Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
15–21 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133–134 : « ’A fa’aineine nō te taera’a mai o te Tāne fa’aipoipo ’āpī »


« 15–21 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133–134 : ‘’A fa’aineine nō te taera’a mai o te Tāne fa’aipoipo ’āpī’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 15–21 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133–134 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
nā paretenia pa’ari e pae

Te taera’a mai te Tāne fa’a’ipoipo ’āpī, nā Elizabeth Gibbons

15–21 nō Novema

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133–134

« ’A fa’aineine nō te taera’a mai o te Tāne fa’aipoipo ’āpī »

’Ua ha’api’i te peresideni Henry B. Eyring : « ’Ua ha’amata te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia nā roto i te hō’ē uira’a ha’eha’a tei feruri-hōhonu-hia i roto i te hō’ē fare ha’eha’a, ’e e nehenehe te reira e tāmau noa i roto i tō tātou mau fare » (« E ’utuāfare i reira te Vārua o te Fatu e pārahi ai », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2019, 25).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E 19 noa ’āva’e te ’Ēkālesia, i vauvau ai te peropheta Iosepha Semita ’e te tahi atu feiā fa’atere ha’amatara’a i te ’ōpuara’a rahi ’ia ha’aputu i te mau heheura’a o te mau mahana hope’a nei a te Atua ’ei buka ’e ’ia nene’i e 10 000 buka—’ua tāta’ipiti ïa i te nene’ira’a mātāmua o te Buka a Moromona. Terā rā ho’i, nō te moni rahi o teie ’ōpuara’a, ’e nō te feiā hāmani ’ino tei vāvāhi i te fare nene’ira’a a te ’Ēkālesia ’a nene’ihia ai te mau parau, ’ua taupupū ri’i te ’ōpuara’a. ’Ua hue haere rātou i te mau ’api tei ’ore ā i tā’amuhia, ’e noa atu ā pa’i ’ua fa’aherehere mai te tahi feiā mo’a itoito i te tahi mau ’api, ’aita i fa’aro’ohia ē, ’ua ora mai te tā’āto’ara’a o te Buka nō te mau fa’auera’a.

Tā tātou i mātau ’ei tufa’a 133 nō Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, ’ua mana’ohia te reira ’ia riro ’ei parau hi’u nō te Buka nō te mau fa’auera’a, mai te hitirere i te hope’a o te mau heheura’a ha’apararehia a te Fatu. Tē fa’aara nei te reira nō ni’a i te hō’ē mahana ha’avāra’a ma te tāvevo i te pi’ira’a e ’itehia nā roto i te heheura’a o teie ’anotau : horo ’ē i te huru o teie nei ao, fa’ahōho’ahia nā Babulonia ; patu ia Ziona ; fa’aineine nō te Tae-piti-ra’a mai ’e e ha’aparare i teie poro’i « i te mau nūna’a ato’a, i te mau ’ōpū ato’a ’e i te mau reo ato’a, ’e i te mau ta’ata ato’a » (’īrava 37). Noa atu ā ’aita te mau ’ōpuara’a nō te Buka nō te mau fa’auera’a i manuia, e fa’aha’amana’ora’a teie heheura’a ’e e ’ite ato’a ho’i ē, e’ita e nehenehe e ruri ’ē i te ’ohipa a te Fatu, « nō te mea e heheu mai ’oia i tōna rima mo’a… ’e e ’ite mai te mau hope’a atoa’ o te ao nei i te fa’aora o tō rātou Atua » (’īrava 3).

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133

E nehenehe te mau parau mau i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau e fa’aineine iā’u nō te rave i te ’ohipa a te Atua.

I te tahi taime, e pū’ohura’a i te hope’a o te mau buka ’o tē fa’ahiti fa’ahou nei ’aore rā ’o tē ha’apoto nei i te mau tumu parau rahi o te buka. Nā mua ra, ’ua mana’ohia te tufa’a 133 ’ei pū’ohura’a nō te Buka nō te mau fa’auera’a, e mea au ïa ’ia tāpe’a i te reira i roto i te ferurira’a ’a tai’o ai i te reira. E aha te mau tumu parau tā te Fatu i tūra’i nō ni’a i tāna ’ohipa ? E aha tā te mau ’īrava 57–62 e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te ti’ara’a, ’ua hina’aro te Fatu ’ia rave ’oe i roto i tāna ’ohipa ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:1–19

’Ua hina’aro te Fatu ’ia fa’aineine au nō tōna Tae-piti-ra’a mai.

To’opiti te tufa’a 1, te ’ōmuara’a parau a te Fatu i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, ’e te tufa’a 133, te parau hi’u tei mana’ohia nō te buka, ’o tē ha’amata ma te tāparura’a a te Fatu : « ’A fa’aro’o mai na, ’o ’outou te mau ta’ata nō tā’u nei ’ēkālesia » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:1 ; 133:1). E aha te aura’a te parau fa’aro’o ? E aha te mau anira’a ’aore rā te mau fa’auera’a tā te Fatu e hina’aro nei ’ia fa’aro’o ’oe i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:1–19 ? E aha tei fa’auru ia ’oe ’ia rave nō te fa’aineine maita’i a’e nō tōna taera’a mai ? Nāhea ’oe i te fa’aineine i te mau ta’ata ’ati a’e ia ’oe ?

Hi’o ato’a Mataio 25:1–13 ; D. Todd Christofferson, « Fa’aineinera’a nō te ho’ira’a mai o te Fatu », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2019, 81–84.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:19–56

E taime ’oa’oa rahi te Tae-piti-ra’a mai nō te feiā parauti’a.

’A tai’o ai ’oe i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:19–32 nō ni’a i te mau ’ohipa e ’āpe’e i te Tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora, e nehenehe e feruri e aha tā te fa’a’itera’a o teie mau ’ohipa e parau nei nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna ’ohipa. E aha te mau fa’a’ohipara’a pae vārua tā ’oe e ’ite ra i roto i teie mau parau ?

’Ia tai’o ’oe i te parau nō te ho’ira’a mai o te Fa’aora i roto i te mau ’īrava 32–56, e aha te mau mea e tīa’i ai ’oe i terā mahana rahi ? E aha te mau parau ’aore rā te mau pereota e fa’a’ite ra i te here o te Fatu nō tōna mau ta’ata ? E nehenehe e pāpa’i i te mau ’ohipa i tupu nō ’oe nō ni’a i « te here marū o tō [’oe] Fatu, ’e te mau mea ato’a ho’i tāna i hōro’a atu nā [’oe] ra mai te au i tōna maita’i » (’īrava 52).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 134

« ’Ua fa’ata’ahia te mau hau fenua e te Atua ’ei maita’i nō te ta’ata nei. »

E mea huru ’ātitirau te aura’a i rotopū i te feiā mo’a ’e te fa’aterera’a hau. I te a’ua’ura’ahia te feiā mo’a i rāpae ia Jackson County, i Missouri, i te matahiti 1833, ’aita te fa’aterera’a tīvira i reira, nā reira ato’a te fa’aterera’a hau i hōro’a i te tauturu ’aore rā te tahi fa’aho’ira’a, noa atu ā tā rātou mau ti’aorora’a nō te tauturu. I terā ato’a taime, ’ua mana’o te tahi mau ta’ata nā rāpae i te ’Ēkālesia ē, te mau ha’api’ira’a nō ni’a ia Ziona, e mau ha’api’ira’a ïa e parau nei ē, tē pāto’i ra te feiā mo’a i te mana o te mau fa’aterera’a hau i ni’a i te fenua nei.Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 134, ’ua pāpa’ihia ïa, te hō’ē tumu, nō te ha’apāpū i te ti’ara’a o te ’Ēkālesia i ni’a i te fa’aterera’a hau.

E aha te mana’o nō ni’a i te fa’aterera’a hau e tano nō te mau melo o te ’Ēkālesia ? ’A tuatāpapa ai ’oe i te tufa’a 134, e nehenehe e fa’ati’a e piti tāpura : hō’ē tāpura nō te mau parau tumu tā ’oe e ’apo mai nō ni’a i te fa’aterera’a hau ’e te tahi nō te hōpoi’a a te huira’atira. Mea nāhea teie mau mana’o i te tauturu i te feiā mo’a i terā ra tau ? E aha tē fa’a’ohipara’a nō te vāhi tā ’oe e ora ra ?

Hi’o ato’a Hīro’a Fa’aro’o 1:11–12.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:4–14.Te huritua pae vārua o Ziona, ’o Babulonia ïa—e ’oire i muta’a ra i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a tei fa’ahōho’a i te ’ino ’e te tītīra’a pae vārua (hi’o D. Todd Christofferson, « Haere mai i Ziona », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2008, 37. E ’ohipa ānei tei tītauhia i te ’utuāfare ’ia rave, i te pae vārua, nō te haere « i rāpae’au atu ia Babulonia » (’īrava 5) ’e ’ia « haere atu… i… Ziona » ? (’īrava 9).

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 133:20–33.’A tai’o ’āmui ai ’outou i teie mau ’īrava, e nehenehe te ’utuāfare e pāpa’i i te hōho’a i roto i tō rātou mana’o nō ni’a i te Tae-piti-ra’a mai. E nehenehe ato’a ’outou e ha’uti ’aore rā e hīmene nō ni’a i te Tae-piti-ra’a mai, mai te hīmene « Quand Jésus reviendra » (Chants pour les enfants, 46–47), ’a ’āparau atu ai e aha tā te ’utuāfare e nehenehe e rave nō te fa’aineine nō tōna Tae-piti-ra’a mai.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:37–39.E au ānei te ’utuāfare ’ia tai’o i teie mau ’īrava « ma te reo pūai »? (’īrava 38). E aha te aura’a e fa’a’ite i te ’evanelia ma te reo pūai ? E aha te mau parau mau tā tātou e nehenehe e fa’a’ite ?

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 134:1–2.Nō te tauturu i te ’utuāfare ’ia māramarama i te faufa’a rahi o te fa’aterera’a hau, e nehenehe ’outou e ’āparau i te mau uira’a mai teie : E aha te mau ha’amaita’ira’a nō te vaira’a te mau ture i roto i te ’utuāfare ? E aha te mau ha’amaita’ira’a nō te vaira’a te mau ture i roto i tō tātou fenua ? E nehenehe ato’a e hāmani ’aore rā e pēni i te hōho’a nō te reva o te fenua ’aore rā e tāmau ’ā’au i te hīro’a fa’aro’o ’ahuru ma hō’ē ’e ’ahuru ma piti.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Haere mai e hīmene », Te mau hīmene, no.°25.

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu pāpū ’e te ’ōhie. Tē vauvau nei te Fatu nō ni’a i tāna ’evanelia ma te « māramarama » ’e te « ’ōhie » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:57). E aha tā tei nau ta’o e fa’ahiti nei nō ni’a i te ha’api’ira’a i te ’evanelia i tō ’outou ’utuāfare ?

Hōho’a
Te Mesia i roto i te ’ahu ’ute’ute

Te Mesia i roto i te ’ahu ’ute’ute, nā Minerva Teichert

Nene’i