Faufaʼa Tahito 2022
14–20 nō Fepuare. Genese 18–23 : « Tē vai atura ānei te hō’ē mea e ’ore e ti’a ia Iehova ’ia rave » ?


« 14–20 nō Fepuare. Genese 18–23 : ’Tē vai atura ānei te hō’ē mea e ’ore e ti’a ia lehova ’ia rave ?’ » Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 14–20 nō Fepuare. Genese 18–23 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Sara e tāpe’a nei i te ’aiū Isaaka

Sara ’e ’o Isaaka, nā Scott Snow

14–20 nō Fepuare

Genese 18–23

« Tē vai atura ānei te hō’ē mea e ’ore e ti’a ia Iehova ’ia rave » ?

’A tai’o ’e ’a feruri i te Genese 18–23, ’e ’a pāpa’i i tō ’outou mau mana’o. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te mau mana’o i roto i teie arata’i nō te tauturu ia ’outou ’ia tuatāpapa i teie mau pene, ’e e nehenehe ato’a ’outou e fa’auruhia ’ia ’imi i te tahi atu mau poro’i i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’o tā te Fatu e vai ra ta’a ’ē mau nō ’outou.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

’Ua riro te orara’a o Aberahama, tei ’ī i te mau ’ohipa fifi ’e te mau ’ohipa maita’i, ’ei fa’a’itera’a i te hō’ē parau mau tā Aberahama i ha’api’i mai i roto i te hō’ē ’ōrama—’oia ho’i, tei ni’a tātou i te fenua nei ’ia tamatahia, « ‘ia ite ē, e ha’apa’o ānei [tātou] i te mau mea ato’a tā te Fatu tō [tātou] Atua e fa’aue ia [tātou] » (Aberahama 3 :25). Aberahama, tē fa’a’ite ra ānei ’oia iāna iho ’ei ta’ata ha’apa’o ? E tāmau noa ānei ’oia e tāpe’a te fa’aro’o i te parau fafau a te Atua nō te hō’ē huā’ai rahi, noa atu ē, ’aita tā rāua ’o Sara e tamari’i i roto i tō rāua matahiti pa’ari ? ’E i te fānaura’ahia mai ’o Isaaka, e mara’a ānei i te fa’aro’o o Aberahama ’ia fa’a’oroma’i i te hō’ē mea feruri-’ore-hia—hō’ē fa’auera’a ’ia fa’atusia i te tamaiti hō’ē roa tā te Atua i fafau mai ē, nā roto iāna e fa’atupu ai ’oia i taua fafaura’a ra ? ’Ua fa’a’ite Aberahama iāna iho ’ei ta’ata ha’apa’o. ’Ua ti’aturi ’o Aberahama i te Atua, ’e ’ua ti’aturi te Atua ia Aberahama. I roto i te Genese 18–23, tē ’ite nei tātou i te mau ’ā’amu nō roto mai i te orara’a o Aberahama ’e tō vetahi ’ē ’o tē nehenehe e tūra’i ia tātou ’ia feruri i tō tātou iho ’aravihi ’ia ti’aturi i te mau fafaura’a a te Atua, ’ia horo ’ē i te ino ’e ’eiaha roa atu e hi’o i muri, ’e ’ia ti’aturi i te Atua noa atu te huru o te tusia.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Genese 18:9–14 ; 21:1–7.

’Ua fa’atupu te Fatu i tāna mau fafaura’a i roto i tōna iho taime.

’Ua rave te Fatu i te mau fafaura’a hanahana i te feiā ha’apa’o maita’i, terā rā, i te tahi taime, e nehenehe te huru tupura’a o tō tātou orara’a e fa’atupu i te mana’o uiui ē, nāhea taua mau fafaura’a ra e nehenehe ai e fa’atupuhia. E riro ē, ’ua tupu ato’a te reira huru ferurira’a i roto ia Aberahama ’e ia sara i te tahi taime. E aha tā ’oe i ’apo mai nā roto mai i tō rāua ’itera’a ? E mea maita’i ’ia ha’amata i tā ’oe tuatāpapara’a nā roto i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te mea tā te Fatu i fafau ia Aberahama i roto i te Genese 17:4, 15–22. E aha te pāhonora’a a Aberahama ’e a Sara ? (hi’o ato’a ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 17:23 [i roto Genese 17:17, fa’ata’ara’a i raro b] ; Genese 18:9–12). Nāhea tō te Fatu pāhonora’a nō te tauturu ia rāua ’ia roa’a te fa’aro’o rahi a’e i roto i tāna mau parau fafau ? (hi’o Genese 18:14).

E aha tā ’oe e ’ite mai i roto i teie mau ’īrava ’o tē patu i tō ’oe fa’aro’o ? E aha te tahi atu mau ’itera’a—i roto i tō ’oe orara’a ’aore rā, i tō vetahi ’ē—tei ha’apuai i tō ’oe fa’aro’o ē, e fa’atupu mau te Fatu i tāna mau parau fafau i tōna iho taime ’e nā roto i tāna iho ravera’a ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:68.

Genese 19:12–29

’Ua fa’aue mai te Fatu ia tātou ’ia horo ’ē i te ’ino.

E aha te mau ha’api’ira’a tā ’oe i ha’api’i mai nō ni’a i te horo-’ē-ra’a i te ’ino ’a tai’o ai ’oe nō ni’a ia Lota ’e tōna ’utuāfare ? ’Ei hi’ora’a, e aha tā ’oe i fa’ahiahia nō ni’a i te mea tā te mau melahi i parau ’e i rave nō te tauturu ia Lota ’e tōna ’utuāfare ’ia fa’aorahia i te ha’amoura’a ? (hi’o Genese 19:12–17). Nāhea tō te Fatu tauturura’a ia ’oe ’e tō ’oe ’utuāfare ’ia horo ’ē ’aore rā ’ia ’imi i te pārurura’a i mua i te mau mana ’ī’ino o te ao nei ?

Nō te mau mea hau atu nō ni’a i te mau hara a Sodoma ’e Gomora, hi’o Ezekiela 16:49–50 ’e te Iuda 1:7–8.

Hi’o ato’a Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 19:9–15 (i roto i te Bible appendix [Fa’ahorora’a Bibilia]).

Hōho’a
Fa’ahōho’ara’a nō Lota ’e tōna ’utuāfare e horo ’ē ra ia Sodoma ’e Gomora

Te horo-’ē-ra’a ia Sodoma ’e Gomora, nā Julius Schnorr von Carolsfeld

Genese 19:26

E aha te hape tā te vahine a Lota i rave ?

’Ua ha’api’i mai o Elder Jeffrey R. Holland :

« E au ra ē, te fifi o te vahine a Lota, e ’ere nō tōna noa hi’ora’a i muri ; i roto i tōna ’ā’au, ’ua hina’aro ’oia e ho’i i muri. Tē ’itehia ra ē, hou ’a haere ai ’oia i rāpae i te ’ōti’a o te ’oire, ’ua mihi a’ena ’oia i te mau mea tāna i fāri’i i roto ia Sodoma ’e Gomora. ’Aita tōna e fa’aro’o. ’Ua fē’a’a ’oia i te ti’ara’a o te Fatu ’ia hōro’a mai iāna i te hō’ē mea maita’i a’e i tāna i fāri’i a’ena.

« I te mau [ta’ata] ato’a nō te mau u’i ato’a, tē pi’i nei au, ‘’A ha’amana’o i te vahine a Lota’ [Luka 17:32]. Nō te tau a muri a’e te fa’aro’o. E turu’i te fa’aro’o i ni’a i te tau i ma’iri ra, e’ita rā e hina’aro e pārahi ha’apāpū i reira. E ti’aturi te fa’aro’o ē, e mau mea rarahi tā te Atua i ha’aputu nō tātou tāta’itahi, ’e o te Mesia mau te ’tahu’a rahi nō te mau mea maita’i e tae mai’ (Hebera 9:11) » (« The Best Is yet tō be », Ensign, Tēnuare 2010, 24, 27).

Genese 22:1–19

’Ua riro te hina’aro o Aberahama ’ia fa’atusia ia Isaaka ’ei fa’ahōho’ara’a i te Atua ’e tāna tamaiti.

’Aita tātou i ’ite i te mau tumu ato’a i fa’aue ai te Atua ia Aberahama ’ia pūpū ia Isaaka ’ei tusia ; ’ua ’ite tātou ē, e tamatara’a te reira i tōna fa’aro’o i te Atua (hi’o Genese 22:12–19). ’A tai’o ai ’oe i te Genese 22:1–19, e aha tā ’oe i ha’api’i mai nā roto mai i te ’ohipa i tupu nō Aberahama ?

’Ua riro te hina’aro o Aberahama ’ia fa’atusia i tāna tamaiti ’ei « taipe ïa o te Atua ’e tāna ra Tamaiti fānau tahi » (Iakoba 4:5). ’A feruri ai ’oe i te tū’atira’a i rotopū i te tamatara’a o Aberahama ’e te pūpūra’a te Atua te Metua i tāna tamaiti ’ei tusia nō tātou, e aha te mea tā ’oe i fāri’i nō tō ’oe Metua i te ao ra ?

Tē vai ato’a nei te mau tū’atira’a i rotopū ia Isaaka ’e te Fa’aora. ’A feruri ’a tai’o fa’ahou ai i te Genese 22:1–19, ma te ’imi i te reira mau tū’atira’a.

Hi’o ato’a « Akedah (The Binding) [Akedah (te natira’a)] » (video), ChurchofJesusChrist.org.

Hōho’a
family study icon

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Genese 18:14.Tē vai ra ānei te mau ’ā’amu nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a, i te ’ā’amu o tō ’outou ’utuāfare, ’aore rā i tō ’outou iho orara’a, tā ’outou e nehenehe e fa’a’ite, ’o tei ha’api’i ia ’outou ē, ’aita e mea e ’ore e ti’a i te Fatu ’ia rave ?

Genese 18:16–33.E aha tā tātou i ha’api’i mai nā roto mai i teie mau ’īrava nō ni’a i te huru o Aberahama ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ? (Hi’o ato’a Alama 10:22–23.)

Genese 19:15–17.E nehenehe teie mau ’īrava e tauturu i te mau melo o tō ’outou ’utuāfare ’ia fa’aineine nō te mau taime e tītauhia ai ia rātou ’ia horo ’ē i te mau tupura’a ’ino. E aha te tahi o teie mau tupura’a ? ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’outou e ’āparau nō ni’a i te mau rāve’a ha’apararera’a tano ’ore ’aore rā i te fa’ahemara’a e ’āfa’ifa’i i te parau. Nāhea tātou e nehenehe ai e horo ’ē i te reira mau huru tupura’a ?

Genese 21:9–20.E aha te mea e ha’afa’ahiahia nei i tō ’outou ’utuāfare nō ni’a i te huru ravera’a a te Atua ia Hagara ’e ia Isemaela i muri a’e i tō Sara ’e tō Aberahama ti’avarura’a ia rāua i rāpae ?

Genese 22:1–14.Nāhea ’outou e nehenehe ai e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite i te tū’atira’a i rotopū i te ’ā’amu o te Atua i te fa’auera’a ia Aberahama ’ia fa’atusia ia Isaaka ’e te tusia tāra’ehara a te Fa’aora ? E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau hōho’a o Aberahama ’e o Isaaka ’e o te fa’asātaurora’a (hi’o « Aberahama ’e Isaaka », i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito) ’a ’āarau ai te mau melo o te ’utuāfare i te mau tū’atira’a tā rātou e ’ite ra i rotopū i teie nā ’ohipa i tupu. E nehenehe ato’a ’outou e hīmene i te hō’ē hīmene purera’a ’aore rā hō’ē hīmene nō ni’a i te tusia a te Fa’aora, mai te « Il envoya son Fils aime » (Chants pour les enfants, 34–35), ’e ’ia ’imi mai i te mau prereota o tē fa’a’ite nei i te tusia a te Fa’aora.

E aha tei anihia ia tātou ’ia fa’atusia ’ei ’utuāfare ? Nāhea tō teie mau tusia ha’afātatara’a ia tātou i te Atua ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene i mana’ohia : « E here tō te Atua », Te mau hīmene, no. 107.

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

Faʼaroʼo i te Vārua. ’A tuatāpapa ai ’oe, a’ ara maita’i ai i tō ’oe mau mana’o ’e te mau ’āehuehura’a, noa atu ē, e au ra ’aita e tū’ati ra i ni’a i te mea tā ’oe e tai’o ra. Penei a’e te reira iho ā te mau mana’o tā te Atua i hina’aro ra ’ia ’ite ’oe.

Hōho’a
Aberahama ’e Isaaka e haere nei

Fa’ahōho’ara’a nō Aberahama ’e Isaaka, na Jeff Ward

Nene’i