Mai, pe’e mai
2-8 nō setepa. 1 Korinetia 14-16 ‘‘E ʼere ho’i te Atua i te tumu nō te ʼāno’i noa, nō te hau rā’


« 2–8 nō Setepa. 1 Korinetia 14–16 : ʼE ’ere ho’i te Atua i te tumu nō te ’āno’i noa, nō te hau rā’ » Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 2–8 nō Setepa. 1 Korinetia 14–16 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2019

Hōho’a
’āua bāpetizora’a nō te hiero

2-8 nō Tetepa

1 Korinetia 14–16

« E ʼere ho’i te Atua i te tumu nō te ʼāno’i noa, nō te hau rā »

’A taiʼo ai ʼoutou i te 1 Korinetia 14–16, e tauturu te Vārua Maitaʼi ia ʼoutou ʼia ʼite e aha tē haʼapiʼi atu i te mau tamariʼi i roto i tā ʼoutou piha haʼapiʼiraʼa. E hi’o fa’ahou i teie arata’ira’a nō te tahi atu ā mau mana’o.

E pāpa’i i tō ʼoutou mau mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a mai

E ani ’ia fa’a’ite mai i te mana’o

E nehenehe tā ʼoutou e haʼamata i te haʼapiʼiraʼa nō teie hepetoma nā roto i te taiʼo-pūai-raʼa i te 1 Korinetia 14:26. E faʼaʼite atu ē ’ia haere anaʼe mai ʼoutou i te fare pureraʼa, e nehenehe tā ʼoutou e faʼaitoito (ʼaore rā e patu ʼe e tauturu) ia vetahi ē ’ia faʼaʼite anaʼe ʼoutou i tō ʼoutou mau manaʼo. E aha te mau mea tā te mau tamariʼi e nehenehe e faʼaʼite nō te faʼaitoito i te tahi taʼata i roto i te piha haʼapiʼiraʼa i teie mahana ?

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i ’āpī a’e

1 Korinetia 15:12–22

E nehenehe tāʼu e ora i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra ʼia pohe anaʼe vau nō te mea ʼua tiʼafaʼahou mai ’o Iesu Mesia.

Nāhea e nehenehe ai ia ʼoutou ʼia haʼapiʼi i te mau tamariʼi i roto i tā ʼoutou piha ē nō te mea hoʼi ʼua tiʼafaʼahou mai ’o Iesu Mesia e nehenehe tātou e ora faʼahou ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E tāpiti i te parau i teie pereota e rave rahi taime ʼe te mau tamariʼi : « E hope atoʼa i te faʼaorahia i te Mesia » (1 Korinetia 15:22). E fa’a’ite i te hōho’a o te Faʼaora tei tiʼafaʼahou mai (hiʼo i te fa’anahora’a o teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare.). E tātara atu ē e pohe pāʼātoʼa tātou i te hōʼē mahana, nō te mea rā ē ʼua tiʼafaʼahou mai ’o Iesu, e ora faʼahou ïa tātou i muri aʼe i tō tātou poheraʼa.

  • E faʼaʼohipa i te hōʼē haʼapiʼiraʼa nō niʼa i te hōʼē taoʼa nō te haʼapiʼi atu nō niʼa i te tiʼafaʼahouraʼa : E faʼaʼite i te mau tamariʼi i te hōʼē pereue, ’o te faʼahōhoʼa i tō tātou tino. ’Ia vai ora anaʼe tātou, tei roto tō tātou vārua i tō tātou tino, ’e e nehenehe tō tātou tino i te haere ʼē atu (e ʼōʼomo i te pereue). ʼIa pohe anaʼe tātou, e faʼaruʼe tō tātou vārua i tō tātou tino, ʼe eʼita e nehenehe i tō tātou tino i te haere ʼē atu (e tātara i te pereue ʼe e vaiiho i niʼa i te ʼiri ʼāmuraʼa māʼa ʼaore rā te pārahiraʼa nō te faʼahōhoʼa i te hōʼē tino ma te vārua ʼore. ʼIa tiʼafaʼahou anaʼe tātou, e hoʼi tō tātou vārua i roto i tō tātou tino (e ʼōʼomo faʼahou i te pereue), ʼe e ʼore roa rāua e faʼataʼa-ʼē-faʼahou-hia. E vaiiho i te mau tamariʼi ’ia rave i tō rātou taime nō te ʼōʼomo i te pereue ʼe ’ia tātara atu i te reira e haʼamāramarama te tahi tamariʼi e aha te tupu ʼia tiʼafaʼahou mai tātou.

1 Korinetia 15:29

E nehenehe au ’ia bāpetizohia nō te feiā tei pohe.

E nehenehe te mau tamariʼi tā ʼoutou e haʼapiʼi nei e faʼaineine i te haere i te hiero ʼe ʼia bāpetizohia nō te feiā pohe ’ia tae’ahia tō rātou 12 matahiti. ʼUa faʼahiti Paulo i teie haʼapiʼiraʼa faufaʼa rahi i roto i tāna rata i tō Korinetia.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E tauturu i te mau tamariʼi ’ia feruri i te mau mea eʼita e nehenehe ia rātou ʼia rave nō rātou iho (mai te ’amoraʼa i te tahi mea teiaha ʼaore rā te raveraʼa mai i te tahi mea i niʼa i te hōʼē vairaʼa teitei). Nā vai e tauturu ia rātou ʼia rave mai i teie mau mea ? E faʼaʼite i te hōʼē hōhoʼa nō te hōʼē o tō ʼoutou mau tupuna tei pohe ma te bāpetizo-ʼore-hia. E parau atu i te mau tamariʼi nō niʼa i teie taʼata, ʼe e haʼamāramarama ē eʼita e nehenehe i teie taʼata ʼia bāpetizohia ma te tauturu-ʼore-ra’a a te tahi taʼata i niʼa i te fenua nei.

  • E ani i te mau tamariʼi ē tē vai ra ānei te mau melo o tō rātou ʼutuāfare tei haere i te hiero nō te rave i te mau bāpetizoraʼa nō te feiā pohe. E faʼaʼite i te mau hōhoʼa nō te vāhi bāpetizoraʼa i roto i te hiero. ʼUa ite ānei te mau tamari’i e aha te tupu i ’ōnei ? E haʼamāramarama atu ē i roto i te hiero e nehenehe tātou ʼia bāpetizohia nō te mau taʼata tei poha ma te ’ore i bāpetizohia. E nehenehe taua mau taʼata ra e māʼiti e fāriʼi ānei i te bāpetizoraʼa.

1 Korinetia 15:40–41

Tē hinaʼaro nei te Metua i te Ao ’ia ora vau iāna ra i roto i te bāsileia tiretiera.

Nāhea e nehenehe ai ia ʼoutou ʼia haʼapiʼi atu i te mau tamariʼi nō niʼa i te mau bāsileia tiretiera, teretetiera ʼe tiretia ? E nehenehe teie mau ʼohiparaʼa e tauturu.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E pāpaʼi i niʼa i te ʼiri pāpaʼiraʼa tiretiera, teretetiera, ʼe tiretia. E tauturu i te mau tamariʼi ’ia ha’apiʼi i te parau i teie mau tāʼo.

  • E faʼaʼite i te mau hōhoʼa nō te mahana, te mārama ʼe te mau feti’a. ʼO vai te mea ʼanaʼana roa aʼe ? E taiʼo i te 1 Korinetia 15:40–41 i te mau tamariʼi (hiʼo atoʼa Te ʼIritiraʼa a Iosepha Semita, 1 Korinetia 15:40, faʼahororaʼa a). E haʼamāramarama atu ē tā faʼahōhoʼa nei te mahana, te mārama, ʼe te mau fetiʼa i te mau bāsileia i reira tātou e nehenehe ai e ora i muri aʼe i tō tātou tiʼafaʼahouraʼa. I roto i te bāsileia tiretiera, e nehenehe tātou ʼia ora i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra.

  • E pāpaʼi i te mahana i niʼa i te ʼiri pāpaʼiraʼa ʼe e tuʼu atu i te mau huʼahuʼa ʼapi parau, ʼaore rā mau taʼahiraʼa, i niʼa i te fenua e tae atu i te mahana. E nehenehe te ʼapi parau tātaʼitahi e faʼahōhoʼa i te tahi mea e hinaʼarohia ia tātou ʼia rave nō te tomo atu i roto i te bāsileia tiretiera (hiʼo PH&PF 76:50–53). E faʼatiʼa i te mau tamariʼi ʼia faʼaʼite mai i te mau manaʼo ʼe e rave i te mau taʼahiraʼa nō tē haere atu i te bāsileia tiretiera.

Hōho’a
hitiraʼa mahana

ʼUa faʼaau Paulo te bāsileia tiretiera i te mahana.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te mau tamari’i pa’ari a’e

1 Korinetia 15:12–22

Nō Iesu Mesia ʼe nō tōna ti’afa’ahoura’a, e ti’afaʼahou mai au.

ʼUa ʼite ānei te mau tamariʼi tā ʼoutou e haʼapiʼi nei i te faufaʼa rahi o te tiʼafaʼahouraʼa o Iesu Mesia ? E nehenehe teie mau manaʼo e tauturu.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ani i te mau tamariʼi ʼia taiʼo ʼia tae i tō rātou ra taime i te mau ʼīrava i roto i te 1 Korinetia 15:12–22, ma te ʼimiraʼa i te mau pāhonoraʼa i teie nei uiraʼa « e aha te tupu mai mai te mea ʼaita e tiʼafaʼahouraʼa ? »

  • E ani i te mau tamariʼi ’ia haʼuti mai e nāhea i te haʼamāramarama atu i te tiʼafaʼahouraʼa i te tahi taʼata. Nō te mau manaʼo, e hiʼo i te parau poroʼi a Thomas S Monson « Patton Vahine—te tere noa ra ā te ʼāʼamu » (Ensign ʼaore rā Liahona, Novema 2007, 21–24). E hiʼo atoʼa i te video « E tae noa atu i te taime e fārerei faʼahou ai tātou » (LDS.org). E pāpa’i i tō ʼoutou ʼiteraʼa pāpū nō ni’a i te tiʼafaʼahouraʼa o te Mesia.

1 Korinetia 15:12–13, 20–22, 29

E nehenehe tāʼu e faʼaineine nō te haere i te hiero ’ia bāpetizohia nō te feiā i pohe.

’Ia 12 anaʼe te matahiti o te mau tamariʼi, e nehenehe te mau tamariʼi e fāriʼi i te hōʼē parau faʼatiʼa nō te hiero ʼe ʼia rave i te mau bāpetizoraʼa nō te feiā i pohe. Nāhea ’outou e nehenehe ai e tauturu ia rātou ʼia faʼaineine ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E taʼio 1 Korinetia 15:29. E aha tā te feiā moʼa i te tau o Paulo i rave ’o tā tātou atoʼa hoʼi e rave i teie mahana ?

  • E ani i te mau tamariʼi nō te aha tātou e bāpetizohia ai nō te feiā i pohe ? Mai te mea e tītauhia, e haʼamāramarama atu ē e rave rahi o tō tātou mau tupuna tei ʼore i fāriʼi i te rāveʼa ʼia bāpetizohia ʼe ʼia haʼamauhia i roto i teie nei oraraʼa. I roto i te hiero, e nehenehe tātou ʼia bāpetizohia ʼe ʼia haʼamauhia nō rātou.

  • Tau mahana hou te haʼapiʼiraʼa, e ani i te hōʼē metua o te hōʼē o te mau tamariʼi ʼia haere ineine mai nō te faʼaʼite i tāna tumu rāʼau ʼutuāfare, ʼaore rā ʼia faʼatiʼa mai i te hōʼē ʼāʼamu nō niʼa i te hōʼē tupuna. E nehenehe atoʼa tā ʼoutou e faʼaʼite i te parau nō tō ʼoutou iho mau tupuna.

  • E ani i te hōʼē melo nō te ʼepisekoporaʼa ʼia faʼaʼite mai i te tahi mau mea ’o tā te mau tamari’i e nehenehe e rave nō te tomo parau-tiʼa atu i roto i te hiero. E ani i te mau tamariʼi e aha tā rātou e nehenehe e rave nō te haʼamanaʼo i te rave i teie mau mea. E pāpa’i i tō rātou mau mana’o i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a. E ani ia rātou ’ia haʼamau i te hōʼē fā nō te haere i te hiero i te hōʼē mahana.

1 Korinetia 15:40–41

I muri iho i tōʼu ti’afa’ahoura’a, e nehenehe au e ora i roto i te bāsileia tiretiera.

Nō te haʼapiʼi i tō Korinetia nō niʼa i te mau tino tā rātou e fāriʼi i te tiʼafaʼahouraʼa, ʼua faʼahiti Paulo i nā tufaʼa e toru nō te hanahana : tiretiera, teretetiera, ʼe te tiretia.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E taiʼo i te 1 Korinetia 15:40–41 ʼe e ani i te hōʼē tamariʼi ʼia pāpaʼi i te hōʼē mahana, te mārama, ʼe te fetiʼa i niʼa i te ’iri pāpaʼiraʼa. E ani i te mau melo ʼia ʼite mai i te huru o te tino tei tiʼafaʼahou ’o faʼahōhoʼahia mai e te hōhoʼa tātaʼitahi.

  • E hīmene ʼāmui i te hōʼē hīmene nō niʼa i te mau hiero, mai « Je demeure dans un temple » (Chants pour les enfants, 73). E aha tā teie hīmene e haʼapiʼi mai nei ia tātou nō niʼa i te faʼaineineraʼa ’ia ʼora i roto i te bāsileia tiretiera ?

  • E haʼamāramarama ē ʼua fāriʼi Iosepha Semita i te hōʼē ʼōrama i roto i te reira tōna ʼiteraʼa i nā bāsileia e toru ’o te tūʼati i te mau huru tino tā Paulo i faʼaʼite mai. E tauturu i te mau tamariʼi ’ia ʼimi i te mau pereota i roto i te Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te mau Parau Fafau 76:50–53, 70 ; 76:71–79 ; 76:81–82 ’o tē faʼaʼite mai nei i teie nā bāsileia e toru.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai.

E faʼaitoito i te haʼapiʼiraʼa mai i te fare

E ani i te mau tamariʼi ʼia ani i tō rātou mau metua ’ia fa’ati’a ia rātou i te hōʼē ʼāʼamu nō niʼa i te hōʼē o tō rātou mau tupuna. E nehenehe tā rātou e faʼaʼite i te ʼāʼamu i te mau pīahi i te hepetoma i mua.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

E fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia ui mai i te mau uira’a. E tūtava i te fa’ariro i te mau uira’a [a te mau tamariʼi] ’ei rāve’a, ’eiaha rā ’ei fa’ahahi-’ē-ra’a ’aore rā ’ei ha’afifira’a i tā ’outou ha’api’ira’a.… E hōro’a mai taua mau uira’a ra ia ’outou i te tahi mau fa’a’itera’a faufa’a rahi, e aha ta te mau tamari’i e mana’o ra, tō rātou mau haʼapeʼapeʼara’a, ʼe tō rātou huru i te ’apora’a mai i te mau mea tā rātou e ha’api’i nei. E tauturu ia rātou ’ia ’ite ē e nehenehe te mau pāhonora’a i tā rātou mau uira’a e ’itehia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta ora ». (Haʼapiʼiraʼa mai tā te Faʼaora, 25–26).

Nene’i