Mai, pe’e mai
18–24 nō Mē. Mosia 25–28 : « ’Ua parauhia rātou i te feiā o te Atua ra »


« 18–24 nō Mē. Mosia 25-28 : ‘’Ua parauhia rātou i te feiā o te Atua ra’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Buka a Moromona 2020 (2020)

« 18–24 nō Mē. Mosia 25–28 », Mai, pe’e mai—nō te Paraime : 2020

Hōho’a
’ua fā mai hō’ē melahi ia Alama tamaiti ’e i te mau tamaiti a Mosia

Fa’afāriura’ahia o Alama tamaiti, nā Gary L. Kapp

18–24 nō Mē.

Mosia 25–28

« ’Ua parauhia rātou i te feiā o te Atua ra »

’Ua ’ite te Metua i te Ao ra e aha tei tītauhia i te mau tamari’i i roto i tā ’outou piha ’ia ha’api’i ’e nāhea ’ia tāpae i reira. E imi i tāna arata’ira’a ’a tai’o ai ’outou i te Mosia 25–28 ’e ’a tai’o i teie fa’anahora’a.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Fa’a’ite i te mana’o

E fa’a’ite i te hōho’a nō roto mai i te fa’anahora’a o teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ata’a mai e aha tē tupu ra i roto i te hōho’a. Mai te mea ē, ’ua mātau te mau tamari’i i te ’ā’amu o Alama tamaiti ’e te mau tamaiti a Mosia, e fa’aue ia rātou ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou i ’ite.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i ’āpī

Mosia 26:30–31

’Ua hina’aro te Fa’aora ’ia fa’a’ore au i te hara.

’Ua ha’api’i te Fatu ia Alama ē, e fa’a’ore ’oia i te hara a te feiā e tātarahapa. E pe’e tātou i tōna hi’ora’a nā roto i te fa’a’orera’a i te hara a te feiā tei hara mai ia tātou.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Tai’o i te mau tamari’i i teie pereota nō roto mai i te Mosia 26:31 : « E fa’a’ore ato’a ’outou i tā ’outou iho mau hara te tahi i te tahi ». Vaiiho i te mau tamari’i ’ia tāmatamata i te parau ē, « tē fa’a’ore nei au i tā ’oe hara » ’e ’a hi’o ē, ’ua ’ite ānei rātou i te aura’a o te parau fa’a’ore i te hara. Fa’a’ite i te hō’ē ’ohipa i tupu i roto i tō ’outou orara’a ’a fa’a’ore ai ’outou i te hara a te hō’ē ta’ata ’e ’aore rā, ’a fa’a’ore ai te hō’ē ta’ata i tā ’outou hara.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’uti ta’ata ora i te fa’a’orera’a i te hara te tahi i te tahi. Ani i te hō’ē tamari’i ’ia feruri ē, ’āhani ua rave ’oia i te hō’ē mea nō te rave ’ino ’aore rā nō te fa’a’ino i te tahi atu tamari’i. E aha tā terā tamari’i e parau ’e ’aore rā, e rave nō te fa’a’ite i tāna fa’a’orera’a hara ?

  • Ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a mata ’oto i te hō’ē pae o te hō’ē ’api parau ’e, hō’ē hōho’a mata ’oa’oa i te tahi atu pae. Ani ia rātou ’ia ’āfa’i i ni’a te hōho’a mata ’oto ’a fa’ati’a ai rātou nō te hō’ē ’ohipa i tupu i reira tō te hō’ē taea’e ’aore rā tuahine ’aore rā hoa i te fa’atupura’a i tō rātou riri. Ani ia rātou ’ia ’āfa’i i ni’a te hōho’a mata ’oa’oa ’a fa’ati’a ai rātou e mea nāhea tō rātou fa’a’orera’a ’e ’aore rā, nāhea rātou e fa’a’ore atu i te hara a taua ta’ata ra.

Mosia 27:8–37

E tauturu te ’evanelia i te ta’ata ’ia taui ’e ’ia riro hau atu mai ia Iesu.

Tē fa’a’ite nei te fa’afāriura’a o Alama tamaiti ’e o te mau tamaiti a Mosia ē, maoti Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia, e nehenehe te mau ta’ata ato’a e taui ’e ’ia riro hau atu mai ia Iesu.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Fa’ati’a poto noa i te fa’afāriura’a o Alama tamaiti ’e te mau tamaiti a Mosia, mai tei fa’ata’ahia i roto i te Mosia 27:8–37. Nō te tauturu, hi’o i te « Pene  18 : Tē tātarahapa nei Alama tamaiti » (Mau ’Ā’amu o te Buka a Moromona, 49–52, ’e ’aore rā te video e tano i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org). I muri iho e fa’ati’a fa’ahou i te ’ā’amu, ma te vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau ha’apāpūra’a tā rātou e ha’amana’o ra. Vaiiho ia rātou ’ia ha’uti mai i te ’ā’amu, ’e e tauturu ia rātou ’ia ’ite i te vāhi ta’a ’ē i roto i te huru o Alama ’e te mau tamaiti a Mosia hou ’a tātarahapa ai rātou ’e i muri a’e i te tātarahapara’a.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ohipa i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma nō te fa’ati’a i te ’ā’amu o Alama ’e te mau tamaiti a Mosia. Tai’o i te Mosia 27:24, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, ’ua taui Alama ’e te mau tamaiti a Mosia nō te mea ’ua tātarahapa rātou i tā rātou mau hara ’e ’ua fāri’i i te ’evanelia a Iesu Mesia.

    Hōho’a
    Tē amohia ra Alama tamaiti i te fare o tōna metua tāne

    ’Ua ’oa’oa tōna metua tāne, nā Walter Rane

Mosiah 28:1–8

E nehenehe tā’u e fa’a’ite i te ’evanelia.

I muri a’e i tō rātou fa’afāriura’ahia, ’ua hina’aro ’ū’ana te mau tamaiti a Mosia e fa’a’ite i te ’evanelia i te mau ta’ata ato’a, ’e tae roa atu i tō rātou mau ’enemi, te ’āti Lamana.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Fa’a’ohipa i te Mosia 28:1–8 nō te fa’a’ite i te mau tamari’i nō ni’a i te mau tamaiti a Mosia i tō rātou fa’aotira’a e haere e poro i te ’evanelia i te ’āti Lamana. Nō te tauturu, hi’o i te « Pene  19 : ’Ua riro te mau tamaiti a Mosia ’ei mau misiōnare » (Mau ’Ā’amu o te Buka a Moromona 53, ’e ’aore rā te video e tano i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org). Nō te aha rātou i hina’aro ai e fa’a’ite i te ’evanelia ? (hi’o ’īrava  3).

  • Tauturu i te tamari’i tāta’itahi ’ia feruri i te hō’ē ta’ata e hina’aro ra ’ia ’ite hau atu nō ni’a i te ’evanelia. Tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aineine i te mea tā rātou e parau atu i te ta’ata tā rātou e feruri ra.

  • Hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te fa’a’itera’a i te ’evanelia, mai te « Je voudrais déjà partir en mission » (Chants pour les enfants, 90). Fa’a’ite i te mau pereota i roto i te hīmene ’o tē parau ra nāhea tātou i te fa’a’ite i te ’evanelia ia vetahi ’ē.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Mau tamari’i pa’ari

Mosia 26:22–23, 29–30 ; 27:8–37

E fa’a’ore te Atua i te hara a te feiā e tātarahapa.

Mai te mea ē, tē vai ra hō’ē ta’ata i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a e uiui ra ē, e fa’a’ore-mau-hia ānei tāna hara, e nehenehe te mau parau a te Atua ia Alama metua, nā reira ato’a te ’itera’a o Alama tamaiti, e tauturu mai.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ani i te mau tamari’i ’ia feruri ē, ’āhani tē paraparau nei rātou i te hō’ē ta’ata ’aita e feruri nei ē, e fa’a’ore te Atua i tāna hara. Ani ia rātou ’ia hi’o fa’ahou i te mau parau a te Atua ia Alama metua i roto i te Mosia 26:22–23, 29–30. E aha tā rātou e ’ite nō te tauturu i taua ta’ata ra ?

  • Hou te ha’api’ira’a, e ani i te hō’ē o te mau tamari’i ’ia tai’o i te fa’afāriura’a o Alama tamaiti, ’o tē itehia i roto i te Mosia 27:8–37, ’e ’ia haere mai ma te ineine nō te fa’ati’a i te ’ā’amu i mua i te piha ha’api’ira’a mai te huru ē, ’o ’oia ’o Alama tamaiti. (Mai te mea e hina’arohia, e parau atu iāna ’ia ani i te hō’ē metua nō te tauturu iāna.) ’A fa’ati’a ai teie tamari’i i te ’ā’amu, e ui i te mau uira’a mai teie, « e aha te mana’o i tupu i roto ia ’oe i te taime ’a …  ? » ’e ’aore rā « e aha tei tupu i muri iho ? »

  • Ani i te mau tamari’i ’ia hāmani i te hō’ē tāpura o te mau ta’o nō roto mai i te Mosia 27:8–10 ’o tē fa’ata’a ra i te huru o Alama ’e te mau tamaiti a Mosia hou tō rātou fa’afāriura’ahia. I muri iho, ani ia rātou ’ia hāmani i te tahi atu tāpura nō roto mai i te Mosia 27:32–37 ’o tē fa’ata’a ra i tō rātou huru i muri a’e. ’Ia au i te mau ’īrava 24–29, e aha te mea i fa’atupu i teie tauira’a rahi i roto ia Alama ?

Mosia 26:29–31

Tītauhia iā’u ’ia fa’a’ore i te hara, ’ia fa’a’orehia tā’u iho nei.

Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite i te tū’atira’a i rotopū i te fa’a’orera’a hara tā rātou i rave i ni’a ia vetahi ’ē ’e te fa’a’orera’a hara tā rātou e tīa’i nei nō rātou iho.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te Mosia 26:29–31 ma te tai’o e hia rahira’a taime te ’itera’ahia te parau ra « fa’a’ore i te hara ». E aha tā teie mau ’īrava e haʼapiʼi mai nei ia tātou nō niʼa i te fa’a’orera’a i te hara a vetahi ’ē ? Nāhea te fa’a’orera’a hara i te tauturu i nā ta’ata to’opiti, te ta’ata tei rave i te ’ohipa tano ’ore ’e te ta’ata e fa’a’ore i te hara ?

  • Ani i te hō’ē tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te hō’ē ’ē’aturu i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’a fa’a’ite ai i teie fa’ahitira’a parau nā te peresideni Thomas S. Monson : « ’O te ’ore e nehenehe e fa’a’ore i te hara a vetahi ’ē, tē tūpararī ra ïa ’oia i te ’ē’aturu tāna iho e haere atu, mai te mea e hina’aro ’oia e taea atu i te ra’i, inaha tītauhia te fa’a’orera’a hara nō te mau ta’ata ato’a » (George Herbert, fa’ahitihia i roto i te « Hidden Wedges », Ensign, Mē 2002, 19). ’A tūmā i te hō’ē tuha’a o te ’ē’aturu, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia tauturu ia ’outou ’ia hāmani fa’ahou i te reira, hō’ē tuha’a i muri i te tahi, ’a fa’a’ite ai rātou i te mau rāve’a e nehenehe ai tā rātou e pūpū i te fa’a’orera’a hara ia vetahi ’ē. Ani ia rātou ’ia feruri i te hō’ē ta’ata ’o tē ti’a ia rātou ’ia fa’a’ore i te hara.

Mosia 27:8–24

E nehenehe au e pure ’e e ha’apae i te mā’a ’ia ti’a i te Atua ’ia ha’amaita’i i te feiā tā’u i here.

Feruri nāhea ’outou i te tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, e nehenehe te ha’apaera’a i te mā’a e ha’apūai i tō rātou fa’aro’o ’a pure ai rātou nō te mau ta’ata tā rātou i here.

Mau ’ohipa e nehenehe e rave

  • Tai’o ’āmui i te Mosia 27:8–24, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia ’imi e aha tā Alama ’e tā tōna mau ta’ata i rave nō te tauturu ia Alama tamaiti. Fa’a’ite nō ni’a i te hō’ē taime ’ua ha’apae ’outou i te mā’a ’e ’ua pure ho’i nō te hō’ē ta’ata, ’e e fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te mau ’ohipa i tupu nō rātou.

  • Ani i te mau tamari’i ’ia feruri i te hō’ē ta’ata tā rātou i ’ite ’o tē hina’aro ra i te tauturu a te Atua i roto i tōna orara’a. Fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, e nehenehe te mau tamari’i e pure ’e e ha’apae i te mā’a ma te fa’aro’o i te Atua nō te ha’amaita’i i teie ta’ata. Ani i te mau tamari’i ’ia pure nō te ta’ata tā rātou e feruri ra, ’e, mai te mea ē, e ti’a ia rātou, ’ia ha’apae ato’a i te mā’a nō rātou.

Hōho’a
ītona ’apora’a ha’api’ira’a

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

Ani i te mau tamari’i ’ia mā’iti i te hō’ē mea tā rātou i ha’api’i mai i roto i te ’ohipa i tupu nō Alama tamaiti ’e te mau tamaiti a Mosia, ’o tā rātou e hina’aro e fa’a’ite atu i tō rātou ’utuāfare.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Turu i te mau metua « ’O te mau metua te mau ’orometua ha’api’i ’evanelia faufa’a roa a’e nō tā rātou mau tamari’i—tei ia rātou ra te hōpoi’a tumu ’e te mana rahi a’e nō te fa’auru i tā rātou mau tamari’i (hi’o Deuteronomi 6:6-7). ’A ha’api’i ai ’outou i te mau tamari’i i te fare purera’a, ’a ’imi nā roto i te pure i te mau rāve’a nō te turu i tō rātou mau metua »(Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25)

Nene’i