Faufa’a ’Āpī 2023
12–18 nō Tiunu. Luka 22 ; Ioane 18 : « ’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u »


« 12–18 nō Tiunu. Luka 22 ; Ioane 18 : ‘’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 12–18 nō Tiunu. Luka 22 ; Ioane 18 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
Te Mesia ’e te mau pipi i Getesemane

Gethesemane Grove [Te uru ra’au nō Getesemane, nā Derek Hegsted

12–18 nō Tiunu

Luka 22 ; Ioane 18

« ’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u »

’Eiaha e rū nō te tai’o i te Luka 22 ’e te Ioane 18 i teie hepetoma. ’A feruri ’e ’a pure nō ni’a i te mea tā ’outou e tai’o ra. Maoti te reira e ti’a ai i te Vārua ’ia fa’a’ite pāpū i tō ’outou ’ā’au ē, e parau mau terā mau ’īrava.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E toru noa ’ite tāhuti i te taime ’a mamae ai Iesu Mesia i roto i te ’ō nō Getesemane—’e ’ua ta’oto ana’e rātou i te rahira’a o te taime. I roto i terā ’ō ’e i ni’a i te sātauro i muri iho, ’ua rave Iesu i ni’a iāna i te mau hara, te mau māuiui ’e te mamae o te mau ta’ata ato’a i ora na, noa atu ā fātata ’aita e ta’ata ora i terā taime tei ’ite ri’i a’e i te ’ohipa e tupu ra. E mea pinepine te mau ’ohipa faufa’a rahi roa a’e nō te tau mure ’ore i te tupu ma te tāu’a-’ore-hia e tō te ao. I ’ite rā ho’i te Atua te Metua. ’Ua fa’aro’o ’oia i te tāparura’a a tāna Tamaiti ha’apa’o maita’i : « E ta’u Metua, ’ia ti’a ia ’oe ra, e hōpoi ’ē atu i teie nei ’āu’a ; ’ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u. ’Ua fā mai ra te hō’ē melahi nō te ra’i mai, ’ua fa’aitoito mai ra iāna » (Luka 22:42–43). Noa atu ā pa’i ’aita tātou i ti’a tino roa i reira nō te ’ite i teie ’ohipa ’ā’au ’uraeva ’e te auraro, e mau ’ite tātou nō te tāra’ehara a Iesu Mesia. I te mau taime ato’a e tātarahapa tātou ’e e fāri’i tātou i te fa’aorera’a hara, ’e i te mau taime ato’a e putapū tātou i te mana ha’apūai o te Fa’aora, e nehenehe tā tātou e parau pāpū i te pāpūra’a o te ’ohipa i tupu i roto i te ’ō nō Getesemane.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Luka 22:31–34, 54–62 ; Ioane 18:17–27

E ’ohipa tau maoro ’e te tāmau te fa’afāriura’a.

’A feruri na i te mau ’ohipa i tupu nō Petero i pīha’i iho i te Fa’aora—te mau semeio tāna i ’ite ’e te ha’api’ira’a tumu tāna i fa’aro’o. Nō te aha pa’i ïa i parau ai te Fa’aora ia Petero ē : « ’Ia fa’afāriuhia mai ’oe ra, ’a fa’aitoito i tō mau taea’e » ?(Luka 22:32 ; pāpa’ira’a fa’ahipa tei tu’uhia). ’A feruri ai ’oe i te reira, e mea au ato’a paha ’ia hi’o i te mea tā Elder David A. Bednar i ha’api’i nō ni’a i te ta’a-’ē-ra’a i roto i te noa’ara’a te hō’ē ’itera’a pāpū ’e te fa’afāriura’a mau (hi’o « Fa’afāriuhia i te Fatu », Liahona, Nov. 2012, 106–9).

’Ia tai’o ’oe i te ’ohipa i tupu nō Petero i roto i te Luka 22:31–34, 54–62 (hi’o ato’a Ioane 18:17–27), ’a feruri i tō ’oe iho fa’afāriura’a. ’Ua tupu a’enei ānei tō ’oe mana’o pūpū roa ia ’oe, mai ia Petero te huru ’e « ’ua ti’a [ia ’oe] te pe’e [i te Fa’aora] ’e ’ia tāpe’a-ato’a-hia […] ’e ’ia pohe ato’a atu » ? (Luka 22:33). Nō te aha teie mau mana’o e morohi nei i te tahi taime ? I te mau mahana ato’a e mau taime e nehenehe tātou e huna i te Fa’aora ’aore rā e parau pāpū nōna ; e aha tā ’oe e rave nō te riro ’ei ’ite nōna i te mau mahana ato’a ? E aha te tahi atu mau ha’api’ira’a tā ’oe i ’apo mai i roto i te ’ohipa i tupu nō Petero ?

’A tāmau noa ai ’oe i te tai’o i te Faufa’a ’Āpī, ’a hi’o mai i te fa’a’itera’a nō te fa’afāriura’a tāmau o Petero. E hi’o ato’a mai i te mau rāve’a ’oia i fāri’i ai i te fa’auera’a a te Fatu ’ia « fa’aitoito i tō mau taea’e » (Luka 22:32 ; hi’o Te ’Ohipa 3–4).

Hi’o ato’a Mareko 14:27–31.

Luka 22:39–46

’Ua mamae te Fa’aora nō’u i Getesemane.

Tē ani nei te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ’ia « rave […] i te taime nō te haʼapiʼi mai nō niʼa ʼi te Faʼaora ʼe tāna tusia tāraʼehara » (Faʼahaere mai te mana o Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa », Liahona, Mē 2017, 40).

’A feruri i te mea tā ’oe e rave nō te pe’e i te anira’a a te peresideni Nelson. E nehenehe e ha’amata nā ni’a i te ferurira’a, nā roto i te pure, i te mamae o te Fa’aora i Getesemane, mai tei fa’a’itehia i roto i teie mau ’īrava, ’e ’ia pāpa’i i te mau mana’o ’e te mau uira’a e tae mai i te ferurira’a.

Nō te fa’ahōhonu atu ā i te tuatāpapara’a nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna tāra’ehara, ’a tāmata i te ’imi i roto i te tahi atu mau ’īrava i te pāhonora’a i te mau uira’a mai teie :

’A ha’api’i noa ai ’oe nō ni’a i te ’ohipa i tupu i Getesemane, e mea au ’ia ’ite ē, e fa’a’apu olive Getesemane tei reira te tahi tāviri hinu olive tei fa’a’ohipahia nō te ha’aperehū i te mā’a olive ’ia matara mai te hinu e fa’a’ohipahia nō te mōrī ’e nō te mā’a, ’e tae noa atu nō te rāpa’au i te ma’i (hi’o Luka 10:34). E aha ra ïa te fa’ahōho’ara’a nō te nene’ira’a ’ōrive i roto i te ’ohipa tā te Fa’aora i rave nō tātou i Getesemane ? Nō te tahi mau mana’o, e hi’o i te a’ora’a a Elder D. Todd Christofferson « E vai herehia atu ā ’outou e au » (Liahona, Novema 2016, 50–51).

Hi’o ato’a Mataio 26:36–46 ; Mareko 14:32–42.

Ioane 18:28–38

« E ’ere i tō teie nei ao [tō te Fa’aora] bāsileia. »

’Ei ti’a poritita, ’ua mātau ’o Ponotio Pilato i te parau nō te mana ’e te mau bāsileia o teie nei ao. ’Ua paraparau rā Iesu nō te tahi atu huru bāsileia ta’a ’ē roa. ’Ia ho’i ’oe i ni’a i te mea tā ’oe i tai’o nō ni’a i te orara’a o te Fa’aora, e aha te mau fa’a’itera’a tā ’oe e ’ite ra ē « e ’ere tō teie nei ao [tōna] bāsileia » ? (Ioane 18:36). Nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite ’oe i te reira ? E aha atu ā tā ’oe e tāpe’a mai i roto i te mau parau a Iesu ia Pilato ra ?

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Luka 22:31–32.E aha ra ïa te mana’o o Petero i tōna ’itera’a ’ē ’ua pure ’o Iesu nōna ’e nō tōna fa’aro’o ? Nō vai tātou e nehenehe e pure « ’ia ’ore ’ia mure [tō rātou] fa’aro’o » ? (’īrava 32).

Luka 22:39–46.E nehenehe te ha’api’ira’a i te parau nō tō te Fa’aora mamaera’a i Getesemane e riro ’ei ’ohipa mo’a nō tō ’outou ’utuāfare. E feruri e aha tē nehenehe e rave ’ia vai te vārua tura ’e te ha’amori ’a tuatāpapa ai i te Luka 22:39–46. E nehenehe e ha’uti ’āmui ’aore rā e hīmene āmui i te tahi o te mau hīmene purera’a, ’aore rā te mau hīmene nā te tamari’i, tei au-roa-hia e tō ’outou ’utuāfare nō ni’a i te Fa’aora. E nehenehe ’outou e hi’o i te mau hōho’a anoihi ’e ’aore rā, e nehenehe e māta’ita’i i te hō’ē video mai te video « The Savior Suffers in Gethsemane [’Ua mamae te Fa’aora i Getesemane] » (ChurchofJesusChrist.org). ’A tai’o ai ’outou i teie mau ’īrava, e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te mau ’īrava tā rātou i tāpe’a ta’a ’ē mai—e mau ’īrava paha tē tauturu nei ia rātou ’ia putapū i te here o te Fa’aora (hi’o ato’a Mataio 26:36–46 ; Mareko 14:32–42). E nehenehe ato’a ’outou e ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara.

Luka 22:42.E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite mai i te mau ’ohipa i tupu nō rātou i te ha’api’ira’a rātou i te parau ē : « ’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u. »

Luka 22:50–51 ; Ioane 18:10–11.E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo mai nō ni’a ia Iesu, i roto i teie mau ’īrava ?

Hōho’a
tē fa’aora ra te Mesia i te tari’a o te tāvini

Suffer Ye Thus Far [’Ātīrā na], nā Walter Rane

Ioane 18:37–38.E aha ra tā tātou pāhonora’a i te uira’a a Pilato ē « E aha te parau mau ? » (’īrava 38). Nō te tahi mau mana’o, hi’o Ioane 8:32 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:45 ; 93:23–28 ; ’e « E aha te parau mau ? », Te mau hīmene, N°166.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Tē maēre nei au », Te mau hīmene, N°111.

Ha’amaita’i i tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Tuatāpapa i te mau parau a te mau peropheta ’e a te mau ’āpōsetolo i te mau mahana hope’a nei. E tai’o i te mea tā te mau peropheta ’e tā te mau ’āpōsetolo i te mau mahana hope’a nei i ha’api’i nō ni’a i te mau parau mau tā ’oe i ’ite i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ei hi’ora’a, i roto i te ve’a Liahona, nō te ’āmuira’a rahi i ma’iri a’enei, e ’imi i roto i te fa’ahorora’a tumu parau i te tumu parau « tāra’ehara » (hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora21).

Hōho’a
Te Mesia i Getesemane

Not My Will, but Thine [’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u], nā Walter Rane

Nene’i