Faufa’a ’Āpī 2023
17–23 nō ’Ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 : « E aha vau e noa’a ai te ora mure ʼore ? »


« 17–23 nō ’Ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 : ‘E aha vau e noa’a ai te ora mure ʼore ?’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 17–23 nō ’Ēperēra. Mataio 18 ; Luka 10 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
Te ta’ata maita’i nō Samaria

The Good Samaritan [Te ta’ata maita’i nō Sāmāria], nā Dan Burr

17–23 nō ’Ēperēra

Mataio 18 ; Luka 10

« E aha vau e noa’a ai te ora mure ? »

’A tai’o ’e ’a feruri ai ’outou nā roto i te pure nō ni’a i te Mataio 18 ’e te Luka 10, ’a hi’o maita’i i te mau muhumuhu marū a te Vārua Maita’i. Nāna e parau mai e nāhea teie mau ha’api’ira’a ’e teie mau ’ā’amu i te tano i ni’a ia ’outou. Tāpa’o i te mau mana’o tā ’outou e fāri’i.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’A ui ’outou i te hō’ē uira’a i te Fatu, pēnei a’e e fāri’i mai ’outou i te hō’ē pāhonora’a tīa’i-’ore-hia. ’O vai tō’u ta’ata tupu ? Te ta’ata ato’a i hina’aro i tā ’outou tauturu ’e tō ’outou here. ’O vai te rahi roa a’e i roto i te bāsileia o te ao ra ? Hō’ē tamari’i. ’Ua nava’i ānei ’ia fa’aore i te hapa a te hō’ē ta’ata e hitu taime ? ’Aita, tītauhia ’ia hitu ’ahuru i te hitura’a. (Hi’o Luka 10:29–37 ; Mataio 18:4, 21–22.) E nehenehe te mau pāhonora’a mana’o-’ore-hia a te Fatu e tītau manihini ia tātou ’ia taui i te huru tātou e feruri ’e e mana’o ’e e ’ohipa. Mai te peu e ’imi ’outou i te hina’aro o te Fatu nō te mea ’ua hina’aro mau ’outou e ha’api’i mai roto mai iāna ra, e ha’api’i mai ïa te Fatu ia ’outou e nāhea i te ora i te orara’a e arata’i atu i te ora mure ’ore iāna ra.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Mataio 18:21–35

E mea ti’a roa iā’u ’ia fa’aore i te hapa a vetahi ’ē nō te fāri’i mai i te fa’aorera’a hara a te Fatu.

Mai te huru ra ē e mea maita’i te mana’o o Petero e fa’aore i te hapa a te hō’ē ta’ata e hitu taime, ’ua ha’api’i rā Iesu i te hō’ē ture teitei a’e. Tāna pāhonora’a ē, « ’aore au i parau atu ia ’oe ē, ’ia hitu : ’ia hitu rā ’ahuru i te hitura’a » (’īrava 22), e ’ere ïa i te ha’api’ira’a nō ni’a i te nūmera, nō ni’a rā i te fa’atupura’a i te huru Mesia e fa’aore i te hapa. ’A tai’o ai ’oe i te parabole nō te tāvini aroha ’ore, ’a feruri i te mau taime ’ua putapū ’oe i te aroha ’e te aumihi o te Atua. E ta’ata ānei tei hina’aro ’ia putapū i tō ’oe aroha ’e te aumihi ?

’Ua hōro’a Elder David E. Sorensen i teie fa’aarara’a faufa’a roa : « [Noa atu ā e fa’a’ore tātou] i te fa’a’ino a te hō’ē hoa ia tātou, ’ia ’imi rā tātou i te rāve’a ’ia ’ore roa taua mamae ra ’ia tupu fa’ahou […] E’ita te fa’a’orera’a hara e tītau ’ia fāri’i tātou i te ’ino […] ’Ia ’aro tātou i te hara, ’eiaha roa tātou e fa’ati’a i te tāiroiro ’e te riri ’ia fa’atere i tō tātou mau mana’o ’e ’aore rā, i tā tātou ’ohipa » (« Nā te fa’a’orera’a hara e taui i te tāiroiro i te here », Liahona, Mē 2003, 12).

Luka 10:1–20

’O vai te mau Hitu ’Ahuru ?

Mai te au i te hōho’a fa’anahora’a i ha’amauhia i te tau nō te Faufa’a Tahito (hi’o Exodo 24:1 ; Nūmera 11:16), ’ua « ha’apa’o [Iesu Mesia] i e hitu ’ahuru », ta’a ’ē i tāna Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, nō te fa’a’ite pāpū iāna, nō te poro i tāna ’evanelia ’e nō te tauturu iāna i roto i tāna ’ohipa. Tē tāmau noa nei teie hōho’a fa’anahora’a i roto i te ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai. ’Ua pi’ihia te mau Hitu ’Ahuru nō te tauturu i te Tino ’Ahuru Ma Piti i roto i tā rātou misiōni ’ei ’ite ta’a ’ē nō Iesu Mesia i te ao tā’āto’a.

Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:25–26, 33–34, 97.

Luka 10:25–37

Nō te fāri’i i te ora mure ’ore, e mea ti’a roa iā’u ’ia here i te Atua ’e ’ia here i tō’u ta’ata tupu mai iā’u nei.

E mea maita’i ia ha’amana’o ē, te parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria, ’o te pāhonora’a ïa a Iesu i nā uira’a e piti : « E aha vau e noa’a ai te ora mure ’ore ? » ’e « ’O vai ho’i tō’u ta’ata tupu ? » (Luka 10:25, 29). ’A tai’o ai ’oe i teie parabole, ’a tāpe’a noa i te reira uira’a i roto i te ferurira’a. E aha te mau pāhonora’a tā ’oe e ’ite ra ?

I te tau o Iesu, ’ua tenetere ’e tenetere te au-’ore-ra’a i roto i te mau ’āti Iuda ’e te mau ’āti Samaria. E hua’ai te ’āti Samaria nō te tahi ’āti Iuda tei ora i Samaria ’e tei fa’aipoipo i te nūna’a ’ētene. ’Ua hi’o te mau ’āti Iuda i te mau ’āti Samaria ’ei nūna’a tei vi’ivi’i nō tō rātou ’āmuira’a i te nūna’a ’ētene ’e tei tāiva. E fa’aātea roa te mau ’āti Iuda i tō rātou tere tau maile ’eiaha rātou e haere nā Samaria. (Hi’o ato’a Luka 9:52–54 ; 17:11–18 ; Ioane 4:9 ; 8:48.)

I tō ’oe mana’o, nō te aha te Fa’aora i mā’iti ai i te hō’ē ta’ata Samaria, e ta’ata au-’ore-roa-hia e te ’āti Iuda, ’ei hi’ora’a nō te aumihi ’e te herera’a i te ta’ata tupu ? E aha tā teie parabole e fa’auru nei ia ’oe ’ia rave ?

Hi’o ato’a Mosia 2:17 ; « Parable of the Good Samaritan [Parabole nō te ta’ata maita’i nō Samaria] » ’e « A Good Samaritan [E ta’ata maita’i nō Samaria] » (video), ChurchofJesusChrist.org.

Luka 10:38–42

E mā’iti tātou i « taua mea ti’a ra » nā roto i te ravera’a i te mau mā’itira’a, i te mau mahana ato’a, ’o tē arata’i i te ora mure ’ore.

I roto i te Luka 10:38–42, ’ua ani marū Iesu ia Mareta ’ia taui i tōna huru ferurira’a i tōna taime. I tōna fa’ahitira’a i teie mau ’īrava, ’ua ha’api’i mai te tuahine Carol F. McConkie ē : « Nō te vai mo’a tātou, e mea tītau ’ia pārahi tātou i te pae ’āvae nō tei Mo’a i ’Īserā’ela ’e ’ia hōro’a i te taime i te huru mo’a. Tē vaiiho ra ānei tātou i te niuniu, te tāpura ’ohipa roa roa ’aita e hope’a ’e te ha’apa’ora’a i te huru o teie nei ao ? Nā te pure, te tuatāpapara’a ’e te fa’aro’ora’a i te parau a te Atua e tītau i te here tāmā ’e te fa’aora nō tō tātou vārua. Rave ana’e i te taime nō te vai mo’a ’ia ’ī tātou i tōna Vārua mo’a ’e te ha’amo’a » (« Te nehenehe o te huru mo’a », Liahona, Mē 2017, 11). E hina’aro paha ’outou e hi’opo’a tē nāhea ra tō ’oe fa’a’ohipara’a i tō ’oe taime—noa atu e mau ’ohipa maita’i. Tē vai ra ānei te hō’ē mea tei rahi atu ā te « ti’a » (’īrava 42) e mea tano ’ia ha’apa’o rahi atu ā ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Mataio 18:1–11.Nō te aha Iesu e hina’aro ai ia tātou ’ia riro mai te tamari’i ri’i ra te huru ? E aha te huru i roto i te mau tamari’i tā tātou e nehenehe e fa’atupu nō te riro rahi atu ā mai te Mesia te huru ? (hi’o Mosia 3:19).

Hōho’a
Iesu ’e te mau tamari’i

’Ua hina’aro Iesu ’ia riro tāna mau pipi mai te mau tamari’i ri’i te huru.

Mataio 18:15.Nāhea tātou e fa’a’ohipa ai i te parau a’o i roto i te Mataio 18:15 i roto i te ’utuāfare ? Nāhea te ravera’a i te reira i te ha’amaita’i i tō tātou ’utuāfare ?

Mataio 18:21–35.E aha tā teie parabole e ha’api’i mai nei nō ni’a ia Iesu Mesia ? E aha tā te reira e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te huru ravera’a i te ta’ata ?

Luka 10:25–37.E au paha te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’ō’omo i te ’ahu ta’a ’ē ’e ’ia ha’uti ta’ata ora i teie parabole. Nō te aha tātou i te tahi taime, mai te mau ta’ata ra i roto i te parabole ? E aha te mau tū’atira’a i roto i te Fa’aora ’e te ta’ata maita’i nō Samaria ? Nāhea tātou e riro ai mai te ta’ata maita’i nō Samaria ?

E nehenehe e hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene purera’a ’aore rā te hō’ē hīmene nā te mau tamari’i, e hīmene e turu i te parau mau i roto i teie parabole. ’Ei hi’ora’a, « Pe’e au ia ’oe » (Te mau hīmene, N°130), tē vai atu ra. E au paha te mau melo o te ’utuāfare ’ia ’imi mai i te hō’ē hīmene purera’a ’aore rā te hō’ē hīmene ’ei reira e fa’ata’a atu ai i te tū’atira’a ’e te parabole.

Luka 10:38–42.E mea fifi roa ānei ’ia fa’aō i te mau mea pae vārua i roto i te tārena o te ’utuāfare ? E nehenehe te ’ā’amu nō Maria ’e Mareta e fa’auru i te fa’atupura’a i te hō’ē ’āpo’ora’a ’utuāfare ’aore rā te hō’ē purera’a pō ’utuāfare nō ni’a i te rāve’a e rave maita’i i te reira. E nehenehe te ’utuāfare e fa’ati’a i te hō’ē tāpura nō te mau rāve’a nō te mā’iti « i taua mea ti’a ra » (Luka 10:42).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Aimez chacun », Chants pour les enfants, 39.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Aupuru i te hō’ē vāhi au nō te here. Te huru o te mau melo o te ’utuāfare i ni’a i te tahi ’e te tahi, tō rātou mana’o nō ni’a i te tahi ’e te tahi, e nehenehe te reira e tauturu roa ’ino i te vārua i tō ’outou fare. ’A tauturu i te mau melo ato’a o te ’utuāfare ’ia rave i tā rātou tuha’a nō te ha’amau i te hō’ē fare nō te here ’e nō te fa’atura, ’ia vai te mana’o au nō te fa’a’ite i te mau ’ohipa i tupu nō rātou, nō te ui i te mau uira’a ’e nō te fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū. (Hiʼo Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora15.)

Hōho’a
’O te Mesia ’e ’o Maria ’e ’o Mareta

Christ in the Home of Mary and Martha [Te Mesia i te fare o Maria ’e Mareta], nā Walter Rane

Nene’i