Mai, pe’e mai
10–16 nō tiunu. Mataio 26 ; Mareko 14 ; Luka 22 ; Ioane 18 : ‘’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u’


« 10–16 nō tiunu. Mataio 26 ; Mareko 14 ; Luka 22 ; Ioane 18 : ‘’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 10–16 nō tiunu. Mataio 26 ; Mareko 14 ; Luka 22 ; Ioane 18 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2019

Hōho’a
Te tāmā’ara’a hope’a

And It Was Night, nā Benjamin McPherson

10–16 nō tiunu

Mataio 26 ; Mareko 14 ; Luka 22 ; Ioane 18

« ’Ia tupu rā tō ʼoe hinaʼaro, ʼeiaha tōʼu »

’Ia tai’o ’outou i te mau ’ohipa i tupu i roto i te Mataio 26 ; te Mareko 14 ; te Luka 22 ’e te Ioane 18, ’a hi’o maita’i i te mau mana’o ato’a e tae mai ia ’outou, te mau muhumuhu iho ā rā nō ni’a i te mau mea e taui i roto i tō ’outou orara’a.

Tāpa’opa’o i te mau mana’o e tae mai ia ’outou

E toru noa ’ite tāhuti i te taime ’a mamae ai Iesu Mesia i roto i te ’ō nō Getesemane—’e ’ua ta’oto ana’e rātou i te rahira’a taime. I roto i terā ’ō ’e i ni’a i te sātauro i muri iho, ’ua rave iesu i ni’a iāna i te mau hara, te mau māuiui ’e te mamae o te mau ta’ata ato’a i ora, noa atu ā fātata ’aita e ta’ata ora i terā taime tei ’ite ri’i a’e i te ’ohipa e tupu ra. I te reira tau, pinepine te mau ’ohipa faufa’a rahi roa a’e nō te tau mure ’ore e tupu ma te tāu’a-’ore-hia e tō te ao. ’Ua ’ite rā te Atua te Metua i te ’ohipa e tupu ra. ’Ua fa’aro’o ’oia i te tāparura’a a tāna Tamaiti ha’apa’o maita’i : « ’Ia ti’a ia ’oe ra, e hōpoi ’ē atu i teie nei ’āu’a ; ’ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u. ’Ua fā maira te hō’ē melahi nō te ra’i mai, ’ua fa’aitoito maira iāna » (Luka 22:42–43). Noa atu ā pa’i ’aita tātou i ti’a tino roa i reira nō te ’ite i teie ’ohipa ’ā’au ’uraeva ’e te auraro, e nehenehe e parau ē, e nehenehe tā tātou pā’āto’a e riro ’ei ’ite nō te tāra’ehara a Iesu Mesia. I te mau taime ato’a e tātarahapa tātou ’e e fāri’i tātou i te fa’aorera’a hara, ’e i te mau taime ato’a e putapū tātou i te mana ha’apūai o te Fa’aora, e nehenehe tā tātou e fa’a’ite pāpū nō te ’ohipa i tupu i roto i te ’ō nō Getesemane.

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 26:17–30 ; Mareko 14:12–26 ; Luka 22:7–39

’Ua riro te ’ōro’a mo’a ’ei taime nō te ha’amana’o i te Fa’aora.

E aha tā ’oe e rave nei nō te ha’amana’o i te ta’ata faufa’a rahi i roto i tō ’oe orara’a ? I te ’ōmuara’a te Fa’aora i te ’ōro’a i tāna mau pipi, ’ua parau ’oia ē : « E nā reira ’outou ’ei mana’ora’a iā’u » (Luka 22:19 ; hi’o ato’a 3 Nephi 18:7). Nāhea te faraoa, te pape ’e te tahi atu mau mea o teie ’ōro’a i te tauturu ia ’oe ’ia ha’amana’o iāna ’e tōna mamae ? E feruri i teie uira’a ’a tai’o ai ’oe nō ni’a i te ’ōro’a mātāmua.

E rave i te tahi taime nō te feruri i te ’ohipa i tupu nō ’oe i roto i te ’ōro’a, i te hepetoma tāta’itahi. E aha tā ’oe e rave nei nō te fa’ariro i te reira ’ei ’ohipa maita’i atu ā ? E nehenehe paha e pāpa’i i te tahi mau mea ri’i tei fa’auruhia ’oe e ha’amana’o nō ni’a i te Fa’aora—tāna mau ha’api’ira’a, tāna mau ’ohipa fa’a’ite here, te mau taime ’ua tae mai te mana’o ta’a ’ē tei pīha’i iho noa mai ’oia, ’aore rā nō te mau hara ’e te māuiui tāna i rave i ni’a iāna nō ’oe.

Hi’o ato’a 3 Nephi 18:1–13 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:76–79.

Mataio 26:36–46 ; Mareko 14:32–42 ; Luka 22:40–46

’Ua mamae te Fa’aora nō’u i Getesemane.

Tē ani nei te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ’ia « rave anaʼe tātou i te taime nō te haʼapiʼi mai nō niʼa ʼi te Faʼaora ʼe tāna tusia tāraʼehara » (« Faʼahaere mai te mana ʼo Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2017, 40).

’A feruri i te mea tā ’oe e rave nō te fāri’i i te anira’a a te peresideni Nelson. E ha’amata paha ïa nā ni’a i te ferurira’a nā roto i te pure i te mamae o te Fa’aora i Getesemane, mai tei fa’a’itehia i roto i teie mau ’īrava, ’e ’ia pāpa’i i te mau mana’o ’e te mau uira’a e tae mai i roto i te ferurira’a.

Nō te fa’ahōhonu atu ā i te tuatāpapara’a nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna tāra’ehara, ’a tāmata i te ’imi i roto i te tahi atu mau ’īrava i te pāhonora’a i te mau uira’a mai teie :

’A ha’api’i noa ai ’oe nō ni’a i te ’ohipa i tupu i Getesemane, e mea au ’ia ’ite ē, e fa’a’apu olive Getesemane tei reira te tahi tāviri hinu olive tei fa’a’ohipahia nō te ha’aperehū i te mā’a olive ’ia matara mai te hinu e fa’a’ohipahia nō te mōrī ’e nō te mā’a, ’e tae noa atu nō te rāpa’au i te ma’i (hi’o Luka 10:34). Te fa’a’ohipara’a i te tahi tauiha’a teiaha nō te ha’amatara mai i te hinu olive, e nehenehe te reira e fa’ahōho’a i te teiaha o te hara ’e te māuiui tā te Fa’aora i amo nō tātou (hi’o D. Todd Christofferson, « E vai herehia atu ā ʼoutou e au », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2016, 50–51).

Mareko 14:27–31, 66–72 ; Luka 22:31–32

E ’ohipa tau maoro ’e te tāmau te fa’afāriura’a.

’A feruri na i te mau ’ohipa i tupu nō Petero nā muri i te Fa’aora—te mau semeio tāna i ’ite ’e te ha’api’ira’a tumu tāna i fa’aro’o. Nō te aha pa’i ïa i parau ai te Fa’aora ia Petero ē : « ’Ia fa’afāriuhia mai ’oe ra, ’a fa’aitoito i tō mau taeae » ? (Luka 22:32 ; pāpa’ira’a fa’a’opa tei tu’uhia) E aha tā Elder David A. Bednar i ha’api’i nō ni’a i te ta’a-ē-ra’a i rotopū i te noa’ara’a i te hō’ē ’itera’a pāpū ’e te rirora’a ’ei ta’ata fa’afariu mau ? (hi’o « Fa’afāriuhia i te Fatu », Ensign ’aore rā Liahona, Nov. 2012, 106–9). ’Ia tai’o ’oe nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu nō Petero i roto i te Mareko 14:27–31, 66–72, ’a feruri i tō ’oe iho fa’afāriura’ahia. E aha te mau ha’api’ira’a tā ’oe e nehenehe e ha’api’i mai roto mai ia Petero ? ’A tai’o noa ai ’oe i te Faufa’a ’Āpī, e aha te mau ha’apāpūra’a tā ’oe e ’ite ra nō te fa’afāriura’a o Petero ’e nō tāna mau tauto’ora’a nō te ha’apūai ia vetahi ’ē ? E aha tā te hōro’a o te Vārua Maita’i i fa’atupu i ni’a i tōna fa’afāriura’a ? (hi’o Ioane 15:26–27 ; ’Ohipa 1:8 ; 2:1–4).

Hōho’a
tāpa’o tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō tā te ’utuāfare tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’e nō te purera’a pō ’utuāfare

’A tāmau noa ai ’outou te ’utuāfare i te tai’o nō ni’a i te hepetoma hope’a o te orara’a o te Fa’aora, e nehenehe te Vārua e tauturu mai ’ia ’ite e aha te mau parau tumu e ha’afaufa’a ’e e ’āparau nō te pāhono i te mau hina’aro o te ’utuāfare. Teie te tahi mau mana’o :

Mataio 26:17–30 ; Mareko 14:12–26 ; Luka 22:7–39

E aha te huru tō ’outou ’utuāfare i te taime nō te ’ōro’a, i te hepetoma tāta’itahi ? E nehenehe te tai’ora’a nō ni’a i te ’ōro’a mātāmua e fa’auru i te hō’ē paraparaura’a nō ni’a i te faufa’a rahi o te ’ōro’a ’e te mau rāve’a a te mau melo o te ’utuāfare nō te ha’amaita’i i tā rātou ha’amorira’a. ’A ’ōpua i te fa’a’ite i te hōho’a nō te ’ōperera’a ’ōro’a (Buka hōho’a nō te ’evanelia, n° 108) ma te fa’a’ite i te mana’o i te tahi ’e te tahi e aha te rave hou te ’ōro’a, i roto i te ’ōro’a ’e i muri iho i te ’ōro’a.

Luka 22:40–46

I te taime e tai’o tō ’outou ’utuāfare i teie mau ’īrava, e nehenehe tā rātou e fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ha’api’i ’a tuatāpapa ai rātou i te mau ’īrava i tu’uhia mai i roto i te tuha’a nō te tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē, « ’Ua mamae te Fa’aora nō’u i Getesemane ».

Luka 22:50–51

E aha tā tātou e ha’api’i nei nō ni’a ia Iesu i roto i teie ’ohipa i tupu ?

Hōho’a
tē fa’aora ra te Mesia i te tari’a o te tāvini

Suffer Ye Thus Far, nā Walter Rane

Mataio 26:36–46 ; Mareko 14:32–42 ; Luka 22:40–46

E aha tā tātou e ha’api’i nei i roto i te mau parau a te Fa’aora i roto i teie mau ’īrava ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Tuatāpapa i te mau parau a te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo o te mau mahana hope’a nei. E tai’o i te mea tā te mau peropheta ’e te mau ’āpōsetolo i te mau mahana hope’a nei i ha’api’i nō ni’a i te mau parau tumu tā ’oe i ’ite i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ei hi’ora’a, i roto i te ve’a Ensign ’aore rā Liahona nō te ’āmuira’a rahi i ma’iri a’enei, e ’imi i roto i te fa’ahorora’a tumu parau i te tumu parau « tāra’ehara » (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 21).

Hōho’a
Te Mesia i Getesemane

Not My Will, but Thine, nā Walter Rane

Nene’i