Faufaʼa Tahito 2022
4–10 nō Tiurai. 2 Te mau Ari’i 2–7 : « E peropheta tei ’Īserā’ela »


« 4–10 nō Tiurai. 2 Te mau Ari’i 2–7 : ‘E peropheta tei ’Īserā’ela’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 4–10 nō Tiurai. 2 Ari’i 2–7 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2020

Hōho’a
Tē fa’a’ite ra Elisaia i tāna tāvini i te mau pereo’o auahi

Fa’ahōho’ara’a nō Elisaia te fa’a’ite ra i tāna tāvini i te mau pere’o’o auahi, © Review & Herald Publishing/licensed from goodsalt.com

4–10 nō Tiurai

2 Te mau Ari’i 2–7

« E peropheta tei ’Īserā’ela »

’A tai’o ai ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a, e nehenehe te Vārua Maita’i e fa’ahi’o ia ’outou i te tahi mau pereoda ’aore rā te tahi mau tuha’a ’īrava. E nehenehe e pāpa’i nō te aha e aura’a ta’a ’ē tō teie mau tuha’a ’īrava nō ’outou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Te misiōni rahi a te hō’ē peropheta, ’o te ha’api’ira’a ïa ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a nō te Fa’aora Iesu Mesia. Te mau pāpa’a parau rā ho’i nō te peropheta Elisaia tā tātou e mau nei, ’aore ïa i rahi tāna mau ha’api’ira’a ’e tāna mau fa’a’itera’a pāpū. Te mea rā e vai i roto i te pāpa’a parau, ’o te mau semeio ïa tā Elisaia i rave, mai te fa’ati’ara’a i te hō’ē tama mai te pohe mai (hi’o 2 Te mau Ari’i 4:18–37), te fa’atāmā’ara’a i te naho’a rahi i te tahi ri’i noa mā’a (hi’o 2 Te mau Ari’i 4:42–44), ’e te fa’aorara’a i te hō’ē lēpera (hi’o 2 Te mau Ari’i 5:1–14). Nō reira, noa atu ā ’aita te mau parau a Elisaia e hōro’a nei i tōna ’itera’a pāpū nō te Mesia, tē vai ra, nā roto i tāna tāvinira’a, te mau fa’a’itera’a pūai rahi nō te mana hōro’a ora te fa’amu, ’e te fa’aora o te Fatu. ’Ua rahi atu ā teie mau fa’a’itera’a i roto i tō tātou orara’a i tā tātou e ’ite nei. Nō te ’ite ia rātou, tītauhia ’ia ’imi tātou i te semeio tā Elisaia i ’imi i te purera’a ’oia nō tōna taure’are’a tāvini mata’u rahi » (2 Te mau Ari’i 6:17).

Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a i te 2 Te mau Ari’i, hi’o « Kings, books of [Te mau Arií, buka nō » i roto i te Bible Dictionary [Fa’atorora’a parau o te Bibilia].

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

2 Te mau Ari’i 2–6

E nehenehe te Atua e fa’atupu i te mau semeio i roto i tō’u orara’a.

Pinepine te mau semeio i te tauturu ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te mau tāfifira’a o te tāhuti nei—i te tau o Elisaia, tītauhia te pape mā nō te fenua māehe ’e ’ia ’itehia mai te ’ōpahi mo’e (hi’o 2 Te mau Ari’i 2:19–22 ; 6:4–7). E fa’afāriu ato’a te mau semeio i tō tātou ’ā’au i ni’a i te Fatu ma te ha’api’i ia tātou i te tahi mau ha’api’ira’a pae vārua. ’A tai’o ai ’oe i te 2 Te mau Ari’i 2–6, e nehenehe e fa’ati’a i te hō’ē tāpura nō te mau semeio tā ’oe e ’ite mai, ’e e feruri i te mau ha’api’ira’a pae vārua tā ’oe e ’apo mai nō te semeio tāta’itahi. E aha tā teie mau semeio e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i te Fatu ’e nō ni’a i te mea tāna e nehenehe e rave i roto i tō ’oe orara’a ?

Hi’o ato’a 2 Nephi 26:12–13 ; 27:23 ; Moromona 9:7–21 ; Moroni 7:35–37 ; Donald L. Hallstrom, « ’Ua faʼaea ānei te mahana o te mau semeio ? » Liahona, Novema 2017, 88–90.

2 Te mau Ari’i 4:8–17 ; 7:1–16

E tupu te mau parau a te Fatu tei tae mai nā roto i tāna mau peropheta.

Mai tei pāpa’ihia i roto i te 2 Te mau Ari’i 4:8–17 ; 7:1–16, ’ua fa’auru te Fatu ia Elisaia nō te tohu i te mau mea e tae mai—e mau mea ē, i te hi’ora’a o te ta’ata, e mea pāpū ’ore e tupu. ’A tai’o ai ’oe i teie mau ’īrava, ’a feruri e aha tā ’oe e pāhono atu i te parau a te Fatu e tae mai nā roto i tāna mau peropheta nei. E aha te mau ha’api’ira’a, te mau parau tohu ’e te mau parau fafau tā ’oe i fa’aro’o mai roto mai i te mau peropheta ora ? E aha tā ’oe e rave ra nō te ha’apa’o i teie mau parau fafau ma te fa’aro’o ?

Hi’o ato’a 3 Nephi 29:6 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:37–38.

2 Te mau Ari’i 5

Mai te peu ē e mea ha’eha’a vau ’e e ha’apa’o vau, e nehenehe Iesu Mesia e fa’aora mai i tō’u māuiui.

I te tahi taime e mea ’ōhie a’e ’ia ’apo i te aura’a o te mau pāpa’ira’a mo’a nō tātou iho ’ia fa’aau tātou i te mau mea pae tino i roto i te ’ā’amu, i te mau mea pae vārua. ’Ei hi’ora’a, ’a tai’o ai i te 2 Te mau Ari’i 5, e nehenehe ’oe e fa’aau i te lēpera a Naamana i te hō’ē fifi pae vārua tā ’oe e fa’aruru nei. Mai ia Naamana te huru, penei a’e i tīa’i noa ana ’oe i te Fatu ’ia rave i te hō’ē « parau rahi » (’īrava 13) nō te tauturu ia ’oe. E aha tā te mea i tupu nō Naamana e ha’api’i nei ia ’oe ? I roto i tō ’oe orara’a, e aha te mea e fa’aau i te parau a’o ’ōhie ra e « hopu, ’a mā atu ai » ?

’A hi’o nāhea te ’ohipa i tupu nō Naamana i taui i tōna fa’aro’o i te Atua o ’Īserā’ela (hi’o ’īrava 15). E aha te mau ’ohipa i ha’apūai i tō ’oe fa’aro’o i te Atua ?

Hi’o ato’a Luka 4:27 ; 1 Petero 5:5–7 ; Alama 37:3–7 ; Etera 12:27 ; L. Whitney Clayton, « Tāna e fa’aue ia ’outou na, e nā reira ’outou », Liahona, Mē 2017, 97–99 ; « Naaman and Elisha [Naamana ’e Elisaia] » (video), ChurchofJesusChrist.org.

2 Te mau Ari’i 6:8–23

« E rahi tō tātou e iti tō rātou ».

’Ua tupu a’enei ānei te taime ’ua mata’u ’outou ē ’ua rahi roa ’ino rātou, e ’ua uiui ’oe mai te taure’are’a tāvini ra a Elisaia : « E aha tātou nei ? » (hi’o 2 Te mau Ari’i 6:8–23). E aha tē mea fa’auru i roto i te pāhonora’a a Elisaia ? E aha te tauira’a tā teie fa’ati’ara’a e fa’atupu nei i ni’a i tā ’oe hi’ora’a ’e tō ’oe mau mana’o nō ni’a i tā ’oe mau tāmatara’a, tā ’oe mau hōpoi’a ’aore rā tā ’oe mau tauto’ora’a e ora i te ’evanelia ?

’A feruri ai ’oe i te reira, ’a feruri ato’a i te mau parau a te peresideni Henry B. Eyring : « Mai taua tāvini o Elisaia, e rahi a’e tō pīha’i iho ia ’outou i tō pīha’i iho i te pāto’i mai ia ’outou. Te tahi pae i pīha’i iho ia ’outou ’aita ïa e ’itehia i tō ’outou mata tāhuti nei. E pāturu te Fatu ia ’outou, te tahi mau taime, nā roto i te pi’ira’a i te tahi atu ’ia turu mai ia ’outou » (« ’O ’outou ’o tē ha’amata i te rave », Liahona, Nov. 2008, 58).

Hi’o ato’a Salamo 121 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 84:88.

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

2 Te mau Ari’i 2:1–14.’A feruri i te ta’ata tei ’ite ē, ’ua « rave ihora » Elisaia i te ’ahu o Eliaha (’aore rā te ’ahu tāhei—e tāpa’o nō tōna pi’ira peropheta). E aha tā te reira i fa’atupu i ni’a i te huru rātou i pāhono i te tau tāvinira’a a Elisaia ? (Hi’o ato’a 1 Te mau Ari’i 19:19.) E nehenehe paha te mau melo o te ’utuāfare e fa’a’ohu nō te ’ō’omo i te hō’ē « ’ahu tāhei » ’a fa’a’ite pāpū ai nō te mau rāve’a a te Fatu tā rātou i ’ite i te turura’a ’e i te ha’apūaira’a i te feiā i pi’ihia i roto i tāna ’Ēkālesia.

2 Te mau Ari’i 4.E nehenehe ’outou e ani i te mau melo o te ’utuāfare ’ia tai’o i te parau nō te hō’ē o te mau semeio i roto i te 2 Te mau Ari’i 4 (hi’o mau ’īrava 1–7, 14–17, 32–35, 38–41, 42–44) ’e e pāpa’i rātou i te hō’ē parau e tauturu i te tahi atu mau melo o te ’utuāfare ’ia feruri mai e aha teie semeio tei parauhia ra. E aha te ha’api’ira’a tā tātou e ’apo nei nō ni’a i te Fatu ’e tāna mau semeio i roto i teie pene ? E aha te mau semeio—te mea rahi ’e te mea na’ina’i—tā tātou i ’ite i roto i tō tātou orara’a ?

2 Te mau Ari’i 5:1–15.’A tai’o ai ’outou i teie mau ’īrava ’e ’a feruri ai i te ’ohipa ’ōhie tei anihia ia Naamana ’ia rave, ’a feruri i te mau mea ’ōhie tā tō tātou peropheta i ani ia tātou ’ia rave. Nāhea tō tātou ’utuāfare e nehenehe ai e pe’e maita’i atu ā i tāna parau a’o ?

E nehenehe tō ’outou ’utuāfare ’ia māta’ita’i i te video ra « Naaman and Elisha [Naamana ’e Elisaia] » (ChurchofJesusChrist.org) ’aore rā e tai’o i te tuha’a « Elisha Heals Naaman [Te fa’aorara’a Elisaia ia Naamana] » ( i roto i Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito).

2 Te mau Ari’i 5:20–27.E aha te ’āpī nō Gehazi ’āhani ’ua tai’o ’oia i te tuha’a « Te ha’avare ’ore ’e te parau ti’a » i roto i te Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī ? (’api 19). E mea nāhea te ha’avare e ha’amāuiui nei ia tātou ? E aha te mau ha’amaita’ira’a nō te ha’avare ’ore ?

2 Te mau Ari’i 6:13–17.E au paha te mau melo o te ’utuāfare ’ia pāpa’i i te hōho’a nō te ’ohipa i tupu nō Elisaia ’e nō tāna tāvini, mai tei fa’ati’ahia i roto i teie mau ’īrava. Nāhea teie mau ’īrava e nehenehe ai e tauturu ia tātou i te taime e tae mai te mana’o ’ōtahi ’aore rā te mana’o teimaha ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, hi’o te arata’i ha’api’ira’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene i mana’ohia : « E te tamari’i here ē », Te mau hīmene, N°48.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

Fa’aitoito i te mau uira’a. E tāpa’o fa’a’ite te mau uira’a a te mau tamari’i nō tō rātou ineine ’ia ha’api’i. Mai te mea ’aita ’outou i ’ite i te pāhonora’a i tā rātou mau uira’a, ’a hi’o i te mau pāhonora’a nā muri ia rātou. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25–26).

Hōho’a
te hapura’a Naamana i roto i te ’ānāvai

Fa’ahōho’ara’a nō Naamana tē ora ra tōna lēpera, nā Paul Mann

Nene’i