Faufa’a ’Āpī 2023
9–15 nō Tēnuare. Mataio 2 ; Luka 2 : I haere mai ho’i mātou e tāhopu iāna


« 9–15 nō Tēnuare. Mataio 2 ; Luka 2 : I haere mai ho’i mātou e tāhopu iāna », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 9–15 nō Tēnuare. Mataio 2 ; Luka 2 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
Te mau taʼata paʼari e tere ra nā niʼa i te mau tāmera

Let Us Adore Him [E ha’amori ana’e tātou iāna], nā Dana Mario Wood

9–15 nō Tēnuare

Mataio 2 ; Luka 2

I haere mai ho’i mātou e tāhopu iāna

’A tai’o ai ’outou i te Mataio 2 ’e te Luka 2, ’a hi’o maita’i i te mau mea pae vārua ato’a tā ’outou e tāpe’a mai. E tauturu te mau mana’o tuatāpapara’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a ’ia fa’ata’a mai i te tahi mau parau tumu faufa’a roa ’e te tano i roto i teie mau pene.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Mai tōna fānaura’a mai ā, ’ua pāpū i te ta’ata ē, e ’ere Iesu i te tamari’i mai te reira noa. E ’ere nō te fēti’a ’āpī noa i roto i te ra’i ’aore rā te fa’a’itera’a ’oa’oa a te mau melahi i ta’a ’ē ai te na’ina’ira’a o Iesu. ’O te mea ato’a rā ē, ’ua rau te ta’ata ha’apa’o maita’i—nō te mau nūna’a ’e’ē, te tōro’a ’e’ē ’e te vāhi ’e’ē—tei putapū ’oi’oi e ha’afātata mai iāna. Hou roa ’oia i te fa’ahitira’a i teie anira’a « ’a haere mai ’a pe’e mai iā’u », ’ua haere a’ena mai rātou (Luka 18:22). E ’ere iho ā ïa te mau ta’ata ato’a. E rave rahi tei ’ore i tāu’a iāna, ’e ’ua ’imi ato’a ho’i te tahi fa’atere pohehae i te rave i tōna ora. Nō te feiā ’imi ’ā’au ha’eha’a rā ’e te mā ’e te pūpū mau iāna, te feiā ’imi parauti’a ho’i, ’ua hi’o ïa iāna i tōna vaira’a mau—tō rātou Mesia i fafauhia mai. Tē fa’auru nei tā rātou pūpūra’a ia rātou i tā tātou iho nei pūpūra’a, nō te mea te « parau maita’i… ’o tē riro ïa ’ei ’oa’oara’a » tei fa’ataehia i te mau tīa’i māmoe, nō te « ta’ata ato’a » ïa, ’e ’ua fānauhia te « Mesia ra ’o te Fatu » i terā ra mahana nō tātou pā’āto’a nei (hi’o Luka 2:10–11).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Luka 2:1–7

’Ua fānauhia Iesu Mesia i roto i te ha’eha’a.

Noa atu ā e hanahana tō Iesu Mesia, i te Atua te Metua ra, « hou teie nei ao ra » (Ioane 17:5), ’ua fāri’i ’oia ’ia fānauhia ’oia i roto i te ha’eha’a ’e ’ia ora i rotopū ia tātou i ni’a i te fenua nei. ’Ia tai’o ’oe i te Luka 2:1–7, ’a feruri e aha tā teie fa’ati’ara’a nō ni’a i tōna fānaura’a e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a iāna. E tāmata i te hi’o i te hō’ē mea i roto i te ’ā’amu tā ’oe i ’ore i tāu’a nā mua atu. E aha tō ’oe mau mana’o nō ni’a iāna maoti te hi’ora’a i teie mau mea ?

Hi’o ato’a « The Christ Child [Te tamari’i Mesia] » (video), ChurchofJesusChrist.org.

Mataio 2:1–12 ; Luka 2:8–38

E rave rahi ʼite nō te fānauraʼa o te Mesia.

’Ua ’itehia te fānaura’a o te Mesia ’e tōna vai-tamari’i-ra’a nā te mau ’ite ’e te feiā ha’amori orara’a rau. ’Ia hi’o ’oe i tō rātou ’ā’amu, e aha tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i te mau rāve’a nō te ha’amori ’e nō te fa’a’ite pāpū nō te Mesia ?

’Ite nō te Mesia

E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te ha’amorira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Mesia ?

’Ite nō te Mesia

Te mau tīa’i māmoe (Luka 2:8–20)

E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te ha’amorira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Mesia ?

’Ite nō te Mesia

Simeona (Luka 2:25–35)

E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te ha’amorira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Mesia ?

’Ite nō te Mesia

Ana (Luka 2:36–38)

E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te ha’amorira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Mesia ?

’Ite nō te Mesia

Te mau ta’ata pa’ari (Mataio 2:1–12)

E aha tā’u e ha’api’i nei nō ni’a i te ha’amorira’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Mesia ?

Hi’o ato’a 1 Nephi 11:13–23 ; 3 Nephi 1:5–21 ; « Shepherds Learn of the Birth of Christ [Tē ha’api’i ra te mau tīa’i māmoe i te parau nō te fānaura’a o te Mesia] » ’e « Tē ’āfa’ihia ra te tamari’i Mesia » (video), ChurchofJesusChrist.org.

Mataio 2:13–23

E ti’a i te mau metua ’ia fāri’i i te heheura’a nō te pāruru i tō rātou ’utuāfare.

E’ita tā Iosepha e nehenehe e rave i tei anihia iāna ’ia rave—’oia ho’i, e pāruru ia Iesu i tōna tamari’ira’a—’āhani ’aita te tauturu a tō te ra’i. Mai nā ta’ata pa’ari ra, ’ua fāri’i ’oia i te heheura’a tei fa’aara iāna i te ataatara’a. ’Ia tai’o ’oe nō ni’a i te ’ohipa i tupu nō Iosepha i roto i te Mataio 2:13–23, ’a feruri i te mau ataatara’a pae tino ’e pae vārua tā tātou e fa’aruru nei i teie mahana. ’A feruri i te mau taime ’ua putapū ’oe i te arata’ira’a a te Atua nō te pārurura’a ia ’oe ’e te feiā tā ’oe i here. ’A ’ōpua i te fa’a’ite i te reira i te tahi mau pu’era’a. E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te fāri’i i te reira arata’ira’a i te mau mahana i muri nei ?

Hau atu, e nehenehe e māta’ita’i i te video « The First Christmas Spirit [Te vārua Noela mātāmua] » (ChurchofJesusChrist.org) nō te tahi fa’ahōho’ara’a nō te mana’o o Iosepha i te fa’arurura’a ’oia i te hōpoi’a e ’atu’atu i te Tamaiti a te Atua.

Luka 2:40–52

I tōna taure’are’ara’a, ’ua rōtahi Iesu i ni’a i te ravera’a i te hina’aro o tōna Metua.

I tōna ’āpīra’a, ’ua ha’api’i te Fa’aora i te ’evanelia ma te mana rahi ’e ’ua hitimahuta roa te mau ’orometua i roto i te hiero i « tōna ’ite ’e tāna parau » (Luka 2:47). E aha tā ’oe e ha’api’i ra i roto i teie mau ’īrava nō ni’a i te Fa’aora i tōna taure’are’ara’a ? Tē nāhea ra te feiā ’āpī tā ’oe i mātau i te tāmata i te « ha’apa’o i te ’ohipa a [tō rātou] Metua » ? (Luka 2:49). ’Ua nāhea te feiā ’āpī ’e te mau tamari’i i te tauturura’a ia ’oe ’ia noa’a te māramarama rahi atu nō ni’a i te ’evanelia ? E aha atu ā tā ’oe e ha’api’i nei i roto i te hi’ora’a o Iesu i tōna tamari’ira’a, i roto i te Luka 2:40–52 ’e i roto i te ’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 3:24–26 ?

Hōho’a
’O Iesu ’ei tamaiti iti ’e te mau ’orometua i roto i te hiero.

« ’Aita ’ōrua i ’ite ē ’ia ha’apa’o vau i tā ta’u Metua e ti’a ai ? » (Luka 2:49).

E aha te ’Īritira’a a Iosepha Semita ?

Nō te mea ’ua mo’e « te mau mea pāpū ’e te faufa’a e rave rahi » i roto i Bibilia i te roara’a o te mau tenetere (1 Nephi 13:28 ; hi’o ato’a Mose 1:41), ’ua fa’aue te Fatu ia Iosepha Semita ’ia hāmani i te hō’ē hi’opo’ara’a fa’auru nō te Bibilia, tei parauhia te ’Īritira’a a Iosepha Semita. E rave rahi fa’atanora’a tā te peropheta i rave, tei tu’uhia i roto i te parau hi’u o te nene’ira’a pāpa’ira’a mo’a a te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. E ’itehia te ’īritira’a a Iosepha Semita nō te Mataio 24, tei mātauhia i te parauhia te Iosepha Semita—Mataio, i roto i te Poe Tao’a Rahi. Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a, hi’o « ’Īritira’a a Iosepha Semita (IIS) ».

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Luka 2.E ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia mā’iti i te hō’ē ta’ata i parauhia i roto i te Luka 2, e tai’o i te tahi mau ’īrava nō ni’a i te ’ohipara’a terā ta’ata ’e te Fa’aora ’e e fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā rātou i ha’api’i mai ’o tei fa’arahi i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia. Hīmene ’āmui i te hīmene « Berceuse de Marie à l’enfant Jésus » ’aore rā « C’est l’heureux temps », (Chants pour les enfants, 28–29, 32–33). E aha tā tātou e ha’api’i nei i roto i teie mau hīmene nō ni’a i te fānaura’a o te Fa’aora ?

ʼA feruri i te huru te mau hōho’a e nehenehe ai e ha’amaita’i i tā ’outou ’āparaura’a nō ni’a i te fānaura’a o te Mesia. (’Ei hi’ora’a, hi’o Gospel Art Book ʼaore rā history.ChurchofJesusChrist.org/exhibit/birth-of-Christ.)

Mataio 2:1–12.E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo nei nō ni’a i te ’imira’a ’e te ’itera’a i te Fa’aora, ’ia au i te hi’ora’a o nā ta’ata pa’ari ?

Luka 2:41–49.E aha te ’ohipa « tā ta’u Metua » ? (Luka 2:49 ; hi’o Mose 1:39 ; Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei1.2, ChurchofJesusChrist.org). E aha tā tātou e ’apo nei nō ni’a i terā ’ohipa i roto i te ’ā’amu i roto i te Luka 2:41–49 ? E nehenehe e pāpa’i i te tahi mau rāve’a e ’āmui ai tō ’outou ’utuāfare i roto i te ’ohipa a te Metua ’e e tu’u i te reira i roto i te hō’ē fāri’i ’auvaha rahi. I teie hepetoma i muri nei, ’ia ’imi te ’utuāfare i te tahi rāve’a nō te tauturu i te ’ohipa a te Metua i te ao ra, e nehenehe tā rātou e mā’iti i te tahi mana’o i roto i terā fāri’i. E fa’anaho i te hō’ē taime e fa’a’ite ai ’outoui te ’ohipa i tupu nō ’outou.

Luka 2:52.E aha tā tātou e nehenehe e ha’api’i i roto i te Luka 2:52 nō ni’a i te huru Iesu i te pa’arira’a ? E aha te mau fā, nā te ta’ata hō’ē ’e nā te utuāfare, ’o tā tātou e nehenehe e ha’amau nō te tupu « i te rahi ’e te pa’ari, ’e te herehia mai e te Atua ’e te ta’ata ato’a » ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Nuit de Noël », Chants pour les enfants, 24.

Ha’amaita’i i tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Fa’a’ohipa i te mau tauturu tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a. Nō te ’apo rahi atu ā i roto i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, ’a fa’a’ohipa i te mau rāve’a mai te mau fa’ata’ara’a raro, te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te tahi atu tauturu tuatāpapara’a i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org.

Hōho’a
’O Maria, Iosepha ’e te ’aiū Iesu

’Ua haere mai te Fa’aora o te ao i te fenua nei nā roto i te ha’eha’a.

Nene’i