Faufa’a ’Āpī 2023
11–17 nō Tītema. Apokalupo 6–14 : « Pohe atu ra rā ’oia ia rātou i te toto o te ’Ārenio »


« 11–17 nō Tītema. Apokalupo 6–14 : « Pohe atu ra rā ’oia ia rātou i te toto o te ’Ārenio », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« 11–17 nō Tītema. Apokalupo 6–14 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2023

Hōho’a
tē ti’a ra Iesu i rotopū i te mau feti’a

’Āno’ira’a hōho’a tīpe’e nā Eric Johnson : The Grand Council [Te ’āmuira’a rahi], nā Robert T. Barrett ; ha’apu’era’a feti’a hō-mai-hia e te pū European Space Agency

11–17 nō Tītema

Apokalupo 6–14

« Pohe atu ra rā ’oia ia rātou i te toto o te ’Ārenio »

’Ua hōro’a te peresideni Boyd K. Packer i teie parau a’o : « Mai te peu e mea huru ’ē ri’i te tu’ura’a parau i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a tāmau noa i te tai’o i te reira. ’Aita e maoro roa, e ’ite mai ’outou i te nehenehe ’e te mana e vai ra i roto i teie mau ’api » (« Te tāviri nō te pārurura’a pae vārua », Liahona, Nov. 2013, 27).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E feruri na i te hō’ē vahine « ’ua ’auē ihora i te māuiui, autā atura ’ia fānau vave ». I teienei e feruri i te hō’ē « teni rahi ’ute’ute, e hitu ’ōmi’i, ’e ’au’ahuru ho’i tara » e fa’atahataha ra nā ni’a i te vahine, ’ua ineine « ’ia pau tāna tamaiti iāna ’ia fānau ra » (Apokalupo 12:2–4). Nō te māramarama i teie mau ’īrava nō te heheura’a a Ioane, e ha’amana’o ē, tē fa’ahōho’a ra te reira i te ’Ēkālesia ’e te bāsileia o te Atua ’e te ’ati tā rāua e fa’aruru atu. Nō te feiā mo’a i fa’aruru i te hāmani-’ino-ra’a rahi i te tau o Ioane ra, ’aita paha e hōho’a ra e tupu te rē i ni’a i te ’ino. E mea pa’ari ato’a paha ïa ’ia ’ite i te reira i teie ’anotau tō tātou nei, e tau « i tu’uhia atu [i te ’enemi] te tama’i mai i te feiā mo’a » ’e e « mana tei hō-mai-hia nōna i te mau ’ōpū ato’a, ’e i te mau reo ato’a, ’e i te mau fenua ato’a » (Apokalupo 13:7). Tē fa’a’ite nei rā te hope’a o te heheura’a hanahana a Ioane ē, e rē atu te maita’i i ni’a i te ’ino. E ma’iri atu Babulonia. ’E e haere mai te feiā mo’a « mai roto mai i te ’ati rahi ra » ma te ’ahu roa ’uo’uo—e ’ere rā nō te mea ’aita tō rātou ’ahu i tafetafetahia a’enei, nō te mea rā « ’ua horoi i tō rātou ’ahu, ’e ’ua teatea, i te toto o te ’Ārenio ra » (Apokalupo 7:14).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Apokalupo 6–11

E rave rahi ’ohipa i roto i te tua’ā’ai o te fenua tā Ioane i ’ite, te mau mea iho ā rā nō te mau mahana hope’a nei.

I roto i teie mau pene e tai’o ’oe i te parau nō te hō’ē buka e hitu ’āti’a. Mai te mea tē uiui ra tō ’oe mana’o e aha terā, e ’ere ïa ’o ’oe ana’e. ’Ua nā reira ato’a te peropheta Iosepha Semita. ’Ua heheu mai te Fatu ia Iosepha ē, tē fa’ahōho’a nei teie buka ’e tōna mau ’āti’a i te ā’amu nō te fenua i tōna « vaira’a tāhuti nei », te ’āti’a tāta’itahi ’o te hō’ē ïa tauasini matahiti (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 77:6–7). E māere paha ’oe ’ia ’ite ē, te mau ’ohipa nō nā ’āti’a mātāmua e maha, ’ua ha’apotohia ïa ’ei va’u ’īrava i roto i te ’ōrama a Ioane (Apokalupo 6:1–8). Nā ’īrava e toru i muri iho, ’o te pae ïa o te ’āti’a (mau ’īrava 9–11). Te ’ohipa o nā ’āti’a hope’a e piti, fātata roa ïa ’o te toe’a o te buka Apokalupo. E nehenehe e parau ē, te fa’atumura’a rahi nō te ’ōrama a Ioane, ’o te mau mahana hope’a ïa—tō tātou mau mahana. ’A tai’o ai ’oe, ’a feruri e aha te faufa’a ’ia ’ite i te mea tā Ioane i pāpa’i nō ni’a i te mau mahana hope’a nei.

’A tai’o ai ’oe nō ni’a i te mau ’ohipa tā Ioane i tohu, ’a feruri i te mau mana’o ’e te mau uira’a i muri nei :

Apokalupo 12–13

Tē tāmau noa nei terā Tama’i i te ao ra i ni’a i te fenua nei.

’Aita tātou i ’ite rahi nō ni’a i te Tama’i i te ao ra, tē vai nei rā te hō’ē fa’a’itera’a poto pūai nō te reira i roto i te Apokalupo 12:7–11. ’Ia tai’o ’oe i teie mau ’īrava, ’a hi’o ia ’oe iho i roto i terā tama’i hou te tāhuti nei. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei nō ni’a i te huru Sātane e rē ai ia tātou ? (hi’o ’īrava 11).

Tē tāmau noa nei te tama’i i ha’amata i te ra’i ra, i ni’a i te fenua nei, tē onoono nei ho’i Sātane i te « tama’i atu i te [feiā] ’o tei mau māite i te parau a Iesu Mesia » (Apokalupo 12:17). E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei i roto i te Apokalupo 13 nō ni’a i te huru ’oia e rave nei i te reira tama’i i teie mahana ? Tē nāhea ra « te toto o te ’Ārenio » ’e « te parau tā [’oe] e fa’a’ite ra » (Apokalupo 12:11) i te tauturu noa ia ’oe i roto i teie tama’i ?

Hi’o ato’a 1 Nephi 14:12–14 ; Moroni 7:12–13 ; Mose 4:1–4 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 29:36–37.

Apokalupo 14:6–7

« Hi’o atu ra vau i te hō’ē melahi […] ma te ’evanelia e ti’a i te vaira’a ra. »

’Ua tupu te hō’ē pae o te parau tohu i roto i teie mau ’īrava i te taime ’a fā mai ai Moroni ia Iosepha Semita ’e ’ua arata’i atu iāna i te mau pāpa’a parau tāna i ’īriti atu ’e i ha’aparare ’ei Buka a Moromona. Tei roto i teie buka « te ’evanelia e ti’a i te vaira’a ra » tei fa’auehia ia tātou ’ia poro i « te mau fenua ato’a, ’e te mau ’ōpū ato’a, ’e te mau reo ato’a, ’e te mau nūna’a ato’a » (Apokalupo 14:6).

Nō te ’apo i te parau nō te tahi atu mau melahi tei ’āmui mai nō te fa’aho’i mai i te ’evanelia mure ’ore, hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 13 ; 27:5–13 ; 110:11–16 ; 128:20–21.

Hi’o ato’a « Te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia : E poro’i i tō te ao nei nō te piti-hānere-ra’a o te matahiti », ChurchofJesusChrist.org.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Apokalupo 7:9, 13–15.E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te tumu tātou e ’ō’omo nei i te ’ahu ’uo’uo nō te bāpetizora’a ’e te mau ’ōro’a o te hiero ?

Apokalupo 7:14–17.E nehenehe e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o nō ni’a i te mau parau fafau a te Fatu i roto i teie mau ’īrava. Nāhea tāna mau parau fafau e tauturu ai ia tātou i roto i te « ’ati rahi ra » ? (’īrava 14).

Apokalupo 12:7–11 ; 14:6.E au mai paha te tahi i roto i te ’utuāfare ’ia pāpa’i hōho’a i te mau ’ōrama tei vauvauhia i roto i te Apokalupo. ’Ei hi’ora’a, te pāpa’ira’a i te hōho’a nō ni’a i te Apokalupo 12 e tumu ïa nō te tāu’aparau nō ni’a i te Tama’i i te ao ra (hi’o mau ’īrava 7–11). Te pāpa’ira’a i te hōho’a nō ni’a i te Apokalupo 14:6 e tumu ïa nō te tāu’aparau nō ni’a i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te ’evanelia.

I muri iho i te tai’o-’āmui-ra’a i te Apokalupo 14:6, e nehenehe e fa’a’ite i te hōho’a nō te melahi Moroni ’e nō te tahi atu mau melahi tei tauturu i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i te ’evanelia i tō tātou nei ’anotau (hi’o i te mau hōho’a i te hope’a o teie nei arata’i ha’api’ira’a). E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ohu nō te tāpe’a i te hō’ē o te mau hōho’a ’a fa’a’ite atu ai i te mau tumu ’ua māuruuru rātou i te mau melahi tei haere mai « ma te ’evanelia e ti’a i te vaira’a ’ei porora’a atu [ia tātou]. »

’Āpōkalupo 12:11.E aha te aura’a o te parau ra « te parau tā rātou i fa’a’ite ra » ? E nāhea tō tātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia i te tauturu ia tātou ’e ia vetahi ’ē ’ia upo’oti’a i ni’a ia Sātane ?

Apokalupo 13:11–14.E aha te mau mana’o o te ’utuāfare nō ni’a i te terio ha’avare ra ? E nāhea tātou i te ’ite ’e i te ’ape i te mau ha’avare tā tātou e hi’o ra i roto i te ao i teie mahana ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Je serai vaillant », Chants pour les enfants, 85.

Ha’amaita’i i tā’u iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Utuhi ia ’oe i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « E mea faufa’a rahi te utuhira’a i roto i te parau a te Atua i te mau mahana ato’a nō te oraora pae vārua, i roto iho ā rā i teie mau mahana ’ārepurepu rahi » (« Fa’aro’o iāna », Liahona, Mē 2020, 89). E aha te aura’a nō ’oe te parau ra « utuhira’a i roto i te parau a te Atua » ?

Hōho’a
Tē pātōtō ra te Mesia i te ’ōpani

Fa’a’ohura’a nira uāti, ha’amata i ni’a i te pae ’aui : Moroni Delivering the Golden Plates [’O Moroni e hōro’a ra i te mau ’api ’auro], nā Gary L. Kapp ; Upon You My Fellow Servants [I ni’a iho ia ’ōrua e ta’u nā tāvini taea’e nei], nā Linda Curley Christensen ’e Michael T. Malm (tē hōro’a ra Ioane Bāpetizo i te Autahu’ara’a a Aarona ia Iosepha Semita ra) ; Keys of the Kingdom [Mau tāviri o te bāsileia], nā Linda Curley Christensen ’e Michael T. Malm (tē hōro’a ra Petero, Iakobo ’e Ioane i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ia Iosepha Semita ra ; Vision in the Kirtland Temple [’Ōrama i te hiero nō Kirtland], nā Gary E. Smith (’ua fā mai Mose, Elia ’e Eliaha ia Iosepha Semita ’e Sidney Rigdon).

Nene’i