tē fa’a’ite mai ia tātou i te bāpetizora’a nō tei pohe. I mana’o vau ē, e ti’ara’a tō tātou nō te ’oa’oa i te mau ha’amaita’ira’a o te ra’i ».2

Vilate Kimball

Mai te tuahine Woodruff, ’ua fa’aro’o Vilate Kimball nō ni’a i te bāpetizora’a nō te feiā pohe i te taime ’a poro ai tāna tāne, ’o Heber, i te ’evanelia i te ātea. ’Ua pāpa’i ’oia iāna :

« ’Ua ’īriti te peresideni Semita i te tahi tumu parau ’āpī ’e te hanahana… ’e ’ua huru oraora fa’ahou mai te ta’ata i roto i te ’ēkālesia. ’O te haerera’a e bāpetizo nō te feiā pohe. ’Ua paraparau Paulo nō ni’a i te reira i roto i te Korinetia 1, te pene 15 ’e te ’īrava 29. ’Ua fāri’i Iosepha i te hō’ē tātarara’a nō te reira nā roto i te heheura’a… ’Ua fāna’o teie ’ēkālesia ’ia bāpetizo ia rātou nō te mau fēti’i ato’a i pohe hou teie ’Evanelia i tae mai ai ; e haere roa i tō rātou tupuna tāne ’e tupuna vahine e hina rātou… Nā te ravera’a i te reira, tē ha’a nei tātou ’ei ti’a mana nō rātou ; nō te fa’afāna’o ia rātou i te ti’ara’a i roto i te ti’afa’ahoura’a mātāmua. Tē parau ra ’oia ē, e porohia rātou i te ’evanelia… ’aita rā te mau vārua e bāpetizohia… Mai te taime mai ā teie fa’anahora’a i porohia ai i’ō nei, ’aita te pape i fa’aea i te reru. I te taime nō te ’āmuira’a, tē vai ra i te tahi taime e va’u ’aore rā ’ahuru peresibutero i roto i te ’ānāvai nō te bāpetizo i te hō’ē ā taime… ’Ua hina’aro vau e bāpetizo iā’u nō tō’u metua vahine. ’Ua tai’o vau i te rahira’a mahana ’ia ho’i mai ’oe nō te rave i te reira, i te taime hope’a ’a paraparau ai Iosepha nō te reira tumu parau, ’ua parau ’oia i te tā’āto’ara’a ’ia ti’a mai ’e ’ia rave, ’e ’ia fa’aora ’oi’oi i tō rātou mau hoa i te tītīra’a, i te taime iho ā ra e nehenehe. Nō reira, e haere au i teie hepetoma, nō te mea tē haere ra te mau ta’ata nō ’ō nei. Tē vai ra ’ua bāpetizo-a’ena-hia rātou e rave rahi taime… Tē ’ite ra ’oe, tē vai ra te rāve’a nō te tā’āto’ara’a. E ’ere ānei i te ha’api’ira’a tumu hanahana ?3

Phebe Chase

I te otira’a te ’āpo’o bāpetizora’a i roto i te hiero nō Nauvoo, ’ua ravehia te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe i reira, e ’ere fa’ahou i roto i te ’ānāvai. ’Ua pāpa’i Phebe Chase, tē noho ra ’oia i Nauvoo, i tōna metua vahine nō ni’a i te hiero, ma te fa’ahiti i te parau nō te ’āpo’o bāpetizora’a ’ei vāhi « e nehenehe e bāpetizo ia tātou nō tō tātou feiā pohe ’e nō te riro ’ei fa’aora i ni’a i te mou’a Ziona ». ’Ua fa’ata’a atu ’oia ē, i roto i te ’āpo’o bāpetizora’a : « ’Ua bāpetizo vau iā’u nō tō’u metua tāne iti ’e nō te toe’a o tō’u mau hoa… I teienei, tē hina’aro nei au ’ia ’ite i te i’oa o tō ’oe metua tāne ’e tō ’oe metua vahine ’ia fa’ati’amā vau ia rāua, ’ua hina’aro ho’i au ’ia fa’aorahia te feiā pohe… ’Ua paraparau fa’ahou te Fatu ’e ’ua fa’aho’i mai i te fa’anahora’a tahito ».4

Sally Randall

I te pāpa’ira’a ’oia i tōna mau ho’a ’e te ’utuāfare nō ni’a i te bāpetizora’a nō te feiā pohe, ’ua fa’ahiti Sally Randall i te parau nō te pohera’a tāna tamaiti ’o George :

« E tāmatara’a rahi ho’i te reira nō’u ’e mai te huru ra ē, ’aita ā i hope, terā rā… ’ua bāpetizohia tōna metua tāne nōna ’e ’auē ïa ’ohipa hanahana tē ti’aturi nei tātou ’e tē fāri’i nei ho’i i te ’īra’a o te ’evanelia mai tei porohia i teienei ’e ’ua nehenehe ia tātou ’ia bāpetizohia nō te tā’āto’ara’a o tō tātou mau hoa tei pohe ’e ’ia fa’aora ia rātou tei noa’a mai tō tātou ’ite ia rātou.

« Tē hina’aro nei au ’ia pāpa’i mai ’oe i te i’oa o tō tātou ato’a mau fēti’i pohe, ē haere roa i ni’a i te mau pāpā rū’au ’e te mau māmā rū’au e noa’a mai. Tē ’ōpua nei au e rave i tei roa’a iā’u nō te fa’aora i tō’u mau hoa ’e e ’oa’oa ato’a vau mai te mea e haere mai vetahi o ’outou e tauturu mai, e ’ohipa rahi ho’i te reira nō te hō’ē noa ta’ata… ’Ua ’ite au ē e mana’o ’outou ē, e ha’api’ira’a huru ’ē teie, e ’ite rā ’outou ē, e parau mau te reira ».5

Mau fa’ata’ara’a

  1. Rata nā Phebe Woodruff ia Wilford Woodruff, 6 nō ’Ātopa 1840, Church History Library, Salt Lake City ; fa’a’āpīhia te pāpa’ira’a ’e te fa’atomara’a.

  2. Wilford Woodruff, « Remarks », Deseret News, 27 nō Mē 1857, 91 ; fa’a’āpīhia te fa’atomara’a.

  3. Rata nā Vilate Kimball ia Heber C. Kimball, 11 nō ’Ātopa 1840, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Roto Miti ; fa’a’āpīhia te pāpa’ira’a ’e te fa’atomara’a.

  4. Rata nā Phebe Chase, ’aita e tai’o mahana, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Roto Miti, fa’a’āpīhia te pāpa’ira’a ’e te fa’atomara’a. I te ha’amatara’a te feiā mo’a mātāmua i te ravera’a i te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe, i te tahi taime, ’ua bāpetizohia te tahi mau ta’ata nō te mau tupuna nō nā ’āpeni to’opiti. I muri iho, ’ua heheuhia mai, e bāpetizohia te tāne nō te tāne ’e te vahine nō te vahine.

  5. Rata nā Sally Randall, 21 nō ’Ēperēra 1844, Vaira’a buka ’ā’amu a te ’Ēkālesia, Roto Miti ; fa’a’āpīhia te pāpa’ira’a ’e te fa’atomara’a.

Hōho’a
’āpo’o bāpetizora’a i roto i te hiero nō Ogden (Utah)

Tei ni’a te ’āpo’o bāpetizora’a i roto i te hiero nō te hiero nō Ogden (Utah) i nā ’ahuru ma piti pua’atoro.

Nene’i