Faufaʼa Tahito 2022
17–23 nō ’Ātopa. Ieremia 30–33 ; 36 ; Te ’oto o Ieremia ra 1 ; 3 : « E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa »


« 17–23 nō ’Ātopa. Ieremia 30–33 ; 36 ; Te ’oto o Ieremia ra 1 ; 3 : ‘E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa’ », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 17–23 nō ’Ātopa. Ieremia 30–33 ; 36 ; Te ’oto o Ieremia ra 1 ; 3 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
hōho’a nō Ieremia te peropheta

The Cry of Jeremy the Prophet [Te ta’i a Ieremia te peropheta], nō roto mai i te hō’ē hōho’a nene’i a te Nazarene School

17–23 nō ’Ātopa

Ieremia 30–33 ; 36 ; Te ’oto o Ieremia ra 1 ; 3

« E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa »

’A pāpa’i ai ’outou i tō ’outou mau mana’o, ’a feruri tē nāhea ra te mau parau tumu i roto i te Ieremia ’e Te ’oto o Ieremia ra i te tū’ati i te tahi atu mau mea tā ’outou i ha’api’i i roto i te Faufa’a Tahito.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te pi’i-mātāmua-ra’a te Fatu ia Ieremia ’ia riro ’ei peropheta, ’ua parau atu ra ’oia iāna ē, e riro tana misiōni « ’ia tāihitumu, ’e ’ia huri i raro » (Ieremia 1:10)—’e i Ierusalema, e rave rahi ïa ’ino e tāihitumu ’e e huri i raro. Terā rā, te tahi noa tuha’a teie o te misiōni a Ieremia—’ua pi’i-ato’a-hia ’oia « ’ia patu ti’a i ni’a, ’e ’ia tanu » (Ieremia 1:10). E aha pa’i tē nehenehe e patu ’aore rā e tanu i roto i te ano tei vaiihohia mai e te ’ōrurera’a hau a ’Īserā’ela ? Nā reira ato’a, mai te mea e vaiiho te hara ’e te ’āti i tō tātou orara’a i roto i te ano, nāhea tātou e ti’a ai ’ia patu fa’ahou ’e ’ia tanu fa’ahou ? Tei roto te pāhonora’a i « te ohi parauti’a » (Ieremia 33:15), ’oia ho’i te Mesia tei parau-fafau-hia. Tē hōpoi mai nei te Mesia i « te tahi faufa’a ’āpī » (Ieremia 31:31)—te hō’ē ’o tē tītau i te pūpūra’a hau a’e i te pūpūra’a rāpae noa ’e te fa’a’itera’a ’o rāpae nō te paieti. E mea ti’a i tāna ture ’ia vai « i roto ia [tātou] », ’ia pāpa’ihia « i roto i tō [tātou] ’ā’au ». ’O te reira te aura’a mau nō te Fatu ’ia « riro [’oia] ’ei Atua nō [tātou] » ’e nō tātou « ’ei ta’ata ho’i [tātou nōna] » (Ieremia 31:33). E ’ohipa nō te orara’a tā’āto’a, ’e e rave noa ā tātou i te mau hape ’e e roa’a mai iho ā te tumu nō te ’oto i terā ’e terā taime. ’Ia tupu noa atu rā te reira, teie tā te Fatu i fafau mai : « E fa’ariro ho’i au i tō rātou ’oto ’ei ’oa’oa » (Ieremia 31:13).

Nō te hō’ē hi’ora’a rere ā manu nō Te ’oto o Ieremia ra, hi’o « Te ’oto o Ieremia ra » i roto i te arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a (scriptures.ChurchofJesusChrist.org).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Ieremia 30–31 ; 33

E fa’aho’i mai te Fatu ia ’Īserā’ela i rāpae i te fa’atītīra’a ’e e ha’aputuputu ho’i ia rātou.

I roto i te Ieremia 30–31 ; 33 ’ua ’ite te Fatu i te « mihi, ’e te ’oto rahi roa » (Ieremia 31:15) tā te ’āti ’Īserā’ela e fa’aruru ’a haere ai rātou i roto i te fa’atītīra’a. Terā rā, ’ua hōro’a ato’a mai ’oia i te mau parau tāmāhanahana ’e te ti’aturira’a. I tō ’oe mana’o, e aha te mau fa’ahitira’a parau i roto i teie mau pene e hōro’a i te tāmāhanahanara’a ’e te tīa’ira’a i te ’āti ’Īserā’ela ? E aha te mau parau fafau a te Fatu i tōna mau ta’ata tā ’oe e ’ite nei ? Nāhea teie mau fafaura’a e tano ai nō ’oe i teie mahana ?

Ieremia 31:31–34 ; 32:37–42

« ’Ei ta’ata ho’i rātou nō’u ’e ’ei Atua vau nō rātou ».

Noa atu ē, ’ua ’ōfati te ’āti ’Īserā’ela i tā rātou fafaura’a i te Fatu, ’ua tohu ’o Ieremia ē, e fa’ati’a fa’ahou te Fatu i te hō’ē « faufa’a mure ’ore » ’e te « ’āpī » i tōna mau ta’ata (Ieremia 31:31 ; 32:40). Te fafaura’a ’āpī e te mure ’ore ’o te « ’īra’a ïa o te ’evanelia a Iesu Mesia [’a hi’o te Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 66:2]. E mea ’āpī i te mau taime ato’a e heheu-fa’ahou-hia mai te reira i muri a’e i te hō’ē pu’e tau tāivara’a. E mea mure ’ore i te mea ē, e fafaura’a nā te Atua ’e ’ua māuruuruhia te reira i roto i te mau tau tu’ura’a ’evanelia ato’a te mau ta’ata i fāri’i i te reira » (Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Te fafaura’a ’āpī ’e te mea mure ’ore », scriptures.ChurchofJesusChrist.org ; pāpa’ira’a fa’a’opa i ’āpitihia atu).

’A tai’o ai ’oe i te Ieremia 31:31–34 ; 32:37–42, ’a feruri e aha te aura’a nō ’oe te rirora’a ’ei tuha’a nō te nūna’a fafauhia a te Atua. Nāhea teie mau ’īrava e taui ai i te huru ’oe e hi’o nei i tō ’oe tā’amura’a fafaura’a ’e te Atua ? E aha te aura’a ’ia pāpa’ihia tāna ture i roto i tō ’oe ’ā’au ? (’a hi’o Ieremia 31:33).

Hi’o ato’a Ieremia 24:7 ; Hebera 8:6–12.

Hōho’a
e tamāhine e tuatāpapa ra i te mau pāpa’ira’a mo’a

E nehenehe te mau pāpa’ira’a mo’a e fa’auru ia tātou ’ia tātarahapa ’e ’ia fāriu atu i ni’a i te Fatu.

Ieremia 36

E mana tō te mau pāpa’ira’a mo’a nō te fa’afāriu ’ē atu iā’u i te ’ino.

’Ua fa’aue te Fatu ia Ieremia ’ia pāpa’i i tāna mau tohura’a i roto i « te hō’ē buka ’ōtaro », ma te fa’ata’a ē, ’ia fa’aro’o noa atu te ta’ata i teie mau parau tohu, penei a’e « ’o te ho’i mai rātou, te ta’ata ato’a i tāna га parau ’ino, ’ia fa’a’ore atu vau i tā rātou hara » (Ieremia 36:2–3). ’Ia tai’o ana’e ’oe i te Ieremia 36, e nehenehe e tāpa’o mai e aha te mana’o o te mau ta’ata i muri nei nō ni’a i teie mau parau tohu :

Te Fatu :

Ieremia :

Baruka :

Iehudi ’e te ari’i Iehoiakima :

Elanatana, Delaia, e ’o Gemaria :

’A feruri na e aha tō ’oe mana’o nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e tā rātou ’ohipa i roto i tō ’oe orara’a. ’Ua nāhea rātou i te tauturura’a ia ’oe ’ia huritua i te ’ino ?

’A hi’o ato’a Julie B. Beck, « ’Ua au tō’u vārua i te parau mo’a », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2004, 107–9.

Te ’oto o Ieremia ra 1 ; 3

E nehenehe te Fatu e ha’amāmā i te ’oto tā tātou e fa’aruru nei nō te hara.

Te Buka Te ’oto o Ieremia ’o te hō’ē ïa ha’aputura’a pehepehe tei pāpa’ihia i muri a’e i te ha’amoura’ahia ’o Ierusalema ’e tōna hiero. I tō ’oe mana’o nō te aha e mea faufa’a te fa’ahereherera’ahia teie mau ’otora’a, ’e te tu’ura’ahia i roto i te Faufa’a Tahito ? ’A feruri e aha tā te mau fa’ahōho’ara’a i roto i Te ’oto o Ieremia 1 ’e te 3 e tauturu nei ia ’oe ’ia māramarama nō ni’a i te ’oto rahi tā ’Īserā’ela i fāri’i. E aha te mau parau poro’i nō te tīa’ira’a i roto i te Mesia tā ’oe e ’ite nei ? (’a hi’o Te ’oto o Ieremia ra 3:20–33 ; ’a hi’o ato’a Mataio 5:4 ; Iakobo 4:8–10 ; Alama 36:17–20).

Hōho’a
ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te pō ’utuāfare

Ieremia 31:3.E mea nāhea tō te Metua i te ao ra ’e ’o Iesu Mesia fa’a’itera’a i tō rāua « herera’a mure ’ore » nō tātou ? Te fa’a’itera’a i te mau mea tā te Mesia i hāmani nō tātou ’aore rā, i rave i roto i tāna tāvinira’a i te tāhuti nei, e nehenehe te reira e tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ’ite i tōna « aroha hāmani maita’i ».

Ieremia 31:31–34 ; 32:38–41.E nehenehe e hāmani i te hō’ē tāpura nō te mau mea i roto i teie mau ’īrava ’o tā te Fatu e parau fafau mai nei, ’ia rave ana’e tātou i te mau fafaura’a i mua iāna. E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te faufa’a o tā tātou mau fafaura’a ?

E nehenehe ato’a te mau melo o te ’utuāfare e pāpa’i (’aore rā e pāpa’i hōho’a) i ni’a i te tahi māfatu pāpie i te tahi mea e fa’a’ite ra e aha tō rātou mana’o nō ni’a i te Fa’aora. E aha te aura’a ’ia pāpa’ihia tāna ture i roto i tō tātou ’ā’au ? (’a hi’o Ieremia 31:33). E nāhea tātou i te fa’a’ite i te Fatu ē, tē hina’aro nei tātou ’ia riro ’ei mau ta’ata nōna ?

Ieremia 36.Nāhea ’outou e nehenehe ai e fa’a’ohipa i te Ieremia 36 nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia ha’api’i nō ni’a i te faufa’a o te mau pāpa’ira’a mo’a ? (’a hi’o, ’ei hi’ora’a, i te mau ’īrava 1–6, 10, 23–24, 27–28,32). E nehenehe ’outou e ani i te hō’ē melo o te ’utuāfare ’ia tai’o i te hō’ē ’īrava i roto i teie pene ’a pāpa’i ai te tahi atu melo o te ’utuāfare i te reira, mai tā Baruka i rave nō Ieremia. Nō te aha tātou e māuruuru ai i te mau tauto’ora’a a te mau ta’ata mai ia Baruka, tei fa’aherehere i te mau parau a te mau peropheta ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te fa’a’ite i te Fatu ē, tē ha’afaufa’a nei tātou i tāna mau parau i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ?

Te ’oto o Ieremia 3:1–17, 21–25, 31–32.’Ei ’utuāfare, e nehenehe ’outou e paraparau e nāhea te mau mana’o tei fa’ahitihia i roto i Te ’oto o Ieremia 3:1–17 e tū’ati ai i te mana’o e tupu i roto ia tātou i te taime e hara tātou. Nāhea te mau parau poro’i i roto i te mau ’īrava 21–25, 31–32 e nehenehe ai e fa’auru i tō tātou orara’a ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i ha’api’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Hīmene tei mana’ohia : « Je ressens son amour », Chants pour les enfants, 42–43.

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

’Imi i te heheura’a. ’A feruri hōhonu ai ’outou i te roara’a o te mahana, e nehenehe ’outou e feruri i te tahi atu mau mana’o ’e e tae mai te mau mana’o nō ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a tā ’outou i tuatāpapa. ’Eiaha e feruri i te tuatāpapara’a ’evanelia mai te hō’ē mea ’o tā ’outou e fa’ata’a i te taime, ’ei mea rā ’o tā ’outou e rave i te mau taime ato’a. (’A hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 12.)

Hōho’a
E ta’ata i roto i te ana tē ’oto ra ’a ura ai te ’oire i rāpae.

Jeremiah Lamenting the Destruction of Jerusalem [Tē ’oto nei Ieremia i te ha’amoura’ahia ’o Ierusalema], nā Rembrandt van Rijn

Nene’i