Faufaʼa Tahito 2022
7–13 nō Fepuare. Genese 12–17 ; Aberahama 1–2 : « ’Ia riro ’ei ta’ata pe’e mau i te parauti’a »


« 7–13 nō Fepuare. Genese 12–17 ; Aberahama 1–2 : ’Ia riro ’ei ta’ata pe’e mau i te parauti’a’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 7–13 nō Fepuare. Genese 12–17 ; Aberahama 1–2 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Aberahama ’e ’o Sara

Fa’ahōho’ara’a o Aberahama ’e o Sara, nā Dilleen Marsh

7–13 nō Fepuare

Genese 12–17 ; Aberahama 1–2

« ’Ia riro ’ei ta’ata pe’e mau i te parauti’a »

’A tai’o ai ’outou nō ni’a ia Aberama ’e ia Sara (i muri mai i pi’ihia ’o Aberahama ’e ’o Sara) ’e tō rāua ’utuāfare, ’a feruri e nāhea tō rātou mau hi’ora’a i te fa’auru ia ’outou. ’A pāpa’i i te mau mana’o nō ni’a e aha tā ’outou e rave « ’Ia riro ’ei ta’ata pe’e mau i te parauti’a » (Aberahama 1:2).

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Nō te fafaura’a tā te Atua i rave ’e ōna, ’ua pi’ihia ’o Aberahama « te metua o te feiā ha’apa’o maita’i » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138:41) ’e « te hoa o te Atua » (Iakobo 2:23). I teie mahana, e rave rahi mirioni ta’ata e fa’atura nei iāna ’ei tupuna nō rātou, ’e ’ua fa’a’amuhia vetahi i roto i tōna ’utuāfare nā roto i te fa’afāriura’a i te ’evanelia a Iesu Mesia. Nō roto mai ho’i Aberahama i te hō’ē ’utuāfare fifi—tōna iho metua tāne tei fa’aru’e i te ha’amorira’a mau i te Atua, ’e ’ua ’imi ’ia fa’atusiahia ia Aberahama i te mau Atua ha’avare. Noa atu rā i te reira, te hina’aro o Aberahama, « ’ia riro ’ei ta’ata pe’e mau i te parauti’a » (Aberahama 1:2), ’e tē fa’ati’ara’a nō tōna orara’a e fa’a’ite nei ē, ’ua fa’atura te Atua i tōna hina’aro. Tē ti’a nei te orara’a o Aberahama mai te hō’ē fa’a’itera’a pāpū ē, noa atu te huru o te ’ā’amu ’utuāfare o te hō’ē ta’ata, e nehenehe te tau a muri a’e e fa’a’īhia i te ti’aturira’a.

Hōho’a
Learn More image
Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Aberahama 1:1–19

E ha’amaita’i mai te Atua iā’u nō tō’u fa’aro’o ’e tō’u mau hina’aro parauti’a.

Mai te rahira’a o tātou, ’ua ora ’o Aberahama i roto i te hō’ē vāhi ’ino, terā rā, ’ua hina’aro ’oia ’ia riro ’ei ta’ata parauti’a. ’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks i te faufa’a ’ia roa’a te mau hina’aro parauti’a : « Noa atu te faufa’a rahi ’ia fa’a’ore i te mau hina’aro ato’a nō te rave i te hara, tei mua atu ā te tītaura’a nō te ora mure ’ore. Nō te fa’atupu i tō tātou haere’a mure ’ore, e hina’aro tātou ’e e ’ohipa tātou ’ia roa’a te mau huru maita’i e tītauhia nō te riro ’ei ta’ata mure ’ore. Mai te mea e mea fifi roa te reira—’oia mau ïa, e ’ere i te mea ’ōhie nō te hō’ē a’e o tātou—e ha’amata ïa tātou ma te fa’atupu i te hina’aro nō te reira mau huru maita’i, ’e e ani i tō tātou Metua here i te ao ra ’ia tauturu mai i tō tātou mau ’āehuehu [hi’o Moroni 7:48] » ( « Hina’aro », Liahona, Mē 2011, 44–45). ’A tai’o ai ’oe i te Aberahama 1:1–19, ’a feruri e nāhea teie mau ’īrava i te tātara i te mea tā te peresideni Oaks i ha’api’i. E nehenehe te mau uira’a mai teie e tauturu :

  • E aha tā Aberahama i hina’aro ’e e ma’imi nei ? E aha tāna i rave nō te fa’a’ite i tōna fa’aro’o ?

  • E aha tō ’oe mau hina’aro ? Tē vai ra ānei te hō’ē mea tā ’oe fāri’i ra e ti’a ia ’oe ’ia rave nō te tāmā i tō ’oe mau hina’aro ?

  • E aha te mau tāmatara’a tā Aberahama i fa’aruru nō tōna mau hina’aro parauti’a ? Nāhea te Atua tauturura’a iāna ?

  • E aha te poro’i a teie mau ’īrava nō te feiā ’aita te mau melo o te ’utuāfare e hina’aro nei i te parauti’a ?

Hi’o ato’a Mataio 7:7 ; « What did Abraham desire and seek after [Te fa’aorara’a o Aberahama] » (video), ChurchofJesusChrist.org ; « ’A ha’api’i i tō ’outou mau hina’aro, mau parau a’o a Elder Andersen » (ChurchofJesusChrist.org).

Aberahama 2:10–11

’O vai tē tu’uhia i roto i te fafaura’a a Aberahama ?

I te taime ’a hōro’a ai te Fatu i tāna fafaura’a ia Aberahama, ’ua fafau ’oia ē, e vai noa teie fafaura’a i roto i te huā’ai o Aberahama, ’e « o rātou ato’a tē fāri’i i teie nei ’evanelia e… tai’ohia ’ei huā’ai nō ’oe » (Aberahama 2:10–11). Te aura’a, nō te mau melo ato’a ïa o te ’Ēkālesia i teie mahana te mau parau fafau nō te fafaura’a a Aberahama, ’ei huā’ai papara’a ti’a ānei rātou nō Aberahama, ’aore rā e mea fa’a’amuhia ānei i roto i tōna ’utuāfare nā roto i te bāpetizora’a ’e te fa’afāriura’a i te ’evanelia a Iesu Mesia (hi’o Galatia 3:26–29 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:30–32). Nō te rirora’a ’ei huā’ai nō Aberahama, tītauhia i te hō’ē ta’ata ’ia ha’apa’o i te mau ture ’e te mau ’ōro’a o te ’evanelia.

Genese 12:1–3 ; 13:15–16 ; 15:1–6 ; 17:1–8, 15–22 ; Aberahama 2:8–11

Tē ha’amaita’i nei te fafaura’a a Aberahama iā’u ’e i tō’u ’utuāfare.

Tei roto te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia i te fafaura’a a Aberahama, nō reira, e nehenehe ’oe e rave i te tahi taime nō te feruri hōhonu nō te aha e mea faufa’a teie fafaura’a i roto i tō ’oe orara’a. ’A pāpa’i i tō ’oe mau mana’o nō ni’a i te mau uira’a i muri nei :

Nāhea e nehenehe ai i te mau parau fafau e ’itehia i roto i te Aberahama 2:8–11 i te ha’amaita’i iā’u ’e i tō’u ’utuāfare ? (hi’o ato’a Genese 12:1–3 ; 13:15–16).

E aha tā’u i ha’api’i mai nō ni’a i te fafaura’a a Aberahama nā roto mai i te Genese 15:1–6 ; 17:1–8, 15–22 ?

E aha tei fa’auruhia iā’u ’ia rave nō te tauturu i te fa’atupura’a i te parau fafau ē, « e ha’amaita’ihia te mau ’ōpū ato’a o te fenua nei » ? (Aberahama 2:11).

’A feruri ē, te tahi o te mau ha’amaita’ira’a nō te tino nei, tei fafauhia ia Aberahama ’e ia Sara, mai te fatura’a i te hō’ē fenua i parauhia, te rirora’a ’ei metua nō te hō’ē huā’ai rahi, e huru mure ’ore tō rātou. Tei roto i te reira te parau nō te fatura’a i roto i te bāsileia tīrētiēra (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 132:29) ’e te fa’aipoipora’a mure ’ore ’e te hō’ē huā’ai mure ’ore (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1–4 ; 132:20–24, 28–32). ’Ua ha’api’i mai te peresideni Russell M. Nelson ē, « I roto i te hiero tātou e fāri’i ai i tō tātou mau ha’amaita’ira’a hope’a, ’ei huā’ai nō Aberahama, nō Isaaka ’e nō Iakoba » (« Te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela i ha’apurarahia », Liahona, Novema 2006, 80).

Hi’o ato’a ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 15:9–12 ; 17:3–12 (i roto Bible appendix [Fa’ahorora’a Bibilia]) ; Bible Dictionary [Fa’atoro parau Bibilia], « Aberahama, te fafaura’a a » ; « Mau mana’o e tāpe’a i roto i te ferurira’a : Te fafaura’a », i roto i teie rāve’a tauturu.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Genese 13:5–12.E aha tā Aberahama i rave nō te fa’atupu i te hau i roto i tōna ’utuāfare ? Penei a’e e nehenehe te mau melo o tō ’outou ’utuāfare e ha’api’ipi’i ’ia riro ’ei ta’ata fa’atupu hau mai ia Aberahama, nā roto i te ha’utira’a mai e nāhea ’ia fa’atītī’aifaro i te mau pe’ape’a ’o te tupu mai i roto i tō ’outou ’utuāfare.

Genese 13:16 ; 15:2–6 ; 17:15–19.Nāhea ’outou e nehenehe ai e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia hāro’aro’a i te parau fafau a te Fatu i roto i teie mau ’īrava—ē, noa atu ē, ’aita ā tā Aberahama ’e tā Sara e tamari’i, e riro mai tō rāua huā’ai ’ei huā’ai rahi, mai te repo puehu o te fenua, mai te feti’a o te ra’i, ’aore rā mai te one tahatai ? (hi’o ato’a Genese 22:17). Penei a’e e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau melo o te ’utuāfare i te hō’ē fa’ari’i one, e hi’o i te mau feti’a, ’aore rā e fa’a’ohipa i te hōho’a i tu’uhia i roto i teie arata’i. Nāhea tātou e nehenehe ai e ti’aturi i te mau parau fafau a te Atua noa atu ē, ’ia hi’ohia atu e au ra ē e’ita e tupu ?

Genese 14:18–20.E aha tā tātou e ha’api’i mai nō ni’a ia Melehizedeka nā roto mai i te ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 14:25–40 ? (i roto te Bible appendix [Fa’ahorora’a Bibilia] ; hi’o ato’a Alama 13:13–19). Nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia « [fa’ati’a] i te parauti’a » mai tei ravehia e Melehizedeka ? (’īrava 36). E aha atu ā tā te tāvinira’a a Melehizedeka e fa’auru nei ia tātou ?

Hōho’a
Tē ha’amaita’i nei Melehizedeka ia Aberama

Te ha’amaita’i nei Melehizedeka ia Aberama, nā Walter Rane.

Genese 16.E nehenehe te tai’ora’a nō ni’a ia Hagara e riro ’ei rāve’a nō te ’āparaura’a e mea nāhea tō te Fatu tauturura’a ia tātou ’ia fifi ana’e tātou. E nehenehe ’outou e fa’a’ite ē, te aura’a o te parau « Isemaela » ’oia ho’i « E fa’aro’o te Atua » . E aha te taime tātou i te ’itera’a ē, ’ua fa’aro’o ’e ’ua tauturu mai te Fatu ia tātou i te taime ’a fifi ai tātou ? (hi’o Genese 16:11).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Je suivrai l’Evangile », Chants pour les enfants, 72.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’Ia vai vata noa ’e ’ia vai matara noa. E ha’amata te tahi o te mau taime maita’i roa a’e nō te ha’api’i nā roto i te hō’ē uira’a ’aore rā te hō’ē mana’o i roto i te ’ā’au o te hō’ē melo o te ’utuāfare. ’A vaiiho i te mau melo o tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite ē, nā roto i tā ’outou mau parau ’e tā ’outou mau ’ohipa e hina’aro rahi tō ’outou ’ia fa’aro’o ia rātou. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 16.)

Hōho’a
Sara e hi’o ra i te ra’i tei ’ī i te feti’a

’Ua fafau te Atua ē, e riro te huā’ai o Aberahama ’e ’o Sara « mai te feti’a o te ra’i ra » (Genese 22:17). Te ferurira’a i te parau fafau a te Atua, nā Courtney Matz.

Nene’i