Faufaʼa Tahito 2022
31 nō Tēnuare–6 nō Fepuare. Genese 6–11 ; Mose 8 : « ’Ua aroha te Fatu ia Noa »


« 31 nō Tēnuare–6 nō Fepuare. Genese 6–11 ; Mose 8 : ’Ua aroha te Fatu ia Noa’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 31 nō Tēnuare–6 nō Fepuare. Genese 6–11 ; Mose 8 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Noa, tōna ’utuāfare, te mau ’ānimara, te pahī, ’e hō’ē anuanua

Fa’ahōho’ara’a nō Noa e haere ra i rāpae i te pahī, nā Sam Lawlor

31 nō Tēnuare– 6 nō Fepuare

Genese 6–11 ; Moses 8

« ’Ua aroha te Fatu ia Noa »

Pinepine te mau ’ā’amu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a i te ha’api’i ia tātou e rave rahi mau ha’api’ira’a pae vārua. ’A tai’o ai ’outou nō ni’a i te diluvi rahi ’e te patu o Babela, e ’imi i te fa’aurura’a e nāhea teie mau ’ā’amu e tano ai i ni’a ia ’outou.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

’Ua fa’auruhia te mau u’i o te feiā tai’o Bibilia e te ’ā’amu o Noa ’e te diluvi. Tātou rā e ora nei i teie mau mahana hope’a nei, e tumu ta’a ’ē tā tātou nō te ara māite i te reira. ’A ha’api’i ai Iesu Mesia e nāhea tātou ’ia hi’o māite i te tae-piti-ra’a mai, ’ua parau ’oia, « mai tei te ’anotau o Noa, mai te reira ato’a i te taera’a mai o te tamaiti a te ta’ata nei » (Iosepha Semita—Mataio 1:41). Ta’a ’ē atu i te reira, te mau pereota e fa’ata’a nei i te ’anotau o Noa, mai te « vi’ivi’i » ’e « ’ua ī i te parauti’a ’ore » e nehenehe ato’a te reira e fa’ata’a pāpū i te huru o tō tātou ’anotau (Genese 6:12–13 ; Mose 8:28). Mai te mea ra ē, e tano ato’a te ’ā’amu nō te patu o Babela i tō tātou nei ’anotau, ’ia au i tāna tātarara’a i te te’ote’o ’āpe’ehia mai i te ’āno’ino’i ’e te ’āmahamaha i rotopū i te mau tamari’i a te Atua.

E mea faufa’a rahi teie mau ’ā’amu tahito, ’eiaha noa nō te mea ē, tē fa’a’ite nei te reira ia tātou ē, te nā ni’a iho noa nei te ’ino i te roara’a o te ’ā’amu. Te mea faufa’a roa atu, tē ha’api’i nei te reira ia tātou e aha te rave nō te reira. « ’Ua aroha te Fatu » ia Noa (Mose 8:27) noa atu te ’ino e hā’ati ra iāna. ’E ’ua fāriu te ’utuāfare o Iareda ’e tō tōna taea’e i te Fatu ra ’e ’ua arata’ihia rātou i te ātea ’ē i te ’ino i roto ia Babela (hi’o Etera 1:33–43). Mai te mea tē uiui nei tātou e mea nāhea ’ia pāruru ia tātou iho ’e i tō tātou ’utuāfare i te mau peu ti’a ’ore ’e te,’āhitahita o tō tātou nei ’anotau, ’ua rau te mau mea tā te mau ’ā’amu mātarohia i roto i teie mau pene e nehenehe e ha’api’i ia tātou.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Genese 6 ; Mose 8

Tē vai ra te pārurura’a pae vārua i roto i te pe’era’a i te peropheta a te Fatu.

Māuruuru i te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’ua hau atu tō tātou ’ite nō ni’a ia Noa i te ’itehia i roto i te Faufa’a Tahito. Tē heheu mai nei te ’īritira’a fa’auruhia a Iosepha Semita o te Genese 6, o tē ’itehia i roto te Mose 8 ē, ’o Noa te hō’ē o te mau peropheta rahi a te Atua. ’Ua fa’atōro’ahia ’oia ’e ’ua tonohia e poro i te ’evanelia a Iesu Mesia, ’ua hāhaere ’oia ’e ’ua paraparau ’e te Atua, ’e ’ua mā’itihia ’oia nō te ha’amau fa’ahou i te mau tamari’i a te Atua i ni’a i te fenua nei i muri a’e i te diluvi (hi’o ato’a Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkalesia : Iosepha Semita [2007], 104, 201). E aha tā ’oe i ha’api’i mai nō ni’a i te mau peropheta nā roto mai i te mau ’itera’a o Noa ?

’A tai’o ai ’oe nō ni’a i te ’anotau o Noa, e ’ite mai paha ’oe i te mau tueara’a e tō tātou nei ’anotau. ’Ei hi’ora’a :

E aha tā te mau peropheta e ha’api’i nei i teie mahana nō ni’a i te ’evanelia a Iesu Mesia ’o tē nehenehe e pāruru ia ’oe i roto i te ao nei i teie mahana ? ’A tai’o ai ’oe nō ni’a i te mau ’itera’a o Noa, e aha te mea e fa’auru ia ’oe ’ia pe’e i te mau peropheta a te Fatu i teie mahana ?

Hi’o ato’a Mosia 13:33 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 21:4–7.

Genese 9:8–17

E tauturu te mau tokene ’aore rā te mau taipe ia tātou ’ia ha’amana’o i tā tātou mau fafaura’a i te Fatu.

E nehenehe te mau fafaura’a o te ’evanelia e fa’ahōho’ahia i te hō’ē tāpa’o, te taipe ’aore rā te hō’ē « tokene » (Genese 9:12). ’Ei hi’ora’a, ’a feruri nāhea te faraoa ’e te pape o te ’ōro’a mo’a ’aore rā te mau pape o te bāpetizora’a i te fa’aha’amana’o ia ’oe i te mau parau mau mo’a e tū’ati i tā ’oe mau fafaura’a. Mai te au i te Genese 9:8–17, e aha tā te hō’ē anuanua fa’aha’amana’o ia ’oe ? E aha tā Te ’īritira’a a Iosepha Semita, Genese 9:21–25 (i roto i te Bible appendix [fa’ahorora’a Bibilia]) e ’āmui mai i tō ’oe hāro’aro’ara’a ? Nō te aha te Fatu i hina’aro ai ’ia ha’amana’o ’oe iāna ’e te mau fafaura’a tā ’oe i rave ?

Hi’o ato’a Gerrit W. Gong, « ’Ia ha’amana’o tāmau noa iāna », Liahona, Mē 2016, 108–11.

Genese 11:1–9

Te ’ē’a hō’ē roa nō te tae i te ra’i e mea nā roto ïa i te pe’era’a ia Iesu Mesia.

’Ua fa’a’ohipa-maoro-hia o Babela i tahito ra, ’aore rā ’o Baburonia, ’ei taipe nō te ’ino rahi ’e te mau peu o te ao nei (hi’o Apokalupo 18:1–10 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:14). ’A tuatāpapa ai ’oe i te Genese 11:1–9, ’a feruri i te mau mana’o i hōro’ahia mai e te peropheta Moromona, tei pāpa’i ē, ’o Sātane « tei tu’u i roto i te ’ā’au o te ta’ata ra ’ia patu rātou i te hō’ē pare e au i te teitei e tae ai rātou i ni’a i te ra’i » (Helamana 6:28 ; hi’o ato’a mau ’īrava 26–27). E aha te mau fa’aarara’a o te ’ā’amu nō te pare o Babela nō ’oe ?

Hi’o ato’a Salamo 127:1.

Hōho’a
te pare o Babela

Fa’ahōho’ara’a o te pare o Babela, nā David Green

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Genese 6–8.Nāhea ’outou i te fa’a’ohipa i te ’ā’amu o te pahī o Noa nō te ha’api’i i tō ’outou ’utuāfare, nāhea te pe’era’a i te peropheta i te pāruru ia tātou i te pae vārua ? (Hi’o « Noa ’e tōna ’utuāfare », i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito). E nehenehe paha tō ’outou ’utuāfare e ’ohipa ’āmui nō te hāmani i te hō’ē poti ha’uti ’ōhie ma te fa’a’ohipa i te papie ’aore rā i te mau rā’au ri’i. ’A tai’o ai ’outou i te Genese 6–7, e nehenehe ’outou e fa’aau i te pārurura’a i roto i te hō’ē pahī i te pārurura’a e ’itehia ia tātou i roto i te pe’era’a i te peropheta. E hina’aro paha ’outou e ’āparau i te hō’ē parau a’o e ’ere i te mea maoro roa nō roto mai i te peropheta ’e ’ia pāpa’i i tāna mau parau a’o i ni’a i tā ’outou poti.

E aha te tahi atu ā mau mea tā te Atua i hōro’a mai ia tātou o tē nehenehe e fa’aau i te pahī tei fa’aora i te ’utuāfare o Noa ? Tē hōro’a mai nei teie mau rāve’a tauturu i te tahi mau pāhonora’a, noa atu ē, tē vai ra te tahi atu ā : 2 Nephi 9:7–13 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 115:5–6 ; ’e te parau poro’i a te peresideni Russell M. Nelson « Te rirora’a ’ei feiā mo’a hi’ora’a maita’i i te mau mahana hope’a nei » (Liahona, Novema 2018, 113–14).

Mose 8:17.E aha te aura’a nō te Vārua o te Fatu ’ia « rohi » i roto ia tātou ? (hi’o 1 Nephi 7:14 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:33). E aha te taime i ’ite ai tātou i te Vārua i te rohira’a i roto ia tātou ?

Genese 9:8–17.E au te mau tamari’i na’ina’i ’ia pāpa’i hōho’a ’aore rā ’ia fa’a’ū i te hō’ē ’ānuanua, ’a paraparau ai ’outou nō ni’a i te fa’aaura’a o te reira (hi’o ato’a ’Īritira’a a Iosepha Semita, Genese 9:21–25 [i roto i te Bible appendix [fa’ahorora’a Bibilia]). E nehenehe ato’a ’outou e ’āparau i te mau mea ’o tē tauturu ia tātou ’ia ha’amana’o i tā tātou mau fafaura’a, mai te ’ōro’a mo’a, ’o tē tauturu ia tātou ’ia ha’amana’o i tā tātou fafaura’a nō te bāpetizora’a ’ia pe’e ia Iesu Mesia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:75–79).

Genese 11:1–9.E mea maita’i ’ia tai’o i te Etera 1:33–43 ’a tuatāpapa ai tō ’outou ’utuāfare i te Genese 11 ’e ’a ha’api’i mai ai nō ni’a i te pare o Babela. E aha tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai i te mau ’utuāfare o Iareda ’e o tōna taea’e ’o tē nehenehe e tauturu i tō tātou ’utuāfare ’ia fāri’i i te pārurura’a pae vārua, noa atu te mau peu ti’a ’ore i roto i te ao nei ? E aha te tahi atu mau ha’api’ira’a tā tātou e ha’api’i mai nā roto mai ia Noa ’e tōna ’utuāfare ’a fa’aruru ai rātou i te hō’ē ā huru tāmatara’a ? (hi’o Mose 8:13, 16–30).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Suis les prophetes », Chants pour les enfants, 58–59, (’īrava 3).

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

’A fa’a’ite i tō ’oe mau mana’o. ’Ia fa’a’ite ana’e ’oe i te mau mea tā ’oe i ’apo mai i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’aita ’oe e ha’amaita’i noa ra ia vetahi ’ē, tē fa’ahōhonu ato’a ra rā ’oe i tō ’oe iho hāro’aro’ara’a. E aha te mea e fa’auruhia ra ’oe ’ia fa’a’ite nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a i tō ’oe ’utuāfare, te mau hoa, ’aore rā i te mau melo o te pāroita ?

Hōho’a
te pahī o Noa

Hōho’a o te pahī o Noa, nā Adam Klint Day

Nene’i