Mai, pe’e mai
4–10 nō Mē. Mosia 11–17: « E māramarama… e ’ore roa e mohimohi »


« 4–10 nō Mē. Mosia 11-17: ‘E māramarama… e ’ore roa e mohimohi’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 4–10 nō mē. Mosia 11–17 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2020

Hōho’a
Abinadi tē fa’a’ite pāpū nei i te ari’i Noa

Abinadi i mua i te ari’i Noa, nā Andrew Bosley

4–10 nō Mē.

Mosia 11–17

« E māramarama… e ’ore roa e mohimohi »

E feruri ’e e pure nō te ’ite ē, nāhea ’outou i te fa’a’ohipa i te ’ā’amu o Abinadi ’e tāna mau ha’api’ira’a i roto i te Mosia 11–17 nō te tauturu i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei. Tāpa’o i te mau mana’o tā ’outou e fāri’i.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Fa’a’ite i te mana’o

Vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’ite nō ni’a i te ’ā’amu o Abinadi ’e te ari’i Noa. E nehenehe te hōho’a i roto i te fa’anahora’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e nō te ’utuāfare e tauturu.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i ’āpī

Mosia 11–1317

E nehenehe au e ti’a nō te parau mau, noa atu ē, ’o vau ana’e te ti’a.

’Ua itoito Abinadi ’e ’o Alama i te pārurura’a i te parau mau. Nāhea ’outou i te fa’a’ohipa i teie ’ā’amu nō te patu i te itoito o te mau tamari’i i roto i te mau taime e tītauhia rātou ’ia pāruru i tō rātou mau ti’aturira’a ?

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ha’apoto i te ’ā’amu o Abinadi, te ari’i Noa ’e o Alama ’o tē ’itehia i roto i te Mosia 11–13 ’e te  17. E nehenehe tā ’outou e fa’a’ohipa i te « Pene  14 : Abinadi ’e te ari’i Noa » (Mau ’ā’amu nō te Buka a Moromona, 38-42, ’e ’aore rā te video e tano i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org). Ani i te mau tamari’i ’ia ha’uti mai i te ’ā’amu, ma te hōro’a ia rātou i te taime nō te ha’uti mai i te mau ti’ara’a rau.

  • Haere ma te ti’a noa i te vāhi hō’ē ’e te mau tamari’i ’a hīmene ai rātou i te hō’ē hīmene ’o tē fa’auru i te itoito, mai te « Je serai vaillant » (Chants pour les enfants, 162). Tai’o ’āmui i te mau parau o te hīmene, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi e aha tā te hō’ē ta’ata itoito e rave. Mā’iti i te tahi mau ’īrava nō roto mai i te Mosia 11–13 ’e te  17 nō te tai’o i mua i te mau tamari’i nō te fa’a’ite ē, mai te aha te huru te itoito o Abinadi ’e o Alama (’ei hi’ora’a, hi’o Mosia 13:1–4, 9).

Mosia 12:33-36 ; 13:11-24

E ha’apa’o vau i nā ture hō’ē ’ahuru.

’Ua ’ite te mau tahu’a o te ari’i Noa i te mau fa’auera’a ’aita rā rātou i ha’apa’o i te reira. E nehenehe te mau parau a Abinadi e tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a i te faufa’a o te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ani i te mau tamari’i ’ia tai’o ē tae atu i te 10. ’E ’aore rā, e hōro’a ia rātou 10 tuha’a ’api parau tānumerahia ’e e fa’aue ia rātou ’ia fa’anaho i te reira ’ia au i te ’āna’ira’a tano. E fa’ata’a ē, ’ua hōro’a mai te Metua i te Ao ra ia tātou i nā ture hō’ē ’ahuru nō te tauturu ia tātou ’ia ho’i fa’ahou i pīha’i iho iāna. Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’ahiti nā muri iho ia ’outou i te tahi o nā ture hō’ē ’ahuru i roto i te Mosia 12:33–36 ’e te 13:11–24.

  • Fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō Mose ’e nā Ture Hō’ē ’Ahuru (mai te Buka hōho’a nō te ’evanelia, no. 14), ’e e fa’ata’a poto noa e mea nāhea tō Mose fāri’ira’a i nā ture hō’ē ’ahuru nō ’ō mai i te Atua ra ( hi’o Exodo 19–20). I muri iho e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō Abinadi (hi’o te fa’anahora’a nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare), ’e e parau i te mau tamari’i ē, ’ua fa’aha’amana’o Abinadi i te ari’i Noa ’e i tāna mau tahu’a i nā ture hō’ē ’ahuru. Mā’iti i te tahi mau fa’auera’a i roto i te Mosia 12:33–36 ’e te 13:11–24 tā ’outou e mana’o ra ē, e mea faufa’a ta’a ’ē nō te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei, ’e e ’āparau ’e ’o rātou i te mau ha’amaita’ira’a ’o tē tae mai nā roto i te ha’apa’ora’a i te reira mau fa’auera’a.

  • Hīmene ʼāmui i te hōʼē hīmene nō niʼa i te mau fa’auera’a, mai te « Pour trouver la paix » (Chants pour les enfants,  68). Nō te aha tātou e ha’apa’o ai i te mau fa’auera’a ?

Mosia 14:5 ; 15:7–9

Tē faʼaʼite pāpū nei ’e tē fa’a’ite itoito nei te mau peropheta nō Iesu Mesia.

’Ua ha’api’i Abinadi i te ari’i Noa ’e ia vetahi ’ē nō ni’a ia Iesu Mesia, noa atu ē, e mea fifi. Nāhea te ’ā’amu o Abinadi i te ha’apūai i te ’itera’a pāpū o te mau tamari’i nō ni’a i te mau peropheta ?

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Fa’a’ite i te mau tamari’i i te tahi mau mea tā Abinadi i ha’api’i nō ni’a ia Iesu Mesia i roto i te Mosia 14:5 ’e te 15:7–9. Tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, ’ua hina’aro Abinadi ’ia pe’e te ari’i Noa ’e tōna mau ta’ata ia Iesu ’ei reira ho’i rātou e ’oa’oa ai. I tō tātou nei ’anotau, tē ha’api’i mai nei te mau peropheta ora ia tātou nō ni’a i te Fa’aora. Tai’o i te hō’ē tuha’a parau nō roto mai i te ’āmuira’a rahi, ’e ’aore rā, e fa’a’ite i te hō’ē tuha’a poto o te video nō ni’a i te hō’ē o te mau peropheta ora e fa’a’ite ra i tōna ’itera’a pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia (’ei hi’ora’a, hi’o i te mau video « Te mau ’ite ta’a ’ē o te Mesia » i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org).

  • Fa’a’ite ’e ’aore rā, e pāpa’i i te mau hōho’a nō te fifi ’auri, hō’ē fare tāpe’ara’a, ’e hō’ē auahi. Ha’api’i i te mau tamari’i ē, ’ua fāri’i Abinadi ia tā’amuhia ’oia, ’ia tu’uhia i roto i te fare ’auri, ’e ’ia tūtu’ihia i te auahi nō te fa’a’ite i tōna ’itera’a pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia. E’ita paha tātou e fārerei i terā mau huru fifi, terā rā, nāhea tātou ’ia itoito mai ia Abinadi te huru i te fa’a’itera’a i tō tātou ’itera’a pāpū nā roto i tā tātou mau parau ’e tā tātou mau mā’itira’a ?

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i pa’ari

Mosia 11–13 ; 17

E nehenehe tā’u e ti’a nō te parau mau, noa atu ē, ’o vau ana’e tē ti’a.

Nāhea ’outou i te fa’aineine i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei ’ia ti’a ma te itoito nō te parau ti’a, noa atu ē, ’o rātou ana’e tē ti’a ?

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te mau tuha’a ta’a ’ē o te ’ā’amu o Abinadi, te ari’i Noa ’e ’o Alama ’o tē ’itehia i roto i te Mosia 11–13 ’e te 17. Tauturu ia rātou ’ia fa’a’ohipa i tā rātou mau hōho’a nō te fa’ati’a fa’ahou i te ’ā’amu, ’e ’aore rā, e fa’a’ohipa i te « Pene 14 : Abinadi ’e te ari’i Noa » (Mau ’Ā’amu o te Buka a Moromona, 38-42, ’e ’aore rā te video e tano i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org). Nāhea Abinadi ’e ’o Alama i te ti’ara’a nō te parau ti’a ? Nō te aha ’aita te ari’i Noa i ti’a nō te parau ti’a ? (hi’o Mosia 17:11–12). Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te taime ’a ti’a ai rātou nō te parau ti’a.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē ha’utira’a i reira rātou e ti’a ai nō te parau ti’a, ’e e ani ia rātou ’ia ha’uti mai vetahi o te reira. ’Ei hi’ora’a, e aha tā rātou e rave mai te mea ē, e tāmata te hō’ē ta’ata i te huti ia rātou ’ia māta’ita’i i te hō’ē hōho’a teata tano ’ore ’e ’aore rā, mai te mea ē, ’aita tō rātou mau hoa e hina’aro ’ia fa’aō mai i te hō’ē ta’ata i roto i te hō’ē ha’utira’a tā rātou e ha’uti ra ?

  • Fa’a’ite i te video, « Tītau e ti’a ōna ana’e » (ChurchofJesusChrist.org). Nāhea te peresideni Thomas S. Monson i te rirora’a mai ia Abinadi ?

Mosia 12:33-36 ; 13:11-24

E ha’apa’o vau i nā ture hō’ē ’ahuru.

’Ua ha’api’i Abinadi i te ari’i Noa ’e i tāna mau tahu’a ’ī’ino nō ni’a i nā ture hō’ē ’ahuru. ’Ua hāro’aro’a ānei te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i nei nō te aha ’ia herehia ’e ’ia ha’apa’ohia te mau fa’auera’a a te Atua e ti’a ai ?

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Fa’aue i te tamari’i tāta’itahi ’ia tai’o hō’ē o te mau fa’auera’a i roto i te Mosia 12:35 ’e te 13:11–24. Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a māramarama nō te tauturu te tahi i te tahi ’ia ha’amana’o i te fa’auera’a tāta’itahi (mai te hō’ē pereota e ’aifāito te hōpe’ara’a, hō’ē ’ohipa, ’e ’aore rā, hō’ē ha’apotora’a parau). E nehenehe ato’a te himene “The Commandments” (Children’s Songbook, 112) e tauturu. Hōro’a i te mau tamari’i i te mau ’api parau hōho’a māfatu, ’e e ani ia rātou ’ia pāpa’i i te hō’ē fa’auera’a ’e ’aore rā hau atu, i ni’a i tā rātou māfatu (hi’o Mosia 13:11)—penei a’e hō’ē ’o tā rātou e mana’o ra ē e tāmata pūai a’e rātou i te ha’apa’o.

  • Hīmene ʼāmui i te hōʼē hīmene nō niʼa i te mau fa’auera’a, māi te « Pour trouver la paix » (Chants pour les enfants, 68). E aha te mau ha’amaita’ira’a e tae mai nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a ?

Hōho’a
e metua tāne ’e tāna tamaiti e tai’o ra i te pāpa’ira’a mo’a

Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a ia tātou i te mau fa’auera’a a te Atua.

Mosia 14:6 ; 16:4–9

’Ia hara ana’e au, e mo’e au ; aua’a a’e Iesu Mesia e ’itehia ai au.

Nō te ha’api’i nō ni’a ia Iesu Mesia, ’ua fa’ahiti Abinadi i te peropheta Isaia, tei fa’aau ia tātou i te mamoe mo’e. Nāfea ’outou i te fa’a’ohipa i teie fa’aaura’a nō te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i te Fa’aora ?

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau taime ’a mo’e ai hō’ē mea tā rātou ’e ’aore rā, ’a mo’e ai rātou iho. E aha te mana’o i tae mai i roto ia rātou ? E aha tā rātou i rave ? Tai’o ’āmui i te Mosia 14:6 ’e te 16:4–9. Nāhea tātou e « fariu ’ē » nei i te Atua i te tahi taime ? Nāhea Iesu Mesia i te tauturu ia tātou ’ia ho’i mai ?

  • Ani i te mau tamariʼi ’ia feruri i te hō’ē nana māmoe. E aha te tahi mau tumu e mo’e ’ē ai te hō’ē māmoe ? Pāpa’i i tā rātou pāhonora’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere. Nāhea tātou e riro ai ’ei māmoe tei haere ’ē ? E aha te mana’o o te Metua i te Ao ra ’ia « ’itehia mai » tātou nā roto i te tātarahapa ’e te tāra’ehara a te Fa’aora ? (hi’o PH&PF 18:10–13). Fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū nō ni’a i te Fa’aora ’e te tātarahapa.

Hōho’a
ītona ’apora’a ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

Ani i te mau tamari’i ’ia ani i te mau melo o tō rātou ’utuāfare ’ia fa’a’ite mai i te mau taime i reira rātou i te ti’ara’a nō te parau mau, ’e ’aore rā, e fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau ’ohipa i tupu nō rātou.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Te fa’ahitira’a nā ni’a iho noa, ’o te tāviri ïa nō te ’apora’a mai. E ’āpī mai te mau tamari’i i te fa’aro’ora’a i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia ’e ’aore rā, te ravera’a i te hō’ē ’ohipa hau atu i te hō’ē taime. Tāmata i te rave fa’ahou i te mau ’ohipa i ravehia nā roto i te mau ravera’a rau.

Nene’i