Faufaʼa Tahito 2022
21–27 nō Fepuare. Genese 24–27 : E fa’a’āpīhia te fafaura’a


« 21–27 nō Fepuare. Genese 24–27 : E fa’a’āpīhia te fafaura’a », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 21–27 nō Fepuare. Genese 24–27 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Rebeka

Fa’ahōho’ara’a nō Rebeka na Dilleen Marsh

21–27 nō Fepuare

Genese 24–27

E fa’a’āpīhia te fafaura’a

’A tai’o ai ’outou i te Genese 24–27, ha’apa’o maita’i i te mau ’itera’a pae vārua tā ’outou e fāri’i. ’A pure nō te ’ite mai e nāhea te mau parau tumu tei ’itehia ia ’outou e riro ai ’ei mea faufa’a nō tō ’outou orara’a.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

I roto i te fafaura’a a te Atua ia Aberahama, tei roto te parau fafau ē, nā roto ia Aberahama ’e tōna huā’ai « e ha’amaita’ihia ai te mau ’ōpū ato’a o te fenua nei » (Aberahama 2:11). E ere teie i te hō’ē parau fafau ’o tē nehenehe e fa’atupu i roto i te hō’ē u’i : i roto i te mau hi’ora’a e rave rahi, ’ua riro te Bibilia ’ei ’ā’amu nō te tupura’a tāmau o te parau fafau a te Atua. ’E ’ua ha’amata ’oia nā roto i te fa’a’āpīra’a i te fafaura’a ’e te ’utuāfare o Isaaka ’e o Rebeka. Nā roto i tō rātou mau ’itera’a, ’ua ha’api’i mai tātou i te hō’ē mea nō ni’a i te rirora’a ’ei tuha’a nō te fafaura’a. Tē ha’api’i nei tō rātou mau hi’ora’a ia tātou nō ni’a i te maita’i, te fa’a’oroma’i, ’e te ti’aturi i te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai e te Atua. ’E tē ha’api’i mai tātou ē, e māu’ara’a maita’i ’ia fa’aru’e i « te mau pipi » o te ao nei (Genese 25:30) nō te tītau mau i te mau ha’amaita’ira’a a te Atua nō tātou iho ’e tā tātou mau tamari’i nō te mau u’i a muri a’e.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Genese 24

E mea faufa’a roa te fa’aipoipora’a nō te fa’anahonahora’a mure ’ore a te Atua.

I teie mahana e rave rahi mau ta’ata e fa’ariro nei i te fa’aipoipora’a ’ei ’ohipa ’eiaha e rave mātāmua roa, ’aore rā tē fa’ariro nei i te reira ’ei hōpoi’a. E hi’ora’a ātea ta’a ’ē tō Aberahama—nōna, ’ua riro te fa’aipoipora’a o tāna tamaiti ’o Isaaka ’ei ’ohipa faufa’a rahi roa. I tō ’oe mana’o, nō te aha i riro ai ’ei ’ohipa faufa’a nōna ? ’A tai’o ai ’oe i te Genese 24, ’a feruri i te faufa’a o te fa’aipoipora’a i roto i te fa’anahonahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua. E nehenehe ato’a ’oe e tai’o i te parau poro’i a Elder D. Todd Christofferson « Nō te aha te fa’aipoipora’a, nō te aha te ’utuāfare » (Liahona, Mē 2015, 50–53) ’e ’a feruri nō te aha « te hō’ē ’utuāfare tei patuhia i ni’a i te fa’aipoipora’a o te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine i riro ai ’ei rāve’a maita’i a’e nō te fa’ahotu i te fa’anahonahora’a a te Atua » (’api 52).

E nehenehe te mau uira’a mai teie i muri nei e tauturu ia ’oe ’ia feruri i te tahi atu mau parau tumu faufa’a roa i roto i teie pene :

Genese 24:1–14. E aha tā Aberahama ’e tōna tāvini i rave nō te tu’u i te Fatu i roto i tā rāua mau tauto’ora’a nō te ’imi i te hō’ē vahine nā Isaaka ?

Genese 24:15–28, 55–60. E aha te mau maita’i tā ’oe i ’ite mai i roto ia Rebeka ’o tā ’oe e hina’aro e pe’e ato’a ?

E aha te tahi atu mau hi’ora’a tā ’oe i ’ite mai ?

Hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1–4 ; « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », ChurchofJesusChrist.org.

Genese 25:29–34

E nehenehe au e mā’iti i rotopū i te ha’amāuruurura’a i terā iho taime ’e te mau mea faufa’a rahi a’e.

I roto i te peu tumu a Aberahama, e fāri’i te tamāroa pa’ari a’e i roto i te hō’ē ’utuāfare i te hō’ē ti’ara’a fa’atere ’e te ta’a ’ē ’o tei parauhia te tufa’a matahiapo. ’Ua fāri’i teie tamaiti i te hō’ē tufa’a rahi a’e nō ō mai i tōna nā metua, e tae noa atu i te mau hōpoi’a rahi a’e nō te ’atu’atura’a i te toe’a o te ’utuāfare.

’A tai’o ai ’oe i te Genese 25:29–34, ’a feruri nō te aha Esau i hina’aro ai e fa’aru’e i tōna tufa’a matahiapo ma te taui i te mā’a. E aha te mau ha’api’ira’a tā ’oe i ’ite mai nō ’oe iho i roto i teie ’ā’amu ? ’Ei hi’ora’a, tē vai ra ānei « te pipi » ’o tē fa’anevaneva nei ia ’oe i te mau ha’amaita’ira’a tā ’oe e hina’aro mau nei ? E aha tā ’oe e rave nei nō te rōtahi i ni’a i teie mau ha’amaita’ira’a ’e ’ia māuruuru nō te reira ?

Hi’o ato’a Mataio 6:19–33 ; 2 Nephi 9:51 ; M. Russell Ballard, « Te mea faufa’a a’e o te mea ïa e vai maoro », Liahona, Novema 2005, 41–44.

Genese 26:1–5

’Ua fa’a’āpīhia te fafaura’a a Aberahama nā roto ia Isaaka.

Te fafaura’a tā te Atua i fa’aau ’e ’o Aberahama, ’ua ’ōpuahia ïa ’ia vai noa i te roara’a o te mau u’i e rave rahi, nō te reira te fatura’a ai’a a Aberahama ’e a Sara nō ni’a i te vai-tāmau-ra’a te fafaura’a, ’ua hōro’ahia ïa ia Isaaka, ia Iakoba ’e i te tahi atu mau vahine ’e mau tāne ha’apa’o maita’i i roto i tō rātou huā’ai. ’A tai’o ai ’oe i te Genese 26:1–5, ’a ’imi mai i te tahi o te mau ha’amaita’ira’a o te fafaura’a ’o tā te Atua i fa’ahiti. E aha tā tātou e ha’api’i mai nō ni’a i te Atua nā roto mai i teie mau ’īrava ?

Genese 26:18–25, 32–33

’O Iesu Mesia te ’āpo’o pape ora.

’Ua ’ite paha ’oe ē, te mau ’āpo’o, te mau pape piha’a ’e te tahi atu mau puna pape, e ’ohipa faufa’a rahi tā rātou i roto i te mau ’ā’amu e rave rahi o te Faufa’a Tahito. E ’ere te reira i te ’ohipa māere i te mea ē, te rahira’a o teie mau ’ā’amu ’ua tupu ïa i te mau vāhi marō. ’A tai’o ai ’oe i roto i te Genese 26 nō ni’a i te ’āpo’o pape a Isaaka, ’a feruri nā e aha tā te pape e fa’ahōho’a nei i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. E aha te mau mana’o tā ’oe e ’ite mai nō ni’a i te mau ’āpo’o « pape ora » pae vārua ? (hi’o Ioane 4:10–15). Nāhea ’oe i te heru i te ’āpo’o pape pae vārua i roto i tō ’oe orara’a ? Nāhea te Fa’aora e riro ai mai te pape ora nō ’oe ? ’Ia ’ite mai ’oe ē, ’ua « fa’a’ī’īhia » te mau ’āpo’o pape nā te mau Philiteti (hi’o Genese 26:18). Tē vai ra ānei hō’ē mea i roto i tō ’oe orara’a o tē fa’a’ī’i nei i tā ’oe mau ’āpo’o pape ora ?

Hōho’a
hō’ē ’āpo’o pape i tahito ra

Hō’ē ’āpo’o pape i Bere-seba i tahito ra, i reira Aberahama ’e ’o Isaaka i te ’ōra’a i te mau ’āpo’o pape.

Genese 27

’Ua hape ānei Rebeka ’e ’o Iakoba i te ha’avarera’a ia Isaaka ?

’Aita tātou i ’ite i te mau tumu i muri mai nō te rāve’a tā Rebeka ’e ’o Iakoba i fa’a’ohipa nō te fāri’i i te hō’ē ha’amaita’ira’a nō Iakoba. E mea faufa’a ’ia ha’amana’o ē, te Faufa’a Tahito tā tātou e mau nei i teienei, e ’ere ïa i te mea hope roa (hi’o Mose 1:23, 41). ’Ua ma’iri paha te tahi mau ha’amāramaramara’a i roto i te mau pāpa’ira’a matamua ’o tē fa’ata’a nei i te mau mea e fa’atapitapi ra ia tātou. Terā rā, ’ua ’ite tātou ē, ’o tē hina’aro ïa o te Atua ’ia fāri’i Iakoba i te ha’amaita’ira’a nā roto mai ia Isaaka, nō te mea ’ua fāri’i Rebeka i te hō’ē heheura’a ē, o Iakoba te fa’atere i ni’a ia Esau (hi’o Genese 25:23). I muri a’e i te ’itera’a Isaaka ē, ’ua ha’amaita’i ’oia ia Iakoba, ’eiaha rā ia Esau, ’ua fa’a’ite pāpū mai ra ’oia « ’ia ha’amaita’ihia » ’o Iakoba (Genese 27:33)—’oia ho’i, ’ua ha’apa’ohia te hina’aro o te Atua.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Genese 24:2–4, 32–48.’Ua ani ’o Aberahama i te hō’ē tāvini ti’aturihia ’ia ’imi i te hō’ē vahine nā Isaaka, ’e ’ua fafau te tāvini ia Aberahama ē, e nā reira ’oia. Nāhea tō te tāvini o Aberahama fa’a’itera’a i te ha’apa’o maita’i nā roto i te ha’apa’ora’a i tāna fafaura’a ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia pe’e i tōn’a hi’ora’a ?

Genese 24:15–28, 55–60.E nehenehe tō ’outou ’utuāfare e ’imi i roto i teie mau ’īrava i te mau huru ti’ara’a tei fa’ariro ia Rebeka ’ei hoa ti’amā mure ’ore nō Isaaka. ’A fa’aitoito i te mau melo o te ’utuāfare ’ia rave mai i te hō’ē o teie mau huru ti’ara’a tā rātou e mana’o ra ē, e nehenehe e fa’ahotu.

Genese 25:19–34 ; 27.Nō te hi’o fa’ahou i te mau ’ā’amu e mea nāhea te rirora’a te tufa’a matahiapo a Esau ia Iakoba, e nehenehe ’outou e pāpa’i i te mau fa’ahitira’a parau nō roto mai ia « Iakoba ’e ’o Esau » (i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito) i ni’a i te mau tuha’a papie ta’a ’ē. E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e ’ohipa ’āmui nō te fa’anaho i te mau fa’ahitira’a parau nā roto i te ’āna’ira’a ti’a.

’Ia paraparau ana’e ’outou nō ni’a i te ho’ora’a Esau i tōna tufa’a matahiapo, e nehenehe ato’a ’outou e paraparau nō ni’a i te mau mea faufa’a a’e nō tō ’outou ’utuāfare, mai tō ’outou mau auta’atira’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia. E nehenehe paha te mau melo o te ’utuāfare e ’imi mai i te mau tao’a ’aore rā i te mau hōho’a e fa’ahōho’a i te mea tā rātou e fa’ariro nei ’ei faufa’a mure ’ore. ’A vaiiho ia rātou ’ia fa’ata’a mai ē, nō te aha rātou i mā’iti ai i te reira mau mea.

Genese 26:3–5.Nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama i te fafaura’a a Aberahama, e nehenehe ’outou e ani ia rātou ’ia ’imi mai i te mau parau fafau tei fa’ata’ahia i roto i teie mau ’īrava. Nō te aha e mea faufa’a nō tātou ’ia ’ite i teie mau parau fafau i teie mahana ? (hi’o « Te mau ferurira’a e ha’amana’o noa : Te fafaura’a », i roto i teie rāve’a tauturu).

Genese 26:18–25, 32–33.Nō te aha e mea faufa’a te mau ’āpo’o pape ? Nāhea Iesu Mesia e riro ai mai te hō’ē ’āpo’o pape ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Mā’iti i te maita’i », Te mau Hīmene, no. 144.

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

Tāmau ’ā’au i te hō’ē ’īrava. ’Ua ha’api’i Elder Richard G. Scott : « E riro mai te hō’ē pāpa’ira’a mo’a tāmau-’ā’au-hia ’ei hoa tāmau e ’ore e mōrohi i roto i te roara’a o te tau » (« Te mana o te pāpa’ira’a mo’a », Liahona, Novema 2011,6).

Hōho’a
Esau ’e ’o Iakoba

’Ua ho’o ’o Esau i tōna tufa’a matahiapo ia Iakoba, nā Glen S. Hopkinson

Nene’i