Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 : « Hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora ’e tei pohe »


« 1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a e te mau Parau Fafau 125–128: ‘E reo ’oa’oa nō te feiā ora ’e tei pohe’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2021

Hōho’a
te ’utuāfare ’e te mau tupuna i roto i te ao vārua

Tātou ’e ’o rātou, ’e ’o rātou ’e ’o tātou, nā Caitlin Connolly

1–7 nō Novema

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 125–128

« Hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora ’e tei pohe »

Mai te mea tē ha’api’i ra ’outou i te mau tamari’i ’āpī a’e, ’e tē hina’aro ra ’outou i te tauturu hau atu, hi’o « Pāhono i te mau hina’aro o te mau tamari’i ’āpī a’e » i te ’ōmuara’a o teie rāve’a tauturu.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē mea tā rātou i ha’api’i mai i teie hepetoma i te fare ’aore rā, i te Paraimere. Hōro’a ia rātou i te tahi tau minuti rii nō te pāpa’i i te hō’ē hōho’a o te mau mea tā rātou e mana’o ra ’e ’ia fa’a’ite mai te reira i te piha ha’api’ira’a.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126:3

’Ua here au i tō’u ’utuāfare.

I muri iho i tō Brigham Young ho’ira’a i te fare nā te porora’a i te ’evanelia, ’ua parau te Fatu iāna ’ia fa’atumu i ni’a i te poiherera’a i tōna ’utuāfare.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Fa’a’ite i te mau tamari’i i te ha’amāramaramara’a nō ni’a ia Brigham Young i roto i te « Pene 50 : Te feiā mo’a i Nauvoo » (Te mau ’ā’amu o te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, 184), aore rā, e ha’apoto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126 i roto i tā ’outou iho mau parau. I muri iho e tai’o i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126:3 i te mau tamari’i, ma te ha’apāpū i te parau ē, « e poihere maita’i i tō ’oe ’utuāfare ». E aha te aura’a ’ia poihere maita’i i tō tātou mau ’utuāfare ? Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a e nehenehe ai rātou e fa’a’ite i te here i te mau melo o tō rātou ’utuāfare.

  • Hou te piha, ’a ani i te mau tamari’i ’ia hōpoi mai i te hō’ē hōho’a nō tō rātou ’utuāfare (’aore rā, e ani ia rātou ’ia pāpa’i hōho’a mai). I muri iho e ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te tahi mea tā rātou i here nō ni’a i tō rātou ’utuāfare. E fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō tō ’outou ’utuāfare, ’e ’ia nā reira ato’a. E fa’ata’a ē nō te aha te Metua i te Ao ra e hina’aro ai ia tātou ’ia poihere i te mau melo o tō tātou ’utuāfare. Hīmene i te hō’ē hīmene ’o tē ha’api’i ra i teie parau mau, mai te « Nous aidons tous avec joie » (Chants pour les enfants, 108).

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:5, 12

E hina’aro te mau tamari’i ato’a a te Atua i te fāna’ora’a ’ia bāpetizohia.

Ta’a ’ē noa atu i te tauturura’a i te mau tamari’i ’ia fa’aineine nō te rave i tā rātou iho mau fafaura’a nō te bāpetizora’a, ’a ha’api’i ia rātou ē, e nehenehe tā tātou e tauturu i te feiā tei pohe ’aita i bāpetizohia ’ia fāri’i hō’ē ā mau ha’amaita’ira’a.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • ’A pia i te hō’ē hōho’a nō Iesu Mesia ’o te bāpetizohia ra (hi’o Buka hōho’a o te ’evanelia, no. 35), ’aore rā, e fa’a’ite i te video « Te bāpetizora’a o Iesu » (ChurchofJesusChrist.org). E ani i te mau tamari’i ’ua ’ite a’e na ānei rātou i te hō’ē ta’ata i te bāpetizora’ahia. E aha tā rātou e ha’amana’o ra nō ni’a i te reira ? E fa’a’ohipa i te hōho’a ’aore rā, i te video nō te fa’a’ite i te mau tamari’i ē, ’ia bāpetizohia tātou, e haere pā’āto’a tātou i raro i te pape ’e i muri iho, e ho’i fa’ahou mai i ni’a, mai tā Iesu i rave. ’Īriti i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:12, ’e ’a fa’ata’a ē, ’ua ha’api’i Iosepha Semita ē, e fa’aha’amana’ora’a te bāpetizora’a i te ti’afa’ahoura’a.

  • E parau i te mau tamari’i nō ni’a i te hō’ē ta’ata tā ’outou i matau (mai te hō’ē tupuna) tei pohe ma te ’ore i bāpetizohia. Tai’o i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:5, ’e e vaiiho ia rātou ’ia tāpe’a i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ’āpo’o bāpetizora’a o te hiero (hi’o i te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare). E fa’a’ite pāpū ē, ’ua fa’ati’a te Metua i te Ao ra ’ia tātou ’ia bāpetizohia i ni’a i te fenua nei nō te mau ta’ata tei pohe. Nā roto i teie rāve’a, e nehenehe i te mau tamari’i ato’a a te Atua e bāpetizohia ’e e rave i te mau fafaura’a i mua iāna.

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:18

Tē hina’aro nei te Metua i te Ao ra ’ia ha’api’i mai au nō ni’a i te ’ā’amu o tō’u ’utuāfare.

Tē vai nei te mau rāve’a ’ōhie e nehenehe te mau tamari’i ’āpī a’e e ’āmui mai i roto i te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare. E tauturu ia rātou ’ia fāri’i i te here nō te mau ta’ata nō tō rātou tumu rā’au ’utuāfare.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E hāmani i te hō’ē fifi ’api parau ’e te mau i’oa o te mau ta’ata i roto i tō ’outou ’utuāfare (hi’o i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma), ’e e hōpoi atu te reira nō te fa’a’ite i te piha ha’api’ira’a. E parau i te tahi mau mea nō ni’a i te mau ta’ata i ni’a i tā ’outou fifi. Tai’o i te mau tamari’i i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:18, ’e ’a fa’ata’a ē, ’ua ha’api’i Iosepha Semita ē « ’ia vai noa mai hō’ē ave fifi tū’atira’a… i rōpū i te mau metua ’e i te mau tamari’i ». Tauturu i te mau tamari’i ’ia hāmani i tō rātou iho mau fifi ’utuāfare, ’e e ani ia rātou ’ia fa’aho’i i te mau fifi i te fare ’e e ani i tō rātou mau metua ’ia tauturu mai ia rātou ’ia tu’u i te mau i’oa o te mau hui tupuna.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea nō ni’a i te hō’ē o tō rātou mau metua tupuna. ’A fa’ati’a i te hō’ē o tā ’outou mau ’ā’amu au roa nō ni’a i tō ’outou nā metua ’aore rā, mau metua rū’au. E fa’a’ite i te mau hōho’a, mai te mea e nehenehe. E fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia ha’api’i hau mai nō ni’a i tō rātou mau metua tupuna ’e te tahi atu mau tupuna.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126

E nehenehe au e tauturu i te poiherera’a i tō’u ’utuāfare.

Nāhea ’outou ’ia tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ’ia tāvini i te mau melo o tō rātou ’utuāfare i roto i te mau rāve’a faufa’a roa ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 126:3. Nō te aha te Metua i te Ao ra i ani ai ia Brigham Young ’ia « poihere maita’i i [tōna] ’utuāfare ? » Nāhea tātou e nehenehe ai e nā reira ato’a nō tō tātou ’utuāfare ? ’A tāpura i te mau mea tā tātou e nehenehe e rave i teienei nō te tāvini i tō tātou ’utuāfare. Nāhea te ravera’a i teie mau mea i te tauturu ia tātou ’ia riro hau atu ā mai te Metua i te Ao ra ?

  • ’A fa’a’ite i te mau tamari’i i te ’ā’amu o te tuahine Carole M. Stephens nō ni’a i tāna mo’otua ’o Porter (hi’o « E tumu rahi tō tātou ’ia ’oa’oa », Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2013, 115). E aha tā Porter i rave nō te ha’apa’o i tōna ’utuāfare ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:1, 15–18

E fa’atupu te bāpetizora’a nō te feiā i pohe i te « hō’ē ave fifi tū’atira’a » i rotopū iā’u ’e tō’u mau tupuna.

’Ua ha’api’i o Iosepha Semita ē, e tā’amu te bāpetizora’a nō te feiā i pohe ia tātou i tō tātou mau tupuna mai te mau ave i ni’a i te hō’ē fifi. Nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i ’ia fāri’i i te ’oa’oa ’o tē tae mai nā roto i te ha’api’ira’a mai nō ni’a i tō tātou mau tupuna ’e ’ia pāpū ē, ’ua ravehia te ’ohipa hiero nō rātou ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E vāhi i te piha ha’api’ira’a i roto e piti pupu, ’e e ani i te pupu mātāmua ’ia tai’o i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:1 nō te ’ite mai e aha te tumu parau e tapitapi nei te ferurira’a o Iosepha Semita. E ani i te tahi atu pupu ’ia tai’o i te ’īrava 17 ’e ’ia ’imi mai e aha te tumu parau ’ua fa’ariro ’oia ’ei mea « hanahana roa a’e ». E vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tā rātou i ’ite mai, ’e ’ia ’āparau nō te aha e mea hanahana mau teie tumu parau. Mai te mea e nehenehe, e ani i te hō’ē feiā ’āpī ’o tei rave i te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe ’ia fa’a’ite mai i tōna ’itera’a ’e ’ia fa’ata’a mai nō te aha tātou e rave ai i teie ’ohipa.

  • ’A feruri e fa’a’ohipa i te hō’ē ha’api’ira’a tao’a nō te fa’a’ite ē, e tītau tātou ’ia tauturu i tō tātou mau tupuna tei ’ore i bāpetizohia. ’Ei hi’ora’a, e pia i te hō’ē ō ’aore rā, hō’ē monamona, terā rā, e tu’u i te hō’ē vāhi e’ita e roa’a i te hō’ē o te mau tamari’i. ’A parau i terā tamari’i ē, e nehenehe ’oia e fāri’i i te tao’a teie nei rā, ’eiaha ’oia e fa’aru’e i tōna parahira’a. E ani i te tahi atu mau tamari’i e aha tā rātou e nehenehe e rave nō te tauturu i te tamari’i ’ia fāri’i i te reira. Tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:15, ’e e ’āparau nō ni’a i te tū’atira’a te reira i te ha’api’ira’a tao’a.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē fifi ’api parau ’e te mau i’oa o tō rātou mau metua, te mau metua pa’ari, te mau tupuna metua pa’ari, ’e te vai atu (hi’o te ’api ’ohipara’a nō teie ha’api’ira’a). Mai te mea ’aita te mau tamari’i i ’ite i te mau i’oa o tō rātou mau tupuna, e fa’aitoito ia rātou ’ia ’imi i te mau i’oa ’e e pāpa’i i te reira i ni’a i te fifi, i te fare. Tai’o ’āmui i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:18 nō te ’ite mai e aha te « ave fifi tū’atira’a » ’o te fa’ariro i tō tātou ’ā’amu ’utuāfare ’ei mea « tā’āto’a ’e te hope roa ». ’A fa’ati’a i te hō’ē ’ā’amu nō ni’a i te hō’ē tupuna tei tauturu ia ’outou ’ia vai tū’ati noa iāna. ’Aore rā, ’a fa’a’ite te video « Itoito : ’Ia mana’o vau ’ua roa’a iā’u te reira nā roto mai iāna » (ChurchofJesusChrist.org).

  • E fa’a’ite i te mau tamari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, ’e e parau ia rātou e nāhea tō ’outou fāri’ira’a i te hō’ē. Tauturu ia rātou ’ia ti’aturi e fāri’i i tā rātou iho parau fa’ati’a nō te hiero ’ia nehenehe ia rātou e haere i te hiero ’e ’ia bāpetizohia nō tō rātou iho mau tupuna.

    Hōho’a
    te feia ’āpī ’e te mau tāreta i’oa utuāfare

    E nehenehe tā tātou e ’ite mai i te mau i’oa o tō tātou mau tupuna ’e e rave i te mau ’ōro’a hiero nō rātou.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia ani i te hō’ē ta’ata i te fare nō te tauturu ia rātou ’ia ha’api’i rahi mai nō ni’a i tō rātou ’ā’amu ’utuāfare. E nehenehe rātou e ani ’ia fa’aro’o i te mau ’ā’amu nō ni’a i te hō’ē tupuna ’aore rā, ’ia fa’a’ohipa i te FamilySearch.org nō te ’imi i te mau i’oa o te mau tupuna tei ’ore i bāpetizohia.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite’ite mai i tā rātou mau hāmanira’a. ’Ia hamani ana’e te mau tamari’i, ’ia pāpa’i hōho’a, ’aore rā ’ia fa’a’ū i te hō’ē mea e tū’ati i te ’ā’amu ’aore rā, i te hō’ē parau tumu tā rātou i ha’api’i mai, e pinepine rātou i te ha’amana’o maita’i atu ā i te reira. E nehenehe ato’a rātou e fa’a’ohipa i te mea tā rātou i hāmani nō te ha’api’i ia vetahi ’ē. (Hi’o Te Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora,25

Nene’i