Faufaʼa Tahito 2022
Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito


« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a : Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
’ītona nō te mau mana’o

Te mau mana’o e tāpe’a noa i roto i te ferurira’a

Te tai’ora’a i te pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito

I roto i te mau buka o te Faufa’a Tahito tei nā mua i te buka a Ioba, e mau ’ā’amu te rahira’a o rātou—e mau fa’ati’ara’a nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu, hi’ohia e te mata pae vārua. ’Ua hāmani Noa i te pahī, ’ua fa’aora Mose ia ’Īserā’ela, ’ua pure Hana ’ia fānau ’oia i te hō’ē tamāroa ’e tē vai atu ra. Ha’amata rā nā ni’a ia Ioba, e mea ta’a ’ē te huru pāpa’ira’a, mai te huru te pāpa’ira’a nō te mau pehepehe i fa’a’ohipahia nō te fa’a’ite i te mau mana’o hōhonu ’e te mau tohura’a ’ei parau e’ita e mo’ehia.

’Ua ’ite a’ena tātou i te tahi hi’ora’a nō te pāpa’ira’a pehepehe nā rotoroto i te mau buka o te Faufa’a Tahito. ’E mai te buka a Ioba ē muri mai, e ’ite-rahi-hia ïa te reira. Te mau buka a Ioba, te Salamo ’e te Maseli, e mau buka pāpa’ira’a pehepehe ana’e ïa, mai te tahi o te mau pāpa’ira’a a Isaia, Ieremia ’e Amosa. Nō te mea ho’i ē e mea ta’a ’ē te tai’ora’a i te pehepehe i te tai’ora’a i te ’ā’amu, tītau-pinepine-hia te ravera’a ta’a ’ē nō te māramarama i te reira. Teie te tahi mau mana’o e ha’amaita’i atu ā i tā ’outou tai’ora’a i te mau pehepehe o te Faufa’a Tahito.

Ha’amātau i te pehepehe Hebera

’A tahi, e mea maita’i ’ia tāpe’a i roto i te ferurira’a ē, ’aita te pehepehe Hebera o te Faufa’a Tahito e tūru’i nei i ni’a i te ta’ira’a parau o te mau ta’o hope’a, mai te tahi atu mau pehepehe. E noa atu ā e ha’apa’ohia te pāta’uta’u, te ’āpapara’a ta’o ’e te tāvevora’a ta’ira’a reo i roto i te pehepehe Hebera, ’ua mo’e roa ïa i roto i te hurira’a parau. Te hō’ē rā mea ta’a ’ē e ’ite ’outou, ’o te tāpitira’a ïa te mau parau ’e te mau mana’o, tei parauhia i te tahi taime te « parallelisme [e ’āpipitira’a] ». Teie te tahi hi’ora’a ’ōhie i roto i teie ’īrava nō te Isaia :

  • ’A ’ahu na i tō ’ahu ’una’una, e Ziona ;

  • ’a ’ahu na i tō ’ahu nehenehe, e Ierusalema (Isaia 52:1).

E rave rahi rēni ’āpipiti i roto i te Salamo 29—teie te tahi hi’ora’a :

  • E pūai rahi tō te reo o Iehova ;

  • e mana rahi tō te reo o Iehova (Salamo 29:4).

’E teie te tahi hi’ora’a nō te ’itera’a i te ’āpipiti o te rēni piti i ’ōhie ai teie mau ’īrava ’ia māramaramahia :

  • I hōpoi atu ai ho’i au ia ’outou i te niho mā i tō ’outou mau ’oire ato’a ra,

  • ’e te mā’a ’ore i tō ’outou mau vāhi ato’a ra (Amosa 4:6).

I roto i teie mau hi’ora’a, tē tāpitihia ra te hō’ē mana’o ma te tahi ri’i rā ta’a-’ē-ra’a. Maoti teie rāve’a e nehenehe ai e tūra’i i te mana’o tei tāpitihia ma te fa’a’ohipa ato’a i te mau ta’a-’ē-ra’a nō te fa’ahōho’a ’e nō te tātara hope atu ā i te reira.

I te tahi taime, e fa’a’ohipa nā pereota ’āpipiti i te hō’ē ā huru fa’ahitira’a nō te tūra’i i te mutura’a i roto i nā mana’o, mai teie hi’ora’a :

  • ’O te parau marū ra tei fa’a’ore i te riri ;

  • ’āre’a te parau fa’ao’ō’o ra, ’o te riri ïa tē tupu (Maseli 15:1).

E ’ere teie ’āpipitira’a i te ’ohipa hape noa. Nā te mau ta’ata pāpa’i iho i hina’aro i te reira. E rāve’a te reira nō te fa’ahiti i te mau mana’o ’e te mau parau mau pae vārua ’ei fa’ahitira’a puai ’e te nehenehe. Nō reira ’ia ’ite ’outou i te ’āpipitira’a i roto i te Faufa’a Tahito, ’a ui ia ’outou iho ē, mea nāhea te reira e tauturu nei ’ia māramarama i te poro’i a te ta’ata pāpa’i. ’Ei hi’ora’a, e aha tā Isaia i tāmata i te parau i tōna tāpirira’a i te « pūai » ’e te « ’ahu nehenehe », nā reira ato’a ’ia « Ziona » ’e ’ia « Ierusalema » ? (Isaia 52:1). E aha te mea e nehenehe e feruri nō ni’a i te « parau marū » mai te mea ’ua ’ite tātou ē ’o « te parau fa’ao’ō’o » tōna huritua ? (Maseli 15:1).

Hōho’a
e ta’ata e pāpa’i ra i ni’a i te ’ōtaro

He Restoreth My Soul [E fa’aho’i ā ’oia i ta’u vārua], nā Walter Rane

Te pehepehe Hebera mai te hō’ē hoa ’āpī

E mea maita’i ’ia fa’ahōho’a i te tai’ora’a i te pehepehe mai te fārereira’a i te ta’ata ’āpī. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe e fa’ahōho’a i te tai’ora’a pehepehe o te Faufa’a Tahito i te fārereira’a i te tahi ta’ata nō te hō’ē fenua ātea ’e te ta’ere ’ē, mea ’ē tōna reo i tō tātou nei—’e tōna matahiti, ’ua hau ïa i te piti tauasini matahiti. E parau mai paha ’oia i te tahi mau mea ’aita tātou e māramarama atu i te ’ōmuara’a, e’ita rā e nehenehe e parau ē ’aita tāna e parau faufa’a rahi nō tātou. ’E maoti te fa’a’oroma’i ’e te aumihi, e nehenehe teie ta’ata ’āpī ’ia riro i te hope’a ’ei hoa rahi. Tītau-noa-hia ’ia fa’ata’a i te tahi taime nō te reira, ma te tāmata i te hi’o i te mau mea mai tāna e hi’o ra. Penei a’e e ’ite mai tātou ē, tē māramarama mau nei ’e te māramarama maita’i nei ho’i tātou, te tahi i te tahi.

Nō reira, te taime mātāmua ’outou e tai’o ai i te ’īrava i roto i te Isaia, ’ei hi’ora’a, ’a hi’o i te reira ’ei fārereira’a mātāmua i teie ta’ata ’āpī. ’A ui ia ’outou iho : « E aha te mana’o rahi e tae mai ? » E aha te mana’o e tupu mai i teie mau ’īrava—noa atu ā ’aita ’outou i māramarama pauroa i te mau ta’o ? I muri iho, ’a tai’o fa’ahou ā i te reira, e rave rahi taime mai te mea e nehenehe. Tē vai ato’a ra te ta’ata tei ’apo mai i te tahi aura’a rahi atu ā nā roto i te tai’o-pūai-ra’a i terā mau ’īrava. ’A hi’o i te mau ta’o ta’a ’ē tā Isaia e fa’a’ohipa, te mau ta’o iho ā rā e pēni i te hōho’a i roto i tō ’outou ferurira’a. E aha te mana’o e tupu mai i teie mau hōho’a ? E aha tā teie mau hōho’a e parau nei nō ni’a i te mana’o o Isaia ? Rahi noa atu ’outou i te tuatāpapara’a i te mau parau a te mau rohi pehe o te Faufa’a Tahito, rahi noa ato’a atu ’outou i te ’itera’a ē, tē mā’iti ta’a ’ē nei rātou i tā rātou mau ta’o ’e te huru e fa’ahiti i terā poro’i pae vārua.

E nehenehe te mau pehepehe ’ia riro mai ’ei hoa au roa nō te tauturura’a mai ’ia māramarama i tō tātou mau mana’o ’e te mau ’ohipa e tupu ra nō tātou. E faufa’a ta’a ’ē tō te mau pehepehe o te Faufa’a Tahito, nō te mea tē tauturu nei te reira ia tātou ’ia māramarama i tō tātou mau mana’o faufa’a roa a’e nā reira ato’a te mau ’ohipa faufa’a roa a’e e tupu nei nō tātou—terā iho ā ïa e au i tō tātou tā’amura’a i te Atua.

’A tuatāpapa ai ’outou i te mau pehepehe o te Faufa’a Tahito, ’a ha’amana’o ē, e mea faufa’a a’e te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a ’ia arata’i te reira ia tātou ia Iesu Mesia ra. ’A hi’o i te mau tāpa’o, te mau hōho’a ’e te mau parau mau e patu i tō ’outou fa’aro’o iāna. ’A fa’aro’o i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i ’a tuatāpapa ai ’outou i te reira.

E mau parau pa’ari

Te tahi huru pehepehe i roto i te Faufa’a Tahito, ’o te mea ïa tā te mau ’aivāna’a e parau nei te « mau parau pa’ari ». Mai ia Ioba, Maseli ’e Koheleta. Tē fa’ahiti nei te Salamo i te parau ’ārue ’e te parau heva ’e te parau ha’amori, nō te mau parau pa’ari rā, e rōtahi ïa te reira i ni’a i te parau fa’aa’o mōrohi ’ore ’aita rā, i ni’a te mau tumu parau hōhonu ’e te ferurira’a hōhonu. ’Ei hi’ora’a, e tuatāpapa te buka a Ioba i te parau nō te parauti’a a te Atua ’e te mau tumu te ta’ata e mamae nei. Tē hōro’a nei te Maseli i te parau a’o nō te ora maita’i, mai te mau taru (dicton) pa’ari tei ha’aputuhia ’e tei fa’ataehia i terā hua’ai ’e terā hua’ai. ’E nō te Koheleta, tē uiui haere nei te reira nō ni’a i te fā o te orara’a—I te tau e ma’ue haere te mau mea ato’a ’e te mea huirere, i hea e ’itehia mai te aura’a mau ? E nehenehe e hi’o i te i te mau parau pa’ari ’ei ’āparaura’a pāpū ’e te tahi fa’aa’o arata’i tei hina’aro i te fa’a’ite mai i te tahi mau mana’o nō ni’a i te Atua ’e nō ni’a i te ao tāna i hāmani—’e nō te tauturu ato’a paha ia ’outou ’ia māramarama ri’i ā i teie mau mea, rahi atu ā i nā mua a’enei.

Nene’i