Faufaʼa Tahito 2022
18–24 nō Tiurai. Ezera 1 ; 3–7 ; Nehemia 2 ; 4–6 ; 8 : « E ’ohipa rahi tā’u e rave nei »


« 18–24 nō Tiurai. Ezera 1 ; 3–7 ; Nehemia 2 ; 4–6 ; 8 : ‘E ’ohipa rahi tā’u e rave nei’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 18–24 nō Tiurai. Ezera 1 ; 3–7 ; Nehemia 2 ; 4–6 ; 8 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Te hiero nō Zerubabela

Fa’ahōho’ara’a nō te hiero nō Zerubabela, nā Sam Lawlor

18–24 nō Tiurai

Ezera 1 ; 3–7 ; Nehemia 2 ; 4–6 ; 8

« E ’ohipa rahi tā’u e rave nei »

’Ua ha’api’i te peresideni Ezra Taft Benson : « E mana tō te parau a te Atua… nō te fa’aitoito i te feiā mo’a ’e nō te fa’a’ahu ia rātou i te Vārua ’ia ti’a ho’i ia rātou ’ia pāto’i i te ’ino, ’ia tāpe’a pāpū i te maita’i, ’e ’ia fāri’i i te ’oa’oa i roto i teie orara’a » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Ezra Taft Benson [2014], 129).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

’Ua vai te nūna’a ’āti Iuda i roto i te tītīra’a i Babulonia fātata e 70 matahiti te maoro. ’Ua ’ere rātou ia Ierusalema ’e i te hiero, ’e ’ua mo’e i e rave rahi tō rātou pūpūra’a i te ture a te Atua. ’Aita rā rātou i mo’e i te Atua. Inaha, ’ua parau ’oia nā roto i tāna peropheta : « E ’ite atu ai au ia ’outou, e fa’atupu vau i ta’u parau maita’i ia ’outou i te reira, i te arata’i-fa’ahou-ra’a mai ia ’outou i’ō nei » (Ieremia 29:10). Ma te ha’apa’o i teie parau tohu, ’ua fa’atupu te Fatu i te hō’ē rāve’a ’ia ho’i atu te mau ’āti Iuda, ’e ’ua fa’ati’a mai te Atua i te mau tāvini nō te rave i te hō’ē « ’ohipa rahi » nō tōna mau ta’ata (Nehemia 6:3). I roto i teie mau tāvini, ’o te hō’ē tāvana ïa, tōna i’oa ’o Zerubabela, nāna i hi’o i te patu-fa’ahou-ra’a i te fare o te Fatu ; ’o Ezera, te tahu’a ’e te pāpa’i parau, tei fa’afāriu fa’ahou ā i te ’ā’au o te ta’ata i ni’a i te ture a te Fatu ; ’e ’o Nehemia, te tahi fa’ahou tāvana nō Iuda i muri ri’i mai, tei fa’atere i te ’ohipa patu-fa’ahou-ra’a i te mau papa’i pāruru ’ati a’e ia Ierusalema. ’Ua fa’aruru rātou i te pāto’ira’a, ’oia mau, ’ua fāri’i ato’a rā rātou i te tauturu tīa’i-’ore-hia. E ti’a i te ’ohipa i tupu nō rātou ’ia ha’amāramarama ’e ’ia fa’auru ia tātou nei, inaha ho’i, ’o tātou ato’a nei tē rave nei i te hō’ē ’ohipa rahi. ’E mai tā rātou ho’i ’ohipa, ’ua tū’ati tā tātou nei ’ohipa i te parau nō te fare o te Fatu, te ture a te Fatu ’e te pārurura’a pae vārua tā tātou e ’ite nei i roto iāna.

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu nō te buka a Ezera ’e Nehemia, hi’o « Ezra » ’e « Nehemia » i roto i te Bible Dictionary (Fa’atoro parau nō te Bibilia).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Ezera 1

Tē fa’auru nei te Fatu i te mau ta’ata ’ia fa’atupu i tāna mau ’ōpuara’a.

I muri iho i te harura’a Peresia ia Babulonia, ’ua fa’auruhia te ari’i nō Peresia, ’o Kuro, nā te Fatu ’ia tono i te hō’ē pupu ’āti Iuda i Ierusalema, nō te patu fa’ahou i te hiero. ’A tai’o ai ’oe i te Ezera 1, ’a hi’o e aha tā Kuro i ineine e rave nō te turu i te mau ’āti Iuda i roto i teie ’ohipa faufa’a rahi. Nāhea ’oe e ’ite ai ē, tē ’ohipa ra te Fatu nā roto i te mau ta’ata ’e te mau vahine ’ati a’e ia ’oe, te mau ta’ata ato’a e ’ere i te melo nō tāna ’Ēkālesia ? E aha tā teie e parau nei ia ’oe nō ni’a i te Fatu ’e tāna ’ohipa ?

Hi’o ato’a Isaia 44:24–28.

Ezera 3:8–13 ; 6:16–22

E nehenehe te mau hiero e fa’atae mai i te ’oa’oa.

I te harura’a te mau ’āti Babulonia ia Ierusalema, ’ua ’eiā rātou i roto i te hiero ’e ’ua tūtu’i i te reira ē pau roa (hi’o 2 Ari’i 25:1–10 ; 2 Paraleipomeno 36:17–19). ’Ia feruri ’oe, e aha tō ’oe mana’o ’āhani tei rotopū ’oe i te mau ’āti Iuda i te ’itera’a i te reira ? (Salamo 137). ’A hi’o maita’i na e aha te mana’o o te ’āti Iuda tau ’ahuru matahiti i muri mai, i te fa’ati’ara’ahia rātou ’ia ho’i e patu fa’ahou ā i te hiero (hi’o Ezera 3:8–13 ; 6:16–22). ’A feruri i tō ’oe iho mau mana’o nō ni’a i te hiero. Nō te aha te hiero e puna nō ’oa’oa ? Nāhea ’oe e nehenehe ai e fa’a’ite i tō ’oe māuruuru i te Fatu nō te mau hiero ?

Nō te tahi atu ā hi’ora’a nō te ’oa’oa i te patura’ahia te mau hiero i tō tātou nei ’anotau, ’a hi’o i te mau video « Practice, Celebration, Dedication: Temple Blessings in El Salvador » ’e « The Laie Hawaii Temple Youth Cultural Celebration » (ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
e ’utuāfare i roto i te ’āua o te hiero

E nehenehe te hiero ’ia riro ’ei tumu nō tō tātou ’oa’oa i roto i te orara’a.

Ezera 4–6 ; Nehemia 2 ; 4 ; 6

E nehenehe tā’u e tauturu i te fa’ahaere i mua i te ’ohipa a te Atua noa atu ā te pāto’ira’a.

E mea varavara roa ’aita e pāto’ira’a i mua i te ohipa a te Fatu, ’e e parau mau ato’a paha te reira nō te mau tauto’ora’a a Zerubabela ’e Nehemia. Nō rāua to’opiti, « te mau ’enemi o Iuda » (Ezera 4:1) ’o te mau ’āti Samaria ïa—e hua’ai ’āti ’Īserāela tei ’āno’i ia rātou i te mau ’Ētene. E nehenehe paha te tai’ora’a i te parau nō tā rātou pāto’ira’a i te patura’a hiero (hi’o Ezera 4–6) e fa’aferuri ia ’oe i te pāto’ira’a tā te ’ohipa a te Atua e fa’aruru nei i teie mahana, ’e nāhea e nehenehe e pāhono atu, ’ia tae mai te pāto’ira’a.

Nā reira ato’a, e nehenehe te tai’ora’a i te ’ohipa a Nehemia i te tātā’ira’a i te pāpa’i o Ierusalema (hi’o Nehemia 2 ; 4 ; 6) e fa’aferuri ia ’oe i te ’ohipa tā te Atua i hina’aro ia ’oe ’ia rave. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo nei mai roto mai i te hi’ora’a o Nehemia ?

Hi’o ato’a Dieter F. Uchtdorf, « E ’ohipa rahi tā tātou e rave nei ’e e’ita e ti’a ia tātou ’ia haere i raro », Liahona, Mē 2009, 59–62.

Ezera 7 ; Nehemia 8

E ha’amaita’ihia vau ’ia tuatāpapa vau i te mau pāpa’ira’a mo’a.

Noa atu ā ’ua oti te hiero i te patu-fa’ahou-hia, tē tāfifi ri’i ra te ta’ata i Ierusalema i te pae vārua, te hō’ē tumu, nō te mea ïa e rave rahi u’i te maoro, ’aita rātou i fāna’o rahi roa i « te buka ture a Mose » (Nehemia 8:1). ’Ua fāri’i Ezera te pāpa’i parau i te parau fa’ati’a a te ari’i nō Peresia, e haere i Ierusalema, i reira ’oia i te « hōpoira’a… i te ture i te aro o taua ’āmuira’a ato’a ra » (Nehemia 8:2). Nāhea ’oe e nehenehe ai e pe’e i te hi’ora’a o Ezera mai tei pāpa’ihia i roto i te Ezera 7:10 ? ’A tai’o ai ’oe i te Nehemia 8, ’o tē fa’ati’a i te ’ā’amu nō te tai’ora’a Ezera i te ture i te ta’ata, e aha te mau mana’o e tae mai nō ni’a i te mana o te parau a te Atua i roto i tō ’oe orara’a ?

Hi’o ato’a Te Mau Ha’api’ira’a : Ezra Taft Benson, 125–35.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Ezera 3:8–13 ; 6:16–22.Nāhea te ’āti Iuda i te fa’a’itera’a i tō rātou ’oa’oa nō te hiero ’a patu-fa’ahou-hia ai te reira ’e ’ua ha’amo’ahia ? E aha tā tātou e rave nei nō te fa’a’ite i tō tātou ’oa’oa nō te hiero ? Penei a’e e nehenehe tō ’outou ’utuāfare e hi’o i te hōho’a o te mau hiero ’a paraparau atu ai nō ni’a i te huru te mau hiero e hōpoi mai nei i te ’oa’oa ia ’outou (hi’o temples.ChurchofJesusChrist.org).

Ezera 7:6, 9–10, 27–28.E rave rahi taime i roto i teie mau ’īrava tō Ezera pāpa’ira’a ē, tei ni’a te rima o te Fatu iāna ’a rātere ai ’oia i Ierusalema. E aha ra te aura’a nō teie parau ? Mea nāhea tātou i te ’itera’a i te rima o te Fatu i ni’a ia tātou ? Penei a’e e nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ite i te tahi mau hi’ora’a o tō rātou orara’a.

Nehemia 2 ; 4 ; 6.E nehenehe te ’ā’amu o Nehemia e fa’auru i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’aruru rātou i te pāto’ira’a ’a rave ai i te hō’ē « ’ohipa rahi » (Nehemia 6:3). E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare e hāmani i te hō’ē patu ma te tahi mau tao’a i te fare ’a tai’o ’āmui ai i te mau ’īrava rahi nō te reira (mai te Nehemia 2:17–20 ; 4:13–18 ; 6:1–3). E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo nei mai roto mai ia Nehemia nō ni’a i te fa’arurura’a i te pāto’ira’a ? E aha te ’ohipa rahi tā te Fatu e hina’aro nei ia tātou ’ia rave ? Nāhea te Fatu i te ha’apūaira’a ia tātou nō te upo’oti’a i te pāto’ira’a i ni’a i teie ’ohipa ?

Nehemia 8:1–12.I roto i te Nehemia 8, tē tai’o ra Ezera i te ture a Mose i te nūna’a tei hia’ai roa i te fa’aro’o i te parau a te Atua. E nehenehe te tai’ora’a i te mau ’īrava 1–12 e tauturu i te fa’ahōhonu atu ā i te mana’o māuruuru o tō ’outou ’utuāfare nō te parau a te Atua. E aha te mana’o o te ta’ata nō ni’a i te ture a te Atua ? Nāhea tātou e nehenehe ai e tauturu te tahi i te tahi ’ia « tai’o māramarama māite » ? (’īrava 8).

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene i mana’ohia : « Oh, J’aime voir le temple » Chants pour les enfants, 99

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A fa’a’ite i te mau pāpa’ira’a mo’a ’ei ’utuāfare. I roto i tā ’outou tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’utuāfare, ’a vaiiho i te mau melo o te ’utuāfare ’ia fa’a’ite i te mau ’īrava tā rātou i tuatāpapa i tō rātou iho pae ’o tā rātou i tāpe’a ta’a ’e mai.

Hōho’a
te tai’ora’a Ezera i te mau pāpa’ira’a mo’a i te nūna’a

Fa’ahōho’ara’a nō te tai’ora’a Ezera i te mau pāpa’ira’a mo’a i te nūna’a i Ierusalema, nā H. Willard Ortlip, © Providence Collection/licensed nā goodsalt.com

Nene’i