Mai, pe’e mai
18–24 nō māti. Mataio 13 ; Luka 8 ; 13 : ‘E tari’a tōna ’ei fa’aro’ora’a ra, e fa’aro’o ’oia’


« 18–24 nō māti. Mataio 13 ; Luka 8 ; 13 : ‘E tari’a tōna ’ei fa’aro’ora’a ra, e fa’aro’o ’oia’ » Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 18–24 nō māti. Mataio 13 ; Luka 8 ; 13 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
E sītona tei ineine nō te ’ō’otira’a

18–24 nō māti

Mataio 13 ; Luka 8 ; 13

« E tari’a tōna ’ei fa’aro’ora’a ra, e fa’aro’o ’oia »

’A tai’o ai ’outou i te Mataio 13 ’e te Luka 8 ; 13, ’a feruri i ni’a i te huru ’outou e fa’aineine ai nō te « fa’aro’o » ’e nō te au i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora i roto i teie mau parabole. E aha tā ’outou e rave nō te fa’a’ohipa i teie mau ha’api’ira’a i roto i tō ’outou orara’a ?

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

Te tahi o te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora e’ita roa e mo’e, ’o terā ïa tei hōro’ahia ’ei ’ā’amu, ’o tei parauhia te mau parabole. ’Ua hau atu te reira i te ’ā’amu iti ’ana’anatae nō ni’a i te tahi tao’a ’aore rā te tahi ’ohipa i tupu. E mau parau mau hōhonu i roto nō ni’a i te bāsileia o te Atua, nō te feiā tei ineine i te pae vārua. Tē ani nei hō’ē o te mau parabole mātāmua i roto i te Faufa’a ’āpī—te parabole nō te ueue huero (hi’o Mataio 13:3–23)—’ia hi’opo’a tātou i tō tātou ineinera’a e fāri’i i te parau a te Atua. ’Ua parau Iesu : « Inaha te ta’ata ato’a e fāri’i, e hōro’ahia atu ā tāna ē ’ia rahi » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 13:10). Nō reira, ’a fa’aineine ai tātou nō te tuatāpapa i te mau parabole a te Fa’aora—’aore rā te tahi noa atu o tāna mau ha’api’ira’a—te vāhi maita’i e ha’amata, ’o te hi’opo’ara’a ïa i tō tātou ’ā’au ’e te fa’aotira’a ē, e hōro’a ānei tātou i te parau a te Atua « te vāhi repo maita’i » ’ia tupu te reira, ’ia ’ūa’a, ’ia ’una’una ’e ’ia hotu mai te mā’a e ha’amaita’i ia tātou ’e i tō tātou ’utuāfare ē ’ia rahi (Mataio 13:8).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 13

E aha te « bāsileia o te ao » tā te Mesia e fa’ahiti ra i roto i te Mataio 13 ?

I roto i teie pene, te « bāsileia o te ao », ’o te ’Ēkālesia mau ïa a te Mesia, ’o te bāsileia o te ao i ni’a i te fenua nei.

Mataio 13:3–23 ; Luka 8:4–15

’Ia fa’aineinehia tō’u ’ā’au nō te fāri’i i te parau a te Atua e ti’a ai.

Nō te aha tē vai ra te mau ’ā’au e fāri’i i te parau mau, ’e tē vai ra, mai te huru ē, tē pāto’i ra i te reira ? Nā te tai’ora’a i te parabole nō te ueue huero e nehenehe e fa’afāna’o i te taime tano nō te feruri i ni’a i te huru ’oe e fāri’i nei i te parau mau nō ’ō mai i te Fatu. Penei a’e e tauturu a’e ’ia fa’atū’ati nā mua i te mau ’īrava 3–8 o te Mataio 13 i te tātarara’a i roto i te mau ’īrava 18–23. E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te aupuru noa i « te vāhi repo maita’i » i roto ia ’oe ? E aha te tahi mau « ’aihere » e ha’afifi nei ia ’oe ’ia fa’aro’o maita’i ’e ’ia pe’e maita’i i te parau a te Atua ?

Hi’o ato’a Luka 13:34 ; Mosia 2:9 ; 3:19 ; Alama 12:10–11 ; 32:28–43 ; Dallin H. Oaks, « Te parabole nō te ueue huero », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2015, 32–35.

Mataio 13:24–35, 44–52

Tē tauturu nei te mau parabole a Iesu ’ia māramarama vau i te tupura’a ’e te hope’ara’a o tāna ’Ēkālesia.

’Ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita ē, tē fa’ata’a nei te mau parabole i roto i te Mataio 13 i te tupura’a ’e te hope’ara’a o te ’Ēkālesia i roto i te mau mahana hope’a (hi’o Teachings of Presidents of the Church: Joseph Smith [2007], 335–348). ’Ia tai’o ’oe i te mau parabole, ’a pāpa’i i tā te reira e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te ’Ēkālesia a te Fatu (e haere ato’a paha e hi’o i tā te peropheta Iosepha i ha’api’i nō ni’a i te tahi o teie mau parabole) :

  • Te sītona ’e te zizania (13:24–30, 36–43): E tupu ’āpipiti te feiā parau ti’a ’ore ’e te feiā parau ti’a ē tae roa atu i te hope’a o te ao nei.

  • Te huero sinapi (13:31–32):

  • Te fa’ahopue (13:33):

  • Te tao’a mo’e ’e te poe tao’a rahi (13:44–46):

  • Te ’ūpe’a (13:47–50):

  • Te ta’ata ’utuāfare (13:52):

I muri mai i te feruri-maita’i-ra’a i ni’a i teie mau parabole, e aha tei fa’auruhia ia ’oe ’ia rave nō te ’āmui hope fa’ahou atu i roto i te ’ohipa a te ’Ēkālesia a te Mesia i teie mau mahana hope’a nei ? E aha te mau uira’a e tae mai nei i tō ’outou ferurira’a ’o te nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia fa’a’ohipa i teie mau parabole ? ’Ei hi’ora’a, « E aha te mea ’ua ineine au i te fa’atusia nō te ’Ēkālesia ? »

Hōho’a
e poe

’Ua riro te ’evanelia a Iesu Mesia ’ei « poe [tao’a rahi] » (Mataio 13:46).

Mataio 13:24–30, 36–43

’Ia tupu te feiā parau ti’a i rotopū i te feiā parau ti’a ’ore e ti’a ai ē tae noa atu i te hope’a o te ao nei.

Hō’e rāve’a nō te tāta’a (analyser) i teie parabole, ’o te pāpa’ira’a ïa i te hōho’a nō te reira ma te ’āpiti i te mau parau fa’ata’ara’a e vai ra i roto i te Mataio 13:36–43 ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86:1–7. Te zizania, e « ’aihere ta’ero ïa, e hōho’a ’oia i te sītona maori rā i te hotura’a tōna mā’a » (Bible Dictionary, « Tares »). E aha te mau parau mau i roto i teie parabole e fa’auru nei ia ’oe ’ia vai ha’apa’o maita’i noa noa atu ā te ’ohipa parau ti’a ’ore i roto i te ao nei ?

Luka 8:1–3

Nāhea « to’ofanu vahine » i te tāvinira’a i te Fa’aora ?

« E mau pipi vahine tei tere nā muri ia Iesu ’e te Tino ’Ahuru ma Piti, ma te ha’api’i mai i te pae varua nā roto mai [ia Iesu], ’e ma te tāvini iāna i te pae tino… Ta’a ’ē noa atu i te fāri’ira’a i te utuutura’a a Iesu, te parau oaoa nō tāna ’evanelia ’e te mau ha’amaita’ira’a nō tōna mana fa’aora ’ua utuutu teie mau vahine iāna, ma te hōro’a atu i tā rātou tao’a ’e tō rātou fa’aro’o » (E Mau Tamāhine i roto i Tō’u Bāsileia [2011], 4–5). Taua mau vāhine ra tei pe’e i te Fa’aora, ’ua hōro’a ato’a rātou i te ’itera’a pāpū pūai nōna (hi’o Linda K. Burton, « Te mau vahine pāpū », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 12–15).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’Ia tuatāpapa ’outou te ’utuāfare i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Mataio 13

’A tai’o noa ai te mau melo o te ’utuāfare i te mau parabole a te Fa’aora, penei a’e e au mai rātou ’ia feruri i tā rātou iho mau parabole e ha’api’i i teie mau parau mau nō ni’a i te bāsileia o te ao (te ’Ēkālesia), ma te fa’a’ohipa i te tahi mau tao’a ’aore rā mau hi’ora’a ’ua mātau maita’i rātou.

Mataio 13:3–23 ; Luka 8:4–15

E aha tā tātou te ’utuāfare e nehenehe e rave nō te ha’aputu noa i te « repo maita’i » i roto i tō tātou ’ā’au ’e i tō tātou fare ? (Mataio 13:23). Mai te peu e tamari’i ri’i i roto i te ’utuāfare, penei a’e e mea au ’ia ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia ha’uti ta’ata ora i te tahi mau rāve’a nō te fa’aineine i tō tātou ’ā’au ’ia fa’aro’o i te parau a te Atua ’e nā te hō’ē pae o te ’utuāfare e feruri e aha tē fa’a’itehia mai ra.

Mataio 13:13–16

Nāhea tā ’outou e nehenehe e tauturu i te mau melo o tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama i te faufa’a rahi nō te fāri’i ma te ’ā’au tae i te parau a te Mesia ? ’Ei hi’ora’a, e nehenehe e tāpiri i te tari’a o te hō’ē melo o te ’utuāfare ’a tai’o hau noa ai ’outou i te Mataio 13:13–16. E aha tā teie melo o te ’utuāfare i māramarama i roto i te mau ’īrava ? E aha te ’ohipa a tō tātou mata, tō tātou tari’a ’e tō tātou ’ā’au i roto i te fāri’ira’a i te parau a te Atua ? E aha te tahi mau mea tā tātou e rave, mai te huru tē tāpiri ra tātou i tō tātou mata, tō tātou tari’a ’e tō tātou ’ā’au i te parau a te Atua ?

Mataio 13:44–46

E aha te tū’atira’a e vai ra i roto i teie nā ta’ata i roto i teie mau parabole ? Tē vai ra ānei te tahi mau mea e ti’a ’ia rave ’ei ta’ata hō’ē ’e ’ei ’utuāfare e tu’u ai i te bāsileia o te Atua i mua roa i roto i tō tātou orara’a ?

Luka 13:11–17

Nāhea tā tātou e nehenehe e pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora ’e e fa’aora i te ta’ata i te tītīra’a ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā tātou hōro’ara’a i te ha’api’ira’a

Tāmau ’ā’au i te hō’ē ’īrava. E mā’iti i te hō’ē tuha’a ’īrava faufa’a ta’a ’ē nō te ’utuāfare, ’e e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia tāmau ’ā’au i te reira. ’Ua ha’api’i Elder Richard G. Scott : « E riro mai te hō’ē pāpa’ira’a mo’a tāmau-’ā’au-hia ’ei hoa tāmau ’aore e mōrohi i roto i te roara’a o te tau » (« Te mana o te pāpa’ira’a mo’a », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2011, 6).

Hōho’a
e tane e ueue ra i te huero

Parable of the Sower, nā George Soper

Nene’i