Faufa’a ’Āpī 2023
30 nō Tēnuare–5 nō Fepuare. Mataio 4 ; Luka 4–5 : « Tei niʼa iho iāʼu te Vārua o te Fatu »


« 30 nō Tēnuare–5 nō Fepuare. Mataio 4 ; Luka 4–5 : ‘Tei ni’a iho iā’u te Vārua o te Fatu’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 30 nō Tēnuare–5 nō Fepuare. Mataio 4 ; Luka 4–5 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
Tē ti’a ra Iesu i roto i te mēdēbara

Into the Wilderness [I roto i te mēdēbara], nā Eva Koleva Timothy

30 nō Tēnuare–5 nō Fepuare

Mataio 4 ; Luka 4–5

« Tei ni’a iho iā’u te Vārua o te Fatu »

’Ua fa’a’ohipa te Fa’aora i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te pāto’i i te mau fa’ahemara’a a Sātane ’e nō te parau pāpū nō tāna iho misiōni hanahana (hi’o Luka 4:1–21). E feruri nāhea te mau pāpa’ira’a mo’a e ha’apa’ari ai i tō ’outou fa’aro’o ’e tā ’outou fa’aotira’a ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Mai tōna ’āpīra’a ra iho ā, e au ē ’ua ta’a ia Iesu ē e misiōni hō’ē roa ’e te mo’a tāna. Teie nei rā ’a fa’aineine ai Iesu nō te ha’amata i tāna tāvinira’a i te tāhuti nei, ’ua ’imi te ’enemi e fa’atupu i te fē’a’a i roto i te ferurira’a o te Fa’aora. « E tamaiti ’oe nā te Atua ra », tā Sātane i parau (Luka 4:3, pāpa’ira’a fa’a’opa tei tu’uhia). ’Ua auhō’ē rā te Fa’aora ’e tōna Metua i te Ra’i. ’Ua ’ite ’oia i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e ’ua ’ite ’oia ’o vai ’oia. Nōna, ’ua riro te mea tā Sātane i hōro’a—« E hōro’a atu vau i te hau, ’e te hinuhinu i teie nei mau fenua ia ’oe » (Luka 4:6)—’ei ’apu ’aita e mea i roto, inaha maoti te fa’aineinera’a o te Fa’aora i te roara’a o tōna orara’a tōna fāri’ira’a i te « mana o te Vārua » (Luka 4:14). Nō reira, noa atu ā te fa’ahemara’a, te mau tāmatara’a ’e te pāto’ira’a, ’aita Iesu Mesia i ’ōtohe ri’i a’e i te ’ohipa i fa’ata’ahia nōna : « E parau haere ā vau i te parau maita’i o te bāsileia o te Atua… i tonohia mai ai ho’i au » (Luka 4:43).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 4:1–2

Nā te auhō’ēra’a ’e te Atua e fa’aineine iā’u ’ia tāvini iāna.

Nō te fa’aineine nō tāna misiōni, ’ua haere Iesu i roto i te mēdēbara « i pīha’i iho i te Atua » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 4:1). E feruri i te mau mea e rave ’oe nō te vai i pīha’i iho i te Atua. Nāhea te reira i te fa’aineine ia ’oe nō te ’ohipa ’ua hina’aro ’oia ’ia rave ’oe ?

Mataio 4:1–11 ; Luka 4:1–13

’Ua ha’amau Iesu Mesia i te hi’ora’a nō’u nā roto i te pāto’ira’a i te fa’ahemara’a.

I te tahi taime ’ia tupu te fa’ahemara’a ’ia hara i roto i te ta’ata, e tupu ato’a mai te mana’o fa’ahapa. ’Ua fa’ahema-ato’a-hia te Fa’aora, ’ua ora rā ’oia « ’aita roa […] e hara » (Hebera 4:15). ’Ua ’ite Iesu Mesia i te mau fa’ahemara’a tā tātou e fa’aruru nei ’e ’ua ’ite ato’a ’oia nāhea i te tauturu ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te reira (hi’o Hebera 2:18 ; Alama 7:11–12).

’A tai’o ai ’oe i te Mataio 4:1–11 ’e te Luka 4:1–13, e aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei ’o tē nehenehe e tauturu ia ’oe i mua i te mau fa’ahemara’a ? E nehenehe e tāpura i te mau mana’o mai teie :

Iesu Mesia

’O vau

Iesu Mesia

E aha tā Sātane i fa’ahema i te Mesia ’ia rave ?

’O vau

E aha tā Sātane e fa’ahema nei iā’u ’ia rave ?

Iesu Mesia

’Ua nāhea te Mesia i te fa’aineinera’a ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a ?

’O vau

Nāhea vau e ineine ai ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a ?

Iesu Mesia

’O vau

E aha te tahi atu mea e ’apohia nei i roto i te ’Īritira’a a Iosepha Semita nō Mataio 4 ?

Hi’o ato’a 1 Korinetia 10:13 ; Alama 13:28 ; Mose 1:10–22.

Luka 4:16–32

’O Iesu Mesia te Mesia i tohuhia.

Mai te mea e uihia ’oe ’ia fa’ata’a mai i te ’ohipa i tonohia mai Iesu Mesia e rave i ni’a i te fenua nei, e aha tā ’oe e parau ? Nā roto i te fa’ahitira’a i te hō’ē o te mau parau tohu a Isaia nō ni’a i te Mesia, ’ua fa’a’ite mai te Fa’aora i te tahi mau tuha’a nō tāna iho misiōni (hi’o Luka 4:18–19 ; Isaia 61:1–2). E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i tāna misiōni ’ia tai’o ’oe i teie mau ’īrava ?

E aha te tahi mau rāve’a tā te Fa’aora e ani nei ia ’oe ’ia ’āmui mai i roto i tāna ’ohipa ?

Hōho’a
Te ti’a ra Iesu i roto i te sunago

Noa atu ā tō te ’āti Iuda tīa’i-noa-ra’a e rave rahi tenetere ’ia tupu te parau tohu a Isaia, e rave rahi o rātou tei ’ore i fāri’i ia Iesu ’ei Mesia i te paraura’a ’oia ē : « Teie nei parau i pāpa’ihia tā ’outou i fa’aro’o iho nei, ’ua tupu ïa i teie nei mahana » (Luka 4:21). ’A tai’o ai ’oe i te Luka 4:20–30 (hi’o ato’a Mareko 6:1–6), ’a feruri na ē tei rotopū ’oe i te mau ta’ata nō Nazareta. E mea ānei tē tāpe’a ia ’oe i te fāri’i-hope-ra’a i te Mesia ’ei Fa’aora nō ’oe ?

Hi’o ato’a Mosia 3:5–12 ; « Jesus Declares He Is the Messiah [Tē fa’a’ite ra Iesu ē ’o ’oia te Mesia] » (video), ChurchofJesusChrist.org.

Mataio 4:18–22 ; Luka 5:1–11

’Ia tu’u vau i tō’u ti’aturi i ni’a i te Fatu, e ti’a iāna ’ia tauturu mai ’ia tae’a i tō’u fāito pūai hanahana.

’Ua ha’api’i te peresideni Ezra Taft Benson : « Te tāne ’e te vahine ’o tē fa’afāriu i tō rātou orara’a i ni’a i te Atua, e ’ite ïa rātou ē, e rahi atu tāna e fa’atupu i roto i tō rātou orara’a i tā rātou iho e nehenehe e fa’atupu » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Ezra Taft Benson [2014], 46). E hi’o na i te mea i tupu nō Simona Petero ’e tōna mau hoa tai’a. E rahi a’e tā Iesu i ’ite i roto ia rātou i tā rātou iho i ’ite i roto ia rātou. ’Ua hina’aro ’oia e fa’ariro ia rātou ’ei « rava’ai ta’ata » (Mataio 4:19 ; hi’o ato’a Luka 5:10).

’Ia tai’o ’oe i te Mataio 4:18–22 ’e te Luka 5:1–11, ’a feruri i te mea tā Iesu Mesia e tauturu nei ia ’oe ’ia riro. ’Ua nāhea ’oe i te ’itera’a iāna i te anira’a mai ’ia pe’e iāna ? Nāhea ’oe e fa’a’ite ai i te Fatu ē, ’ua ineine ’oe nō te fa’aru’e i te mau mea ato’a nō te pe’e iāna ? (hi’o Luka 5:11).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Mataio 4:1–2 ; Luka 4: 1–2.E aha te mea tā tātou e nehenehe e ’apo mai i roto i teie fa’ati’ara’a nō ni’a i te mana nō te ha’apaera’a mā’a ? E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te mau ’ohipa i tupu nō rātou i te ha’apaera’a i te mā’a. Pēnei a’e e nehenehe tō ’outou ’utuāfare e feruri nā roto i te pure i te tahi fa’anahora’a nō te ha’apae ’āmui i te mā’a nō te hō’ē ’ōpuara’a ta’a ’ē.

Mataio 4:3–4 ; Luka 4: 3–4.I te fa’ahemara’a Sātane i te Mesia ’ia taui i te ’ōfa’i ’ei faraoa, ’ua fa’ati’o ’oia i te hīro’a hanahana o te Mesia i te nā-’ō-ra’a ē : « E tamaiti ’oe nā te Atua ra » (Mataio 4:3, pāpa’ira’a fa’ahipa tei tu’uhia). Nō te aha Sātane e tāmata nei i te fa’afēa’a ia tātou i tō tātou hīro’a hanahana—’e i te hīro’a o te Fa’aora ? E nāhea ’oia i te tāmata i te rave i te reira ? (Hi’o ato’a Mose 1:10–23.)

’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 4:11.I muri mai i te tāmatara’ahia Iesu i te pae tino ’e i te pae vārua, ’ua fāriu tōna mana’o i ni’a ia Ioane Bāpetizo, tei te fare ’āuri ’oia : « I teienei ’ua ’ite Iesu ē ’ua hurihia Ioane i roto i te fare tāpe’ara’a, ’e ’ua tono atu ra ’oia i te mau melahi, ’e, inaha, ’ua haere mai ra rātou ’e ’ua tāvini mai ra iāna [Ioane] » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 4:11). E aha tā tātou ha’amaita’ira’a ’ia pe’e ana’e tātou i te hi’ora’a o te Mesia i te ferurira’a ia vetahi ’ē ?

Luka 4:16–21.’Ua mātau ānei tātou i te hō’ē ta’ata tei māuiui te ’ā’au ’aore rā tē tīa’i ra ’ia « tu’uhia » rātou ? (Luka 4:18). Nāhea tātou e tauturu ai ia vetahi ’ē ’ia fāri’i i te rapa’aura’a ’e te fa’aorara’a a te Fa’aora ? E nehenehe ato’a e paraparau e nāhea te ravera’a i te mau ’ōro’a nō te hiero i te hōpoi mai i « te ora nō te tītī » (Luka 4:18).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Mai, pe’e mai », Te mau hīmene, N°58.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

’A ora i te ’evanelia a Iesu Mesia. « Te mea hau roa atu i te faufa’a ’o tā ’outou e nehenehe e rave [’ei metua ’e ’ei ’orometua] ’o te… orara’a ïa i te ’evanelia ma tō ’outou ’ā’au ato’a… ’O teie te rāve’a rahi nō te fāna’o i te hoara’a o te Vārua Maita’i. ’Aita e tītauhia ia ’outou ’ia [tae i te fāito maita’i roa], e tāmata noa rā ma te itoito—’e e ’imi i te fa’a’orera’a hara nā roto i te tāra’ehara a te Fa’aora i te mau taime ato’a e turori ’outou » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora13).

Hōho’a
Tē pi’i ra Iesu i te mau ’āpōsetolo ’ia riro ’ei rava’ai ta’ata

Christ Calling the Apostles James and John [Te pi’ira’a te Mesia i te mau āpōsetolo Iakobo ’e Ioane], Edward Armitage (1817–96)/Sheffield Galleries and Museums Trust, UK/© Museums Sheffield/The Bridgeman Art Library International

Nene’i