Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
8–14 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 129–132 : « ’Ia fāri’i tātou i te mau ha’amaita’ira’a nō ’ō mai i te Atua ra, e mea nā roto ïa i te ha’apa’ora’a »


« 8–14 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 129–132 : « ’Ia fāri’i tātou i te mau ha’amaita’ira’a nō ’ō mai i te Atua ra, e mea nā roto ïa i te ha’apa’ora’a », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 8–14 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 129–132 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
Iosepha Semita e ha’api’i ra i Nauvoo

Iosepha Semita i Nauvoo, 1840, nā Theodore Gorka

8–14 nō Novema

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 129–132

« ’Ia fāri’i tātou i te mau ha’amaita’ira’a nō ’ō mai i te Atua ra, e mea nā roto ïa i te ha’apa’ora’a »

Tē ha’api’i nei te mau tuha’a 129–32 e rave rahi mau parau tumu faufa’a rahi, o te tahi noa o te reira ’o te fa’a’itehia i roto i teie arata’ira’a. E aha te tahi atu mau parau mau tā ’outou i ’ite mai ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Brigham Young i te hō’ē taime, ’ua parau nō Iosepha Semita, « e nehenehe ’oia e fa’a’iti mai i te mau mea i te ao ra i te māramarama o te vaira’a iti » (i roto Te mau ha’api’ira’a a te mau peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita, 499–500). E au e parau mau iho ā nō te mau ha’api’ira’a a te peropheta i Nauvoo i roto i te mau matahiti 1840, ’ua pāpa’ihia te tahi o te reira i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 129–32.. Mai te aha te Fa’aora ? « E ta’ata ’oia mai ia tātou iho ». Mai te aha te ao ra ? « Te autā’atira’a e vai nei i rotopū ia tātou i’ō nei e vai ïa i rotopū i’ō » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 130:1–2), ’e tō tātou mau aura’a ’utuāfare here-rahi-roa-hia i roto i teie nei ao, mai te mea e tā’atihia nā roto i te mana ti’a, « e riro i te mana hope » i roto i te ao a muri atu (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:19). E nehenehe te mau parau mau mai teie e fa’ariro i te ra’i ’ei mea atea ri’i—hanahana, e nehenehe e tāpae.

Terā rā, i muri iho, i te tahi taime e ani te Atua ia tātou ’ia rave i te mau mea au ’ore e au ē e’ita rātou e noa’ahia. Nō e rave rahi feiā mo’a mātāmua, te fa’aipoipora’a i te mau vahine rau o te hō’ē ïa o terā huru fa’auera’a. Te fa’auera’a ’ia fa’aipoipo i te tahi atu mau vahine fa’aipoipo, ’o te hō’ē tāmatara’a teimaha nō te fa’aro’o o Iosepha Semita, tāna vahine Emma, ’e fātata pauroa te mau ta’ata tei fāri’i i te reira. Nō te manuia i teie huru tāmatara’a, ’ua hina’aro rātou hau atu i te mana’o maita’i noa nō ni’a i te ’evanelia i fa’aho’ihia mai ; ’ua hina’aro rātou i te fa’aro’o i te Atua o tei hau atu i te mau hia’ai aore rā te mau mana’o. ’Aita fa’ahou te fa’auera’a i teie mahana, terā rā, te hi’ora’a ha’apa’o maita’i o rātou o tei ora i te reira te vai noa ra ïa. ’E te fa’auru nei teie hi’ora’a ia tātou ’ia anihia ia tātou ’ia rave i tā tātou iho « mau tusia i roto i te ha’apa’ora’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:50).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 130–31

’Ua heheu mai Iosepha Semita i te mau parau mau nō ni’a i te Atuara’a ’e « te ao e haere mai ».

E ’ite mai paha ’oe ē, e tai’o ta’a-’ē-hia te mau tuha’a 130–31 i te tahi atu mau tuha’a i roto i te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau. Te reira nō te mea ’ua niuhia te mau tuha’a 130–31 i ni’a i te mau nota o tā William Clayton, te hō’ē o te mau pāpa’i parau o Iosepha Semita, i tāpe’a nō te mau mea o tāna i fa’aro’o i te peropheta i te ha’api’ira’a. Nō reira, ’ua hau atu teie mau tuha’a i te mau ha’aputura’a nō te mau parau mau ’eiahā rā e mau heheura’a tano ’e i parauhia mai. Noa atu rā te reira, tē vai nei te tahi mau parau tumu tei tāhō’ēhia i rotopū e rave rahi o teie mau parau mau. ’Ei hi’ora’a, e ti’a ia ’oe e tai’o i te mau tuha’a 130–131 ’e te mau uira’a mai teie i roto i te ferurira’a : E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te Atua ? E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te orara’a i muri mai i te orara’a tāhuti nei ? Nāhea teie ’itera’a i te fa’auru i tō’u orara’a ?

Hi’o ato’a « ’Ua ’oa’oa tō mātou ’ā’au i te fa’aro’ora’a iāna ’ia parau », i te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 277–80.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1–4 ; 132:7, 13–25

’Ua fa’ati’a te Metua i te Ao ra i te mau ’utuāfare ’ia vai mure ’ore.

Te hō’ē o te mau parau mau tāmāhanahana rahi tei fa’aho’ihia mai nā roto i te peropheta Iosepha Semita o te fa’aipoipora’a ’e te mau aura’a ’utuāfare e nehenehe e vai e a muri noa atu. Nā roto ia Iosepha Semita, ’ua fa’aho’i fa’ahou mai te Fatu i te mau ’ōro’a ’e te mana i tītauhia nō te fa’ariro i teie mau aura’a ’ei mea mure ’ore (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:7, 18–19). ’A feruri i tō ’oe mau aura’a ’utuāfare ’aore rā, tā ’oe e ti’aturi e fāri’i i te mau mahana i mua nei ’ia tai’o ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1–4 ; 132:7, 13–15. Nāhea teie mau ’īrava i te fa’auru i tā ’oe huru ferurira’a nō ni’a i teie mau aura’a ?

Terā rā, i te tahi taime, e ’ere te parau tumu o te mau ’utuāfare mure ’ore i te mea māhanahana—e nehenehe e hōpoi mai i te ahoaho, tae noa atu i te pe’ape’a, ’aita ana’e tō tātou aura’a ’utuāfare i teie nei e tano i te fāito teitei tiretiera. I tō te peresideni Henry B. Eyring ha’ape’ape’ara’a nō ni’a i teie huru i roto i tōna iho ’utuāfare, ’ua fāri’i ’oia i teie parau pa’ari nō roto mai i te hō’ē melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo : « ’A ora ti’amā noa ’oe nō te bāsileia tiretiera, ’e e nehenehe te mau fa’anahora’a ’utuāfare e riro ’ei mea nehenehe, hau atu i te ti’a ia ’oe ’ia feruri » (i roto « Hō’ē ’utuāfare i reira te Vārua o te Fatu e parahi ai », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2019, 25). Nāhea te pe’era’a i teie a’ora’a i te ha’amaita’i ia ’oe i roto i tō ’oe orara’a ’utuāfare i teie nei ?

Hi’o ato’a M. Kristen Oaks, « I te pa’ari o te ’Ēkālesia » (Church Educational System devotional for young adults, 11 nō Tetepa 2011), broadcasts.ChurchofJesusChrist.org.

Hōho’a
hō’ē tāne ’e hō’ē vahine i rāpae i te hiero nō Accra Ghana

E nehenehe te mau aura’a ’utuāfare e vai mure ’ore nā roto i te mau ’ōroa hiero.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:1–2, 29-40

E fāri’ihia te fa’aipoipora’a vahine rau e te Atua mai te mea ana’e e fa’aue ’oia i te reira.

’Ua uiui paha te hō’ē o tei tai’o i te Faufa’a Tahito nō ni’a ia Aberahama, Iakoba, Mose, ’e te tahi mau ta’ata tei fa’aipoipo e rave rahi mau vahine fa’aipoipo. ’Ua fa’aturi ānei teie mau ta’ata maita’i ? ’Aore rā, ’ua fa’ati’a ānei te Atua i tā rātou mau ravera’a ? ’A ’imi i te mau pāhonora’a i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:1–2, 29–40.

Te fa’aipoipora’a i rotopū i te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine ’o te ture ïa o te fa’aipoipora’a a te Atua (hi’o i te upo’o parau o te tuha’a nō te Fa’a’itera’a mana 1 ; hi’o ato’a Iakoba 2:27, 30). Terā rā, ’ua vai te mau tau i roto i te ’ā’amu, ’ua fa’aue te Atua i tāna mau tamari’i ’ia fa’atupu i te fa’aipoipora’a vahine rau.

O te mau matahiti mātāmua o te ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai o te tahi o te reira mau tau ta’a ’ē. I muri a’e i te fāri’ira’a i teie fa’auera’a, ’ua rave Iosepha Semita ’e te tahi atu feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei i te fa’aipoipora’a vahine rau. Mai te mea e hina’aro ’oe e ha’api’i rahi mai ā nō ni’a i te fa’aipoipora’a vahine rau i rotopū i te feiā mo’a mātāmua i te mau mahana hope’a nei, hi’o « Mercy Thompson ’e te heheura’a nō ni’a i te fa’aipoipora’a » (Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 281–93) ; Feiā Mo’a, 1:290–92, 432–35, 482–92, 502–4 ; « Te fa’aipoipora’a vahine rau i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei » (Mau tumu parau o te ’evanelia, topics.ChurchofJesusChrist.org) ; « Nō te aha e mea tītauhia ia Iosepha Semita ’e ia vētahi ’ē ’ia rave i te fa’aipoipora’a vahine rau » ? (video, ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 130:2, 18–19; 132:13, 19Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i teie mau ’īrava nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia fa’aau i te faufa’a nō te mau mea e vai e a muri noa atu ? Penei a’e e nehenehe tā ’outou e tu’u i roto i te hō’ē ’āfata ’ahu ’aore rā, i te hō’ē pute tua i te mau tauiha’a e fa’ahōho’a ra i te mau mea, mai te au i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 130:2, 18–19 ; 132:19, ’o tā tātou e nehenehe e ’āfa’i nā muri ia tātou i roto i te orara’a a muri a’e, mai te mau hōho’a ’utuāfare ’aore rā, te mau pāpa’ira’a mo’a. E aha tā Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:13 e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te mau mea o te ao nei ? E nehenehe te reira e arata’i i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te fa’atumura’a i ni’a i te mau mea e aura’a mure ’ore.

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 130:20–21E nehenehe tā ’outou e hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te ’ā’au māuruuru, mai te « Tai’o mai nā i tō mau maita’i » (Te mau Hīmene, no. 147), ’e e rave i te hō’ē tāpura o te mau ha’amaita’ira’a o tā tō ’outou ’utuāfare i fāri’i nō te ha’apa’ora’a i te mau ture a te Atua. E aha te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e ti’aturi e fāri’i ? Nāhea tātou ’ia fāri’i i terā mau ha’amaita’ira’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1–4 ; 132:15-19E nehenehe te video « E mea mo’a te fa’aipoipora’a » (ChurchofJesusChrist.org) e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’āparau i te mau parau mau i roto i teie mau ’īrava. E aha te mana’o o te Fatu nō ni’a i te fa’aipoipora’a ? Nāhea tātou—’ei feiā fa’aipoipohia aore rā ’ōtahi—’ia fa’aineine nō te fāri’i i te hō’ē fa’aipoipora’a mure ’ore ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene i mana’ohia « Ensemble à tout jamais », Chants pour les enfants, 98).

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

’Imi i te mau parau mau o te ’evanelia. I te tahi taime, e parau-’āfaro-hia te mau parau mau o te ’evanelia ; i te tahi atu taime, e fa’a’ohipahia nā roto i te hō’ē hi’ora’a ’aore rā, i te hō’ē ’ā’amu. ’A tai’o ai ’outou, ’a ui ia ’outou iho : « E aha te mau parau mau mure ’ore e ha’api’ihia ra i roto i teie mau ’īrava ?

Hōho’a
piha tā’atira’a i roto i te hiero nō Pari i Farāni

Te hō’ē piha tā’atira’a i roto i te hiero nō Pari i Farāni.

Nene’i