Mai, pe’e mai
1-14 nō ’Ēperēra. Mataio 16–17 ; Mareko 9 ; Luka 9 : ‘’O te Mesia ’oe’


« 1-14 nō ’Ēperēra. Mataio 16–17 ; Mareko 9 ; Luka 9 : ‘’O te Mesia ’oe’ » Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 1-14 nō ’Ēperēra. Mataio 16-17 ; Mareko 9 ; Luka 9 ». Mai, pe’e mai—Nō te Paraimere : 2019

Hōho’a
Te fa’ahuru’era’a o te Mesia

Te fa’ahuru-’ē-ra’a, nā Carl Heinrich Bloch.

1-14 nō ’Ēperēra

Mataio 16–17; Mareko 9; Luka 9

« ’O te Mesia ’oe »

’A feruri ai ’outou i ni’a i teie mau pene i roto i te Faufa’a ’Āpī e ’a fa’aro’o ai i te mau parau poro’i i roto i te ’āmuira’a rahi, ’a ha’apa’o maita’i i te mau parau poro’i tā ’outou e mana’o ra ē, e hina’aro te mau tamari’i nō tā ’outou piha ha’api’ira’a.

Pāpa’i i tō ’outou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a

Ani ’ia fa’a’ite

Mai te mea ’ua fa’aro’o ’e ’aore rā, ’ua māta’ita’i te mau tamari’i o tā ’outou piha ha’api’ira’a i te ’āmuira’a rahi, ’a ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te tahi mea tā rātou i fa’aro’o ’e ’aore rā, i ’ite.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i ’āpī a’e

Mataio 16:13–17

E nehenehe e noa’a iā’u te hō’ē ’itera’a pāpū ē, e Tamaiti Iesu Mesia nā te Atua ?

’A feruri, e nāfea ’outou i te fa’a’ohipa i te ’itera’a pāpū ’o Petero ’e i te pāhonora’a a Iesu, nō te ha’api’i i te mau tamari’i, e aha te hō’ē ’itera’a pāpū, ’e ’ia fa’auru ia rātou ’ia ’imi i tō rātou iho.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te parau ’a Petero ’a tai’o ai ’outou Mataio 16:15–17. (’A hi’o ato’a « Pene  32 : Te fa’a’ite pāpū nei Petero i te Mesia », Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 76–77, ’e ’aore rā, te video e tano, i ni’a LDS.org.) ’A fa’ata’a ē, ’ua fa’a’ite Petero i tōna ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia. ’A tai’o fa’ahou i te mau ’īrava. (’E ’aore rā ’a fa’a’ite fa’ahou i te video.) I reira ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’aro’o, nā vai i parau ia Petero ē, e Tamaiti Iesu Mesia nā te Atua.

  • ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, ’e a fa’ata’a ē, e mea nāfea tō ’outou fāri’ira’a i te reira. ’A ani i te mau tamari’i ’ia ’imi i tō rātou iho ’itera’a pāpū mai ’ō mai i te Metua i te Ao rā ra.

Mataio 16:15–19

’Ua hōro’a Iesu Mesia i te mau peropheta ’e i te mau ’āpōsetolo i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a nō te fa’atere i tāna ’Ēkālesia.

’Ua fa’aau te Fa’aora i te hehēura’a i te hō’ē papa, ’e te mana ’autahu’ara’a i te mau tāviri. Nāfea e ti’a ai ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i teie mau fa’aaura’a nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia noa’a te fa’aro’o i roto i te feiā e fa’atere nei i tāna ’Ēkālesia ?

Te mau ’ōhipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē ’ōfa’i i te mau tamari’i ’a tai’o ai ’outou i te Mataio 16:18 e ’o rātou. ’A fa’ahiti fa’ahou ’e ’o rātou i te pereota ra, « i ni’a i teie nei papa e patu ai au i tā’u ’ēkālesia », ma te ’āpiti atu i te ’ohipa ’ia au i te mau ta’o. ’A fa’ata’a ē, 'ua patuhia te ’Ēkālesia i ni’a i te « papa » o te hehēura’a.

  • ’A fa’a’ite i te mau tamari’i i te tahi mau tāviri ’e ’a ui atu, nō te aha tātou e fa’a’ohipa ai i te tāviri. ’A fa’ata’a ē, ’ua fāri’i Petero e te tahi atu mau ’āpōsetolo i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a mai roto mai ia Iesu. E « ’īriti » teie mau tāviri i te mau ha’amaita’ira’a nō tātou, ’e e ’īriti ato’a ho’i i te ’ē’a e tae atu ai i te ra’i ra. ’Ei hi’ora’a, e fa’ati’a te mau tāviri o te ’autahu’ara’a ia tātou ’ia bāpetizohia ’e ’ia rave i te ’ōro’a mo’a. ’A hōro’a i te mau tamari’i i te mau tāviri papie, ’e ’a fa’aue ia rātou ’ia pāpa’i i te tahi mau ha’amaita’ira’a tā te mau tāviri o te ’autahu’ara’a e « ’īriti ».

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē hōho’a o te peresideni o te ’Ēkālesia, ’e ’a fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, tē mau nei ’oia i te mau tāviri ato’a o te ’autahu’ara’a i teie mahana, mai ia Petero.

Hōho’a
te ti’i ’o Petero te tāpe’a ra i te mau tāviri

’Ua hōro’a Iesu i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a ia Petero.

Mataio 17:19–20

E nehenehe tō’u fa’aro’o e fa’atupu i te mau temeio.

’Ia tai’o ana’e ’outou i te fafaura’a a Iesu ē, e nehenehe te fa’aro’o mai te hō’ē huero sinapi noa iho te rahi, e fa’anu’u i te hō’ē mou’a, e aha tō ’outou mana’o nō ni’a i te mau tamari’i tā ’outou e ha’api’i ra ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani tāta’ihō’ē i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te hō’ē mou’a rahi ’e te hō’ē huero na’ina’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’a tai’o ai ’outou i te Mataio 17:19–20 ’e ’o rātou. ’A fa’ata’a ē, te mou’a i tītauhia ia tātou ’ia fa’anu’u, o te mau ’ohipa ïa e mea huru fifi nō tātou ’ia rave. E aha te tahi mau mea o te nehenehe e riro ’ei mau mou’a nō tātou ? ’A fa’a’ohipa i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma nō te tauturu i te mau tamari’i ia feruri, nāfea e nehenehe ai i te fa’aro’o ’ia tauturu ia rātou ’ia rave i te mau ’ohipa tā te Atua e hina’aro ’ia rave rātou.

  • ’A tu’u i te hōho’a o te hō’ē mou’a i te hō’ē pae o te piha, ’e ’a pāpa’i i ni’a iho i te reira i te mau ta’o mai te mata’u, fē’a’a, ’e ’aore rā ha’ape’ape’a. ’A ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i te tahi mau mea tā rātou e nehenehe e rave nō te fāri’i hau atu i te fa’aro’o ia Iesu Mesia. ’A fa’aue i te tamari’i tāta’itahi o te hōro’a mai i te tahi mana’o, ’ia fa’anu’u i te mou’a piri atu i te tahi pae o te piha. ’A tai’o Mataio 17:19–20, ’e ’a fa’a’ite pāpū i te mana o te fa’aro’o i roto i tō ’outou orara’a.

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia hīmene « La foi », Chants pour les enfants, 50–51, ’e i muri iho, ’a hōro’a nā te tamari’i tāta’itahi i te hō’ē huero nō te hōpoi i te fare. ’A ani ia rātou ’ia tanu i te huero ’e ’ia tu’u i te hō’ē vāhi e nehenehe tā rātou e hi’o i te reira ’ia tupu mai i te rahi, nō te tauturu ia rātou ’ia ha’amana’o ’ia fāri’i i te fa’aro’o i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i pa’ari a’e

Mataio 16:13–17

E tae mai te hō’ē ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia nā roto i te hehēura’a nō te ra’i mai.

Nāfea e ti’a ai i te ’itera’a pāpū ’o Petero i roto i te Mataio 16:13–17 e tauturu ai i te mau tamari’i ’ia fa’atupu i tō rātou ’itera’a pāpū ?

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i, e aha tā rātou e parau mai te mea e ui mai te hō’ē ta’ata ia rātou ē, « ’O vai Iesu ? » ’A ani i te mau tamari’i ’ia tai’o Mataio 16:13–17 nō te ’ite mai e mea nāfea tō Petero pāhonora’a i te reira uira’a. E mea nāfea te roa’ara’a tōna ’itera’a pāpū nō Iesu ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te ha’apūai i tō tātou ’itera’a pāpū ?

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aau i te huru nō tō tātou ’itera’a i te mau parau mau pae vārua ’e te huru nō tō tātou ’itera’a i te tahi atu mau parau mau. ’Ei hi’ora’a, nāfea tātou e ’ite ai i te roa o te hō’ē ta’ata ’e ’aore rā, huru o te reva ? Nāfea tātou e ’ite ai ē, e Tamaiti Iesu nā te Atua ?

  • ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, ’e ’a fa’aue i te mau tamari’i ’ia noa’a ’e ’aore rā, ’ia ha’apūai i tō rātou iho ’itera’a pāpū.

Mataio 16:15–19

Tē arata’ihia nei te ’Ēkālesia a Iesu Mesia e te feiā tei mau i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a.

E nehenehe te tuatāpapara’a i te Mataio 16:15–19 e ha’apūai i te fa’aro’o ’o te mau tamari’i ē, Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahāna Hōpe’a Nei o te hō’ē ïa fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’Ēkālesia iho tā Iesu i ha’amau nā, ’a ora ai ’oia i te fenua nei.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A pāpa’i Mataio 16:19 i ni’a i te tāpura ’ere’ere, ma te ha’ama’iri i te tahi mau ta’o, ’oia ato’a te mau ta’o ra, « te mau tāviri ». ’A ani i te mau tamari’i ’ia ’imi i te mau ta’o i ma’iri ra.

  • ’A fa’a’ite i te video « Te mau tāviri o te ’autahu’ara’a : Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’o te mau tāviri o te ’autahu’ara’a » (LDS.org) ’e ’aore rā, ’a hi’ohi’o fa’ahou i te ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a i roto i te Mau Māite te Fa’aro’o, 126–27. E aha te mau tāviri o te ’autahu’ara’a ? Nāfea te mau tāviri o te ’autahu’ara’a e riro ai ’ei mau tāviri mau ?

  • ’A tauturu i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te mau ta’ata tei mau i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a. (Te vai ra i roto Mau Māite te Fa’aro’o, 126–27, te hō’ē tāpura o te nehenehe e tauturu ia rātou.) ’A ani i te hō’ē ta’ata i roto i tā ’outou paroisa o te mau nei i teie mau tāviri ’ia paraparau mai i mua i te piha ha’api’ira’a, nō te aha e mea faufa’a te mau tāviri o te ’autahu’ara’a.

  • ’A huna e rave rahi tāviri (’e ’aore rā, te mau hōho’a o te tāviri) nā roto i te piha, ’e ’a ani i te mau tamari’i ’ia ’imi i te reira. ’Ia ’itehia te hō’ē tāviri, ’a tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e fāna’o nā roto i te mau tāviri o te ’autahu’ara’a (’ei hi’ora’a, ’utuāfare mure ’ore, bāpetizora’a, ’e te ’ōro’a mo’a).

Luka 9:28–36

E Tamaiti Iesu Mesia nā te Atua.

’Ua riro te fa’ahuru-’ē-ra’a ’o te Mesia ’ei hō’ē ’o te mau taime i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’a fa’aro’ohia ai te reo o te Atua te Metua i te fa’a’ite-pāpū-ra’a i tāna Tamaiti Here. ’Ia tuatāpapa ana’e ’outou i teie ’ā’amu i mua i te mau tamari’i, e nehenehe te reira e fa’arahi i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia.

Te mau ’ohipara’a e ti’a ’ia rave

  • ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a o te fa’ahuru-’ē-ra’a ’o te Mesia, mai te ’itehia i roto i te Mataio 17:1–9. ’A ani ia rātou ’ia fa’ata’a mai i tā rātou hōho’a ia vetahi tāta’itahi. (’A hi’o ato’a te fa’anahora’a ’o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—Nō te ta’ata iho ’e nō te ’utuāfare.)

  • ’A vaiiho i te taime i te mau tamari’i nō te feruri, e aha tā teie ’ā’amu e ha’api’i nei ia rātou nō ni’a ia Iesu Mesia. ’A ani ia rātou ’ia pāpa’i i tō rātou mau mana’o i ni’a i te tāpura ’ere’ere. ’A ani i te tahi mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai, nāfea rātou e ’ite ai ē, e Tamaiti Iesu Mesia nā te Atua.

Hōho’a
tāpa’o nō te ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a i te fare

’A ani i te mau tamari’i ’ia ui i tō rātou mau metua ’e ’aore rā, i te tahi atu melo o te ’utuāfare, e mea nāfea tō rātou fāri’ira’a i tō rātou ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia.

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

Fa’a’ohipa i te pehe E nehenehe te mau hīmene nō te Paraimere e tauturu i te mau tamari’i nō te mau matahiti ato’a ’ia hāro’aro’a ’e ’ia ha’amana’o i te mau parau mau o te ’evanelia. E nehenehe ato’a te hīmenera’a e fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia tāmau noa i te ha’api’i mai. (’A hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 22.)

Hōho’a
’api ’ohipara’a : E nehenehe tō tātou fa’aro’o e fa’atupu i te mau temeio

Nene’i