Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
22–28 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135–136 : « ’Ua tā’ati ’oia i tāna misiōni ’e tāna mau ’ohipa i tōna iho ra toto’ »


« 22–28 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135–136 : « ’Ua tā’ati ’oia i tāna misiōni ’e tāna mau ’ohipa i tōna iho ra toto’ »’ » Mai, pee mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 22–28 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135–136 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2021

Hōho’a
te rāpaera’a o te fare tāpe’ara’a nō Carthage

Fare tāpe’ara’a nō Carthage

22–28 nō Novema

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135–136

« ’ua tā’ati ’oia i tāna misiōni ’e tāna mau ’ohipa i tōna iho ra toto’ »

’Ia tuatāpapa ’outou i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135–36, e fa’auru mai te Fatu ia ’outou i te mau mana’o nō te tauturu ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i te mau mea tā ’outou e tai’o ra. ’Ia tupu te reira, ’a pāpa’i i te mea tāna e ha’api’i ia ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te avatea nō te 27 nō Tiunu 1844, ’ua ’ite-fa’ahou-hia Iosepha ’e ’o Hyrum Smith i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty, ma te ’āpe’ehia e John Taylor ’e e Willard Richards. ’Ua ti’aturi rātou e ’aita rātou i hara i te mau fa’ahapara’a ato’a, terā rā, ’ua auraro rātou i te tāpe’ara’a, ma te ti’aturi ē araihia te ’ino i mua i te feiā mo’a i Nauvoo. E ’ere teie i te taime mātāmua tō te mau ’enemi o te ’Ēkālesia i te tu’ura’a i te peropheta Iosepha Semita i roto i te fare tāpe’ara’a, i teienei rā e au ra ē ’ua ’ite ’oia ē, e’ita ’oia e ho’i ora. ’Ua tāmata ’oia ’e tōna mau hoa i te tāmahanahana i te tahi ’e te tahi nā roto i te tai’ora’a i te Buka a Moromona ’e te hīmenera’a i te mau hīmene. I muri iho, ’ua fa’aro’ohia te mau haruru pupuhi, ’e i roto i te tahi tau minuti noa te orara’a tāhuti nei o Iosepha Semita ’e tō tōna taea’e ’o Hyrum i te hopera’a.

’E ’aita rā te reira i riro ’ei hope’a o te ’ohipa hanahana ’o tā rāua i fāri’i. ’E e ’ere te hope’ara’a o te fa’aho’ira’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ua rahi atu te ’ohipa e rave ’e ’ua hau atu te heheura’a o te arata’i i te ’Ēkālesia i mua. ’Aita te tāparahi-pohe-ra’a i te peropheta i tāparahi pohe i te ’ohipa a te Atua.

Hi’o Feiā Mo’a, 1:140–43.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135 ; 136:37–39

’Ua titiro Iosepha ’e o Hyrum Smith i tō rāua ’itera’a pāpū i tō rāua toto.

’A feruri nā ē e aha tō ’oe huru ’ahiri ’oe i ora i Nauvoo i te taime ’a tāparahi pohehia ai Iosepha ’e o Hyrum Smith (hi’o Feiā Mo’a, 1:554–55). Nāhea ’oe i te tāmata i te māramarama i te tumu nō teie ’ohipa fifi i tupu ? TeParau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135, tei nene’ihia i raro mai i te toru ’āva’e i muri a’e i te pohe maratiri, e nehenehe e tauturu. ’Ua ti’a ia ’oe ’ia tāpa’o i te mau ta’o ’e te mau pereota ’o te ’āfa’i mai ia ’outou i te māramarama ’e te ha’apāpūra’a. E aha tā ’oe e pāhono ’ia ui mai te hō’ē ta’ata, « Nō te aha te Atua e fa’ati’a ai ’ia tāparahi pohehia tāna peropheta » ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 5:21–22 ; 6:29–30 ; « Ma te ha’amana’o i te maratiri », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 299–306 ; Te mau ha’api’ira’a a te mau peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita, 522–23, 529–40 ; M. Russell Ballard, « E’ita ānei tātou e haere i mua i roto i teie fa’anahora’a rahi ? » Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2020, 8–11.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135:3

’Ua rave Iosepha Semita hau atu nō tō tātou fa’aorara’a i te tahi atu ta’ata, ’a ta’a noa atu ia Iesu Mesia.

’A feruri i te mau ha’amaita’ira’a tei tae mai ia ’oe ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. E fea o rātou ’o tei riro ’ei fa’ahope’ara’a nō te misiōni tei ravehia e te peropheta Iosepha Semita ?TeParau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135:3 e fa’ahiti nei i te tahi o te mau mea rarahi tā Iosepha Semita i rave i roto i nā 24 matahiti i muri mai i te ’Ōrama Mātāmua. Nāhea teie mau mea i te ha’amaita’i i tō ’oe aura’a ’e te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia ? ’A feruri e pāpa’i i tō ’oe ’itera’a pāpū nō te peropheta Iosepha Semita. O vai te ti’a ’ia fa’aro’o i tō ’oe ’itera’a pāpū ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 136

Tē hōro’a mai nei te Fatu i te a’ora’a nō tō’u « haere’a » i roto i te orara’a.

I muri a’e i te ti’avarura’ahia i rāpae i Nauvoo, ’ua fa’aruru te feiā mo’a i te hō’ē tere māoro i te ’Āfa’a nō Roto Miti, ’e e mea taere ē te ’ati te mau hānere maile mātāmua. ’O Brigham Young, te arata’i i teie nei i te ’Ēkālesia ’ei peresideni nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, ’ua ha’ape’ape’a nō ni’a i te huru nāhea te feiā mo’a i te ora mai i te toe’a o te tere. ’Ua ha’amau ’oia i te hō’ē fa’anahora’a tau poto tei pi’ihia Winter Quarters ’e ’ua tāparu i te arata’ira’a. ’Ei pāhonora’a, ’ua hōro’a te Fatu iāna te hō’ē heheura’a, i teie nei te tuha’a 136. I rotopū i te tahi atu mau mea, ’ua fa’aha’amana’o teie heheura’a i te feiā mo’a i te « faufa’a o tō rātou huru i roto i te tere ’e tō rātou tāpaera’a » ’e « ’ua tauturu i te taui i te terera’a i te pae tō’o’a o te rā nō te hō’ē tītaura’a ’oto ’ei hō’ē ’itera’a pae vārua fa’a’itera’a faufa’a » (« Teie tā tātou fafaura’a », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 308).

A tāpe’a i teie parau i roto i te ferurira’a ’ia tuatāpapa ’oe i te tuha’a 136. E aha te a’o tā ’oe e ’ite o te nehenehe e tauturu i te fāriu atu i te hō’ē tāmatara’a fifi mau i roto i tō ’oe orara’a « ’ei hō’e ’itera’a pae vārua… faufa’a ? » E nehenehe ato’a ’oe e feruri nāhea te a’o e nehenehe ai e tauturu ia ’oe ’ia rave i te hina’aro o te Fatu i roto i tō ’oe iho orara’a, mai tā te reira i tauturu i te feiā mo’a mātāmua o tei rave i te tere fifi i te tō’o’a o te rā.

Hi’o ato’a « Teie ïa tā tātou fafaura’a », Te mau heheura’a i roto i taua taime ra, 307–14 ; Mau tumu parau o te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, « Te monora’a te fa’aterera’a o te ’Ēkālesia », ChurchofJesusChrist.org/study/history/topics.

Hōho’a
Winter Quarters

Winter Quarters, nā Greg Olsen

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135:1, 3.Nō te tauturu i te mau melo o te ’utuāfare ’ia māramarama i te aura’a ē ’o Iosepha Semita ’ua « tā’ati i tāna misiōni ’e tāna ’ohipa i tōna iho ra toto », e nehenehe tō ’outou ’utuāfare e māta’ita’i i te video « ’Itera’a pāpū nō te Buka a Moromona » (ChurchofJesusChrist.org ; hi’o ato’a Jeffrey R. Holland, « Pārurura’a nō te Vārua », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2009, 88–90). E aha tā ’outou i fa’ahiahia i roto i teie mau ’īrava ? Nāhea tātou i te ha’apa’o maita’i atu ā i tō tātou mau ’itera’a pāpū, noa atu ē, ’aita i anihia ia tātou ’ia hōro’a i tō tātou orara’a nō te reira ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135:3Nō te ’āparau nō ni’a i te aura’a o te fa’ahitira’a parau ē ’o Iosepha Semita, ’ua rave « hau atu ā, ’a ta’a noa atu ia Iesu, nō te fa’aorara’a o te mau ta’ata i roto i teie nei ao, i te tahi atu ta’ata », ’a feruri ’ia hi’o fa’ahou i te mau mea tā tō ’outou ’utuāfare i ha’api’i mai nō ni’a ia Iosepha Semita i teie matahiti. E nehenehe tā ’outou e fa’a’ohipa i te mau hōho’a nō roto mai i teie buka nō te tauturu ia rātou ’ia ha’amana’o i te mea tā rātou i ha’api’i mai, ’e e ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau ’ā’amu au roa ’aore rā, i te mau ha’api’ira’a. Nō te aha tātou e māuruuru ai i te peropheta Iosepha Semita ’e nō te mau mea tā te Fatu i rave nā roto iāna ? E nehenehe ato’a ’outou e māta’ita’i i te video « Iosepha Semita : Te peropheta nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai » (ChurchofJesusChrist.org).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 136I tō te Fatu heheura’a mai i te tuha’a 136, e tere fifi ’e te roa tō te feiā mo’a i mua ia rātou, i raro a’e i te arata’ira’a a Brigham Young (hi’o i te mau pene 5860, ’e 62 i roto i Te mau ’ā’amu o te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, 206–8, 211–16, 222–24). ’A tai’o ’āmui ai ’outou i te tuha’a 136, ’a feruri i te mau ’ohipa fifi tā tō ’outou ’utuāfare i fāri’i. E aha te a’o tā tātou e ’ite i roto i teie heheura’a, ’o te nehenehe e tauturu ia tātou ’ia fāri’i i te tauturu ’e te mana o te Fatu ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 136:4.E aha te aura’a nō te parau « e haere nā roto i te mau ’ōro’a ato’a a te Fatu » ? Nāhea te mau ’ōro’a o tā tātou i fāri’i i te fa’auru i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene i mana’ohia : « Auē te ta’ata i parau ia Iehova », Te mau Hīmene, no.°16.

Ha’amaita’i i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

’Ite mai i te here o te Atua. ’Ua ha’api’i te peresideni M.Russell Ballard ē : « [Te] ’evanelia, e ’evanelia ïa nō te here—te here nō te Atua ’e te here nō te tahi ’e te tahi » (« God’s Love for His Children » Ensign, Mē 1988,59). ’Ia tai’o ’outou i te mau pā’pa’ira’a mo’a, e feruri i te pāpa’i ’aore rā i te fa’a’ū i te mau ta’o ’e te mau pereota e fa’a’ite pāpū ra i te here o te Atua.

Hōho’a
’Ua rave ’ino te mau ta’ata ia Iosepha Semita ’e te tahi atu mau ta’ata i roto i te fare tāpe’ara’a nō Carthage.

’Aita e ta’ata e aroha rahi atu ā, nā Casey Childs

Nene’i