Faufaʼa Tahito 2022
27 nō Tiunu–3 nō Tiurai. 1 Te mau Ari’i 17–19 : « ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna »


« 27 nō Tiunu–3 nō Tiurai. 1 Ari’i 17–19 : ‘’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 27 nō Tiunu–3 nō Tiurai. 1 Ari’i 17–19 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Eliaha tē ti’a ra i pīha’i iho i te fata ura

’Ua ’aro ’o Eliaha i te mau tahu’a a Baala, nā Jerry Harston.

27 nō Tiunu–3 nō Tiurai

1 Te mau Ari’i 17–19

« ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna »

’Ia tai’o ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a, tē fa’a’ohipa nei ’outou i te fa’aro’o, ’o tē fa’aineine i tō ’outou ’ā’au ’e te ferurira’a ’ia fa’aro’o i te « reo iti ha’iha’i » o te Vārua (1 Te mau Ari’i 19:12).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

E mea huehue te ’utuāfare o ’Īsera’ela. ’Ua mōrohi a’ena te tāhō’ē ’e te manuia tei ha’amauhia e David ’e e Solomona, ’e te tā’amura’a fafaura’a a te nūna’a i te Fatu ra, e meharo nō muta’a ra ïa nō te mau ta’ata e rave rahi. ’Ua ’āmahamaha te bāsileia o ’Īserā’ela, ’ahuru ’ōpū tei ha’amau i te bāsileia apato’erau nō ’Īserā’ela ’e e piti ’ōpū tei ha’amau i te bāsileia apato’a nō Iuda. E mea pāpū ’ore nā bāsileia to’opiti i te pae vārua, tei arata’ihia e te mau ari’i tei ’ōfati i tā rātou mau fafaura’a i te Fatu ra ’e ’ua ’ume ato’a i te ta’ata ’ia nā reira (hi’o 1 Te mau Ari’i 11–16). E mea pūai rā te tāivara’a i te bāsileia apato’erau ra, i reira te ari’i Ahaba i te fa’aitoitora’a ia ’Īserā’ela ’ia ha’amori i te atua ha’avare ra ia Baala.

I terā taime ïa tō te peropheta Eliaha pi’ira’ahia ’ia poro i te parau. E mea pāpū i roto i te fa’ati’ara’a nō tāna tau tāvinira’a ē, e nehenehe te fa’aro’o i te Fatu o te hō’ē ta’ata ’ia ruperupe i rotopū i te feiā parau ti’a i i te hō’ē vāhi parau ti’a ’ore. I te tahi taime e pāhono te Fatu i terā huru fa’aro’o ma te mau semeio māere rahi i mua i te huira’atira, mai te auahi tei topa mai ni’a mai i te ra’i. E rave ato’a rā ’oia i te mau semeio mū ’e te ’ōmo’e, mai te pāhonora’a i te mau hina’aro o te hō’ē vahine ’ivi ha’apa’o maita’i ’e tāna tamaiti. E mea pinepine a’e rā tāna mau semeio ’ia riro ’ei semeio tei ’ite-noa-hia e ’outou—’ei hi’ora’a, i te taime e heheu mai te Fatu iāna ’e i tōna hina’aro nā roto i te « hō’ē reo iti ha’iha’i » (1 Te mau Ari’i 19:12).

Nō te tahi atu ha’amāramarama nō ni’a ia Eliaha, hi’o « Eliaha » i roto i te Bible Dictionary.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

1 Te mau Ari’i 17:1–16

Te anira’a ’ia fa’atusia, e taime ïa nō te fa’a’ohipa i tō’u fa’aro’o.

I te ha’amatara’a, e mea fifi paha ’ia māramarama i te tumu te peropheta Eliaha i ani ai i te vahine ’ivi ra i Zarephate ’ia hōro’a iāna i te mā’a ’e i te pape nā mua i te fa’atāmā’a iāna iho ’e i tāna tamaiti pohe po’ia. E nehenehe ato’a rā te tītaura’a a Eliaha ’ia hi’o-ato’a-hia ’ei ha’amaita’ira’a nō teie ’utuāfare iti. Tītauhia nō rāua te mau ha’amaita’ira’a a te Fatu, ’e e mea pinepine ho’i te fa’atusiara’a i te fa’atae mai i te mau ha’amaita’ira’a—’e tae noa atu i te ha’amaita’ira’a nō te fa’aro’o pūai a’e.

’A tai’o ai ’oe i teie ’ā’amu, ’a tu’u ia ’oe iho i ni’a i te pārahira’a o teie vahine ’ivi fa’ahiahia. E aha tā ’oe e fa’ahiahia ra iāna ? ’A feruri i te mau taime tā ’oe e fāna’o nō te fa’a’ohipa i tō ’oe fa’aro’o—mai te fāna’ora’a i te taime nō te fa’atusia. Nāhea ’oe i te riro rahi atu ā mai teie vahine ’ivi ?

Hi’o ato’a Mataio 6:25–33 ; Luka 4:24–26 ; Lynn G. Robbins, « Te tuha’a ’ahuru—te hō’ē fa’auera’a nō te feiā veve ato’a », Liahona, Mē 2005, 34–36.

1 Te mau Ari’i 18

« ’O Iehova te Atua ra, ’a pe’e iāna. »

’Ua mana’o paha te mau tamariʼi a ’Īserā’ela ē, e mau tumu ti’a tā rātou nō te ha’amori ia Baala noa atu ā te fa’auera’a a te Fatu : « ’Eiaha roa tō ’oe ’ei Atua ’ē atu, iā’u nei » (Exodo 20:3). ’Ua mātauhia Baala ’ei atua nō te vero ’e te ua, ’e nō te ma’irira’a e toru matahiti pa’urā, ’ua hina’aro rahi rātou i te hō’ē vero. E peu mātauhia te ha’amorira’a ia Baala ’e ’ua fāri’i ato’a te ari’i ’e te ari’i vahine i te reira. ’A tai’o ai ’oe i te 1 Te mau Ari’i 18, ’a feruri i te mau taime ato’a i roto i tō ’oe orara’a tē nehenehe e fa’aau i terā vaira’a o te mau tamariʼi a ’Īserā’ela. ’Ua ’ite a’enei ānei ’oe i te hō’ē taime ’aita i pāpū roa e pe’e ānei i te Fatu, e mea huru pāpū a’e ho’i te tahi atu ’ē’a ’e te au ato’a ho’i ? (hi’o 1 Te mau Ari’i 18:21). I roto i te mau ’ohipa i tupu i roto i teie pene, i tō ’oe mana’o, e aha tā te Fatu i tāmata i te ha’api’i atu nō ni’a iāna ’e nō ni’a ia Baala ? E aha te mau ’ohipa i tupu nō ’oe tei ha’api’i ia ’oe i teie mau huru parau mau ?

E mea au paha ’ia hi’o i te mau mea tā Eliaha i parau ’e i rave i roto i teie pene ’o tē fa’a’ite i tōna fa’aro’o i te Fatu. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo ra mai roto mai ia Eliaha nō ni’a i te fa’aro’o ?

Hi’o ato’a Iosua 24:15 ; 2 Nephi 2:26–28; D. Todd Christofferson, « Choice and Commitment » (purera’a nā te feiā ’āpī pa’ari nā te ao ato’a nei 12 nō Tenuare 2020), ChurchofJesusChrist.org.

Hōho’a
Tē ti’a ra Eliaha i ni’a i te papa

E fa’ahōho’ara’a nō te 1 Te mau Ari’i 19:11–12. Te peropheta, © Robert Booth Charles/Bridgeman Images

1 Te mau Ari’i 19:1–18

Pinepine te Fatu i te paraparau ma te marū ’e te ’ōhie.

I te fa’aro’ora’a te ari’i vahine Iezebela nō ni’a i te ’ohipa i tupu i tāna mau tahu’a i ni’a i te mou’a Karemela, e ’ere ’oia i te ta’ata fa’afāriu—e riri iti rahi tōna. Nō te mata’ura’a Eliaha nō tōna ora, ’ua horo ’ē atu ’oia i roto i te medebara ’e ’ua ’imi i te ha’apūra’a i roto i te hō’ē ana. I reira, ’ua tāfifi ’oia i te mana’o ’ōtahi ’e te fiu o te ’ā’au, e ’ohipa tei tupu i roto iāna ’e te Fatu, e ’ohipa ta’a ’ē roa i te mea i tupu i ni’a i te mou’a Karemela. E aha te ’ohipa i tupu nō Eliaha i roto i te 1 Te mau Ari’i 19:1–18 i ha’api’i ia ’oe nō ni’a i te huru te Fatu e paraparau nei ia ’oe, i te taime ’ati rahi ? ’A feruri i te mau taime i roto i tō ’oe orara’a ’ua fa’aro’o ’oe i tōna reo. E aha tei tītauhia ia ’oe ’ia rave nō te fāri’i pinepine atu ā i tāna arata’ira’a ?

’A feruri i te mau ta’o ’e te mau parau tei fa’a’ohipahia i roto i te mau ’īrava i muri nei nō te fa’ata’a nāhea te Fatu e paraparau nei ia tātou : Helamana 5:30 ; 3 Nephi 11:3–7 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:22–23 ; 8:2–3 ; 9:8–9 ; 11:12–14 ; 36:2.

Hi’o ato’a Salamo 46:10 ; 1 Nephi 17:45 ; Russell M. Nelson, « ’A fa’aro’o iāna », Liahona, Mē 2020, 88–92.

1 Te mau Ari’i 19:19–21

E nā mua te tāvinira’a i te Fatu i te mau māna’ona’ora’a a tō te ao nei.

Nō te mea e 12 zugo bovi tā Elisaia, e fa’a’itera’a ïa ē e ta’ata tao’a rahi mau paha ’oia. E aha tā ’oe e fa’ahiahia nei i tāna mau ’ohipa tei pāpa’ihia i roto i te 1 Te mau Ari’i 19:19–21 ? Nāhea ’oe e nehenehe ai e pe’e i tōna hi’ora’a ?

Hi’o ato’a Mataio 4:18–22.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

1 Te mau Ari’i 17:1–16.E nehenehe te video ra « Elijah and the Widow of Zarephath [Eliaha ’e te vahine ’ivi nō Zarephate] » (ChurchofJesusChrist.org) nā reira ato’a te hōho’a i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia hi’o i te fa’ati’ara’a i roto i te 1 Te mau Ari’i 17:1–16. I muri iho i te tai’ora’a i te mau ’īrava ’e te hi’ora’a i teie mau mātēria, e nehenehe te melo tāta’itahi o te ’utuāfare e tāpura i te huru fa’auru mau o teie vahine ’ivi. E aha tā te Fatu e ani nei ia tātou ’ia rave ’ei fa’a’itera’a i tō tātou fa’aro’o ?

1 Te mau Ari’i 18.E nehenehe te tuha’a « Elijah and the Priests of Ba’al [Eliaha ’e te mau tahu’a nō Baala] » (i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito) e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ha’api’i nō ni’a i te ’ā’amu i roto i te 1 Te mau Ari’i 18. Tē vai ra ānei te tahi mau mea e tāpe’a ra ia tātou ’ia pūpū hope ia tātou i te Fatu ? Nāhea tātou i te fa’a’ite atu i tō tātou ineine e mā’iti iāna ? (hi’o ’īrava 21).

1Te mau Ari’i 19:11–12.E aha te mea e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia māramarama i te faufa’a rahi nō te fa’aro’ora’a i te « reo iti ha’iha’i » ? E nehenehe ’outou e tai’o ’āmui i te 1 Te mau Ari’i 19:11–12 ma te reo marū ’aore rā e hīmene marū i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Vārua, mai te hīmene « Le Saint-Esprit » (Chants pour les enfants, 56). E nehenehe e ha’amāniania ri’i nō te fa’ahōho’a i te huru Sātane e tāmata nei i te tāpe’a ia tātou i te fa’aro’ora’a i te reo iti ha’iha’i. E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te mea tā rātou e rave nō te vai ara noa i te mau muhumuhu o te Vārua.

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Le Saint-Esprit », Chants pour les enfants, 56

Ha’amaita’ira’a i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata iho

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai. ’Ia ’ite rā ’outou ē tē paraparau ra te Vārua ia ’outou, ’a feruri i te pāpa’i i te mea tā ’outou e mana’o ra tē parau mai nei ’oia. Te ’ohipa e tītauhia nō te tu’u i te mau ta’o i ni’a i teie mau mana’o e tae mai, e riro te reira i te tauturu ia ’outou ’ia feruri ’e ’ia ha’afaufa’a i te reira.

Hōho’a
e vahine ’e te tama

Widow of Zarephath [Te vahine ’ivi nō Zarephate], nā Rose Datoc Dall

Nene’i