Faufaʼa Tahito 2022
Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : « E parau Iesu i tō ’Īserā’ela tā’āto’a : ‘Mai haere… i ta’u fare’ »


« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : ‘E parau Iesu i tō ’Īserā’ela tā’āto’a : « Mai haere… i ta’u fare »’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : ‘E parau Iesu i tō ’Īserā’ela tā’āto’a : « Mai haere… i ta’u fare »’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022

Hōho’a
’ītona nō te mau mana’o

Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a

« E parau Iesu i tō ’Īserā’ela tā’āto’a : ‘Mai haere… i ta’u fare’ »

I roto i te medebara nō Sinai, ’ua ha’aputuputu Mose i te mau tamari’i a ’Īserā’ela i raro i te mou’a. I reira tō te Fatu fa’a’itera’a ē, ’ua hina’aro ’oia e fa’ariro i teie pupu ta’ata tei fa’aorahia i te tītīra’a ’ei nūna’a pūai. ’Ua nā ’ō ’oia : « E riro ā ’outou ’ei bāsileia tahu’a ana’e tā’u, ’ei nūna’a mo’a » (Exodo 19:6). ’Ua parau fafau ’oia ē, e riro rātou i te ’ūa’a ’e i te manuia, noa atu ā e fa’a’atihia rātou e te mau ’enemi rahi a’e ’e te pūa’i a’e (hi’o Deuteronomi 28:1–14).

E tupu te reira mau mea ato’a e ’ere rā nō te naho’a rahi o te mau tamariʼi a ’Īserā’ela ’aore rā tō rātou pūai ’aore rā tō rātou ’aravihi. E tupu ho’i te reira, tē nā ’ō mai ra te Fatu : « ’Ia fa’aro’o mau mai ’outou i ta’u reo, ’e ’ia ha’apa’o māite i tā’u ra faufa’a » (Exodo 19:5). Nā te mana o te Atua, e ’ere tō rātou iho, ’o tē ha’apūai ia rātou.

’Aita rā te mau tamariʼi a ’Īserā’ela i ha’apa’o noa i tōna reo, ē i muri iho, ’ua fa’aea roa i te ha’apa’o i tāna fafaura’a. E rave rahi tei ha’amata i te ha’amori i te tahi atu atua ’ē ’e ’ua rave roa mai i te mau peu nō te mau ta’ere ’ati a’e ia rātou. ’Ua pāto’i rātou i te mea mau i fa’ariro ia rātou ’ei nūna’a, ta’a ’ē i te tahi noa atu nūna’a—tō rātou tā’amura’a fafaura’a i te Fatu. Nō te mea ’aita te mana o te Atua nō te pāruru ia rātou (hi’o 2 Te mau Ari’i 17:6–7), ’aita ïa hō’ē mea nō te tāpe’a i tō rātou mau ’enemi (hi’o 2 Paraleipomeno 36:12–20).

Te ha’apurarara’a

E rave rahi taime mai te matahiti 735 ē 720 HM, ’ua tomo te mau ’āti Asuria i roto i te bāsileia o ’Īserā’ela i te pae apato’erau, te fenua o nā ’ōpū e ’ahuru o nā 12, ’e ’ua hōpoi tītī rātou e rave rahi tauasini ’āti ’Īserā’ela i te mau fenua rau o te hau ’ēmēpera Asuria (hi’o 2 Te mau Ari’i 17:1–7).1 ’Ua parauhia teie mau ’āti ’Īserā’ela ’ei « mau ’ōpu mo’e », te hō’ē tumu, nō te mea ’ua rave-’ē-hia rātou i tō rātou fenua ’āi’a ’e ’ua ha’apurarahia nā roto i te mau nūna’a. E aura’a hōhonu atu ā rā nō tō rātou mo’era’a : i te roara’a o te tau ’ua mo’e tō rātou hīro’a ’ei nūna’a fafau o te Atua.

Nō te mea e mau taime ’ua rahi a’e te parau ti’a o te bāsileia o Iuda i te pae apato’a, i tō te bāsileia apato’erau, ’ua vai maoro a’e rātou.2 I te hope’a rā, ’ua fāriu ’ē ato’a te ta’ata i reira i te Fatu. ’Ua ’aro te mau ’āti Asuria ia rātou ’e ’ua haru i te rahira’a o te bāsileia apato’a ; ’o Ierusalema ana’e tei fa’ahereherehia nā roto i te semeio (hi’o 2 Te mau Ari’i 19 ; Isaia 10:12–13). I muri a’e, mai te matahiti 597 ē 580 HM, ’ua ha’amou te mau ’āti Babulonia ia Ierusalema, ’e tae noa atu i te hiero, ’e ’ua rave tītī atu e rave rahi ta’ata o te ’oire (hi’o 2 Te mau Ari’i 24–25 ; 2 Paraleipomeno 36 ; Ieremia 39 ; 52). Fātata 70 matahiti i muri mai, ’ua fa’ati’ahia te tahi toe’a nō Iuda ’ia ho’i i Ierusalema ’e ’ia patu fa’ahou ā i te hiero. E rave rahi rā tei fa’aea i Babulonia.3

’A ma’iri noa ai te mau u’i, ’ua « ha’apuehu[hia te mau tamariʼi a ’Īserā’ela nō te mau ’ōpū ato’a] mai tā te pūāhiohio ra, i roto i te mau fenua ato’a ’aore rātou i ’ite ra » (Zekaria 7:14 ; hi’o ato’a Amosa 9:8–9). Tē vai ra tei ’āfa’i-’ē-hia e te Fatu i te tahi atu mau fenua (2 Nephi 1:1–5 ; Omoni 1:15–16). Tē vai ra vetahi tei fa’aru’e ia ’Īserā’ela ’eiaha rātou ’ia haruhia (hi’o 2 Te mau Ari’i 25:22–26 ; Ieremia 42:13–19 ; 43:1–7) ’aore rā nō te tahi tumu poritita.4

Tē parau nei tātou i te reira mau ’ohipa i tupu te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela. E rave rahi ho’i tumu e mea faufa’a ’ia ’ite i te parau nō te ha’apurarara’a. Te hō’ē, nō te mea ïa e tumu parau rahi te reira nō te Faufa’a Tahito : E rave rahi peropheta nō te Faufa’a Tahito tei ’ite i tō rātou topatopara’a pae vārua tāviriviri i tupu ai te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela. ’Ua ’ite ātea rātou i te reira ha’apurarara’a ’e ’ua fa’aara ho’i nō ni’a i te reira, ’e tē vai ato’a ra tei ora roa i te reira.5 E mea maita’i roa ’ia ha’amana’o i te reira ’a tai’o ai i te mau buka nō Isaia, nō Ieremia, nō Amosa, ’e te tahi ato’a mau buka e rave rahi i te pae hope’a o te Faufa’a Tahito. ’A vai noa ai te reira i te ferurira’a, ’ia tai’o ’outou i tā rātou mau tohura’a nō ni’a ia Asuria ’e Babulonia, nō ni’a i te ha’amorira’a ’īdolo ’e te tītīra’a, nō ni’a i tō rātou vai-ano-ra’a ’e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i muri iho, e ’ite ’outou e aha tā rātou e paraparau ra.

Nā te māramaramara’a i te ha’apurarara’ahia ’o ’Īserā’ela e tauturu i te māramarama maita’i i te Buka a Moromona », inaha ho’i e pāpa’a parau te Buka a Moromona nō te hō’ē ’āma’a nō ’Īserā’ela i purara (1 Nephi 15:12). E ha’amata te reira pāpa’a parau ma te ’utuāfare o Lehi tei horo ’ē i te fenua ra o Ierusalema, i te mau matahiti 600 HM, nā mua noa a’e te mau ’āti Babulonia i tama’i ia rātou. ’O Lehi te hō’ē o te reira mau peropheta tei tohu nō ni’a i te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela.6 ’E ’ua tauturu tōna ’utuāfare i te fa’atupura’a i te reira tohura’a, ma te ’āfa’i i tā rātou ’āma’a nō te ’utuāfare o ’Īsera’ela e tanu i te tahi atu vāhi o te ao, i te mau Amerika.

Hōho’a
te fa’aru’era’a te ta’ata i te ’oire tē pa’apa’a ra

The Destruction of Jerusalem [Te ha’amoura’ahia Ierusalema e Nebuzaradana, nā William Brassey Hole, © Providence Collection/licensed nā goodsalt.com

Te ha’aputuputura’a

Terā rā te ha’apurarara’a o ’Īserā’ela, ’o te ’āfara’a noa ïa o te ’ā’amu. ’Aite te Fatu e ha’amo’e nei i tōna mau ta’ata, e’ita ato’a ’oia e fa’aru’e roa ia rātou, noa atu ā ’ua fa’aru’e mai rātou iāna. Te mau tohura’a e rave rahi ato’a e ha’apurarahia ’o ’Īserā’ela, ’ua ’āpe’ehia ïa e te mau tohura’a e rave rahi e ha’aputuputu te Atua ia rātou, ’ia tae i te hō’ē mahana.7

Terā mahana ra, ’o teie ïa mahana. ’Ua ha’amata a’ena te ha’aputuputura’a. I te matahiti 1836, e rave rahi tauasini matahiti i muri mai i tōna ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela i raro i te mou’a ra Sinai, ’ua fā Mose i roto i te hiero nō Kirtland nō te hōro’a ia Iosepha i « te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela mai te nā tufa’a e maha o te ao nei » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110:11). I teienei, i raro a’e i te fa’aterera’a a te feiā e mau nei i teie mau tāviri, tē ha’aputuputuhia nei te mau ’ōpū o ’Īserā’ela nā te mau fenua ato’a i reira te mau tāvini a te Fatu e nehenehe e haere.

’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson nō teie ha’aputuputura’a, « te ’ohipa faufa’a roa a’e ’o tē tupu nei i ni’a i te fenua i teie mahana. ʼAita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te faufaʼa rahi, ʼaita e ʼohipa ʼē atu e faʼa’auhia i te hanahana. ’E mai te mea e māʼiti ʼoutou, mai te mea e hinaʼaro ʼoutou, e nehenehe ʼoutou ʼia riro ʼei tufaʼa faufaʼa rahi nō te reira ».8

Nāhea ’outou e nā reira ? E aha te aura’a te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela ? ’O te fa’aho’i-fahou-ra’a ānei i nā ’ōpū e ’ahuru ma piti i te fenua tā rātou i noho na i muta’a ra ? Tōna tanora’a, e aura’a rahi a’e i te reira, e aura’a mure ’ore a’e. Mai tā te peresideni Nelson i fa’ata’a :

ʼIa paraparau anaʼe tātou i te parau nō te haʼaputuputuraʼa, tē parau nei tātou i teie parau mau faufaʼa rahi : E tiʼa i te mau tamariʼi atoʼa a tō tātou Metua i te Ao ra, i nā pae e piti o te pāruru, ʼia faʼaroʼo i te poroʼi nō te ʼevanelia a Iesu Mesia tei faʼahoʼihia mai…

« I te mau taime atoʼa e rave ʼoutou i te tahi mea ʼo tē tauturu i te mau taʼata atoʼa—i nā pae e piti o te pāruru—ʼia rave i te mau fafauraʼa ʼe te Atua ʼe ’ia fāriʼi i tō rātou mau ʼōroʼa faufaʼa rahi nō te bāpetizoraʼa ʼe te mau ʼōroʼa o te hiero, tē tauturu nei ïa ʼoutou i te haʼaputuputura’a ia ’Īserāʼela. Mai te reira te ʼōhie ».9

E tupu te reira mai tā Isaia i parau ē, « tāta’itahihia » (Isaia 27:12) ’aore rā mai tā Ieremia i tohu ē, « tāta’ihō’ē… i tō te ’oire hō’ē, ’e tāta’ipiti ho’i i tō te ’ōpū hō’ē » (Ieremia 3:14).

Te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela, te aura’a ra, e fa’aho’i i te mau tamari’i a te Atua iāna ra. Te aura’a ra, e fa’aho’i fa’ahou ia rātou i tō rātou tā’amura’a fafaura’a ’e ana. Te aura’a ra, e fa’ati’a fa’ahou ā i te « nūna’a mo’a » tāna i parau e fa’ati’a i muta’a roa ra (Exodo 19:6).

Ho’i mai

’Ei ta’ata ha’apa’o fafaura’a, tei roto ’outou i te ’utuāfare o ’Īserā’ela.10 ’Ua ha’aputuputuhia ’outou, ’e e ta’ata ha’aputuputu ’outou. Tē tāpae ra te ’ā’amu ’ana’anatae rahi o te mau tenetere tei ha’amata ma te fafaura’a i rotopū i te Atua ’e Aberahama i tōna taime rahi roa ’ino, ’e e ta’ata hōpoi’a rahi ’outou i roto i te reira. I teie nei te taime « e poro mai Iesu ma te parau ‘ho’i mai’ ».11

Teie te poro’i a te feiā ha’aputuputu : ’A ho’i mai i te fafaura’a. ’A ho’i mai i Ziona. ’A ho’i mai ia Iesu Mesia, tei Mo’a nō Iseraela, ’e nāna e fa’aho’i ia ’outou i te fare, i te Atua ra, tō ’outou Metua.

Fa’ata’ara’a

  1. Nā ’ōpū e ’ahuru tei rave-’ē-hia e tō Asuria, ’o Reubena, ’o Simeona, ’o Isakara, ’o Zebulona, ’o Dana, ’o Nephatali, ’o Gada, ’o Asera, ’o Epheraima ’e ’o Manase. ’Ua ha’apararehia te mau melo o te ’ōpū Levi nā roto i te mau fenua ato’a o te tahi atu mau ’ōpū, nō te fa’atere i te mau hōpoi’a a te tahu’a.

  2. Te bāsileia i te pae apato’a ra, ’o te mau ’ōpū nō Iuda ïa ’e nō Beniamina te rahira’a. Terā rā, tē vai ra te tahi mau melo nō te tahi atu mau ’ōpū tei ora ato’a i reira (hi’o 2 Paraleipomeno 11:14–17). Mai ia Lehi tei ora na i Ierusalema, nō te ’ōpū nō Manase ’oia.

  3. Hi’o Ezera 1 ; 7 ; Nehemia 2. Tahuri a’enei te hau ’ēmēpera nō Babulonia i roto i te rima o te hau ’ēmēpera nō Peresia. Nā te ari’i nō Peresia, ’o Kuro, tei fa’ati’a i te tahi ma’a pupu ’āti Iuda ti’avaru ’ia ho’i mai i Ierusalema.

  4. I te matahiti 70 MM, ’ua ha’amouhia Ierusalema ’e tōna hiero, i te reira rā taime, nā tō Roma ïa, ’e ’ua ha’apurarahia te toe’a o te mau ’āti Iuda nā roto i te mau fenua o te ao nei.

  5. Hi’o Ieremia 29:18 ; Ezekiela 22:15 ; Hosea 9:17 ; Amosa 9:9 ; 1 Nephi 1:13.

  6. Hi’o 1 Nephi 1:13, 18–20 ; 10:12–14.

  7. Hi’o Isaia 5:26 ; 27:12 ; 54 ; Ieremia 16:14–15 ; 29:14 ; 31:10 ; Ezekiela 11:17 ; 34:12 ; 37:21–28 ; Zekaria 10:8 ; 1 Nephi 10:14 ; 22:25 ; 3 Nephi 16:1–5 ; 17:4.

  8. Russell M. Nelson ’e Wendy Nelson, « Ti’aturira’a o ’Īsera’ela » (purera’a nā te feiā ’āpī ’ati ti’a te ao nei i te 3 nō Tiunu 2018), hau atu te New Era ’e te Ensign, 8, ChurchofJesusChrist.org

  9. Russell M. Nelson ’e Wendy Nelson, « Ti’aturira’a o ’Īsera’ela », 15, ChurchofJesusChrist.org

  10. Hi’o 2 Nephi 30:2.

  11. « ’Oa’oa tātou i te tau nō te ora », Te mau hīmene, N° 3 ;

Nene’i