Faufaʼa Tahito 2022
27 nō Tītema–2 nō Tēnuare. Mose 1 ; Aberahama 3 : « ’O teie ho’i ta’u ’ohipa ’e tō’u hanahana »


« 27 nō Tītema–2 nō Tēnuare. Mose 1 ; Aberahama 3 : « ’O teie ho’i ta’u ’ohipa ’e tō’u hanahana », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 27 nō Tītema–2 nō Tēnuare. Mose 1 ; Aberahama 3 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2022

Hōho’a
hōho’a o te mau feti’a i roto i te reva

27 nō Tītema–2 nō Tēnuare

Mose 1 ; Aberahama 3

« ’O teie ho’i ta’u ’ohipa ’e tō’u hanahana »

’Ia tai’o ’oe i te mea tā te Atua i parau ia Mose ’e ia Aberahama, ’a feruri i te mea tāna e parau i te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra. Nāhea ’oe i te tauturu ia rātou ’ia fāri’i i tōna here nō rātou ?

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

I te tahi taime e nehenehe te hō’ē hīmene e tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’amana’o i te mau mea tā rātou i ha’api’i mai. E fa’ata’i ’aore rā, e hamu i te tahi mau nota o te hīmene ra « E tamari’i au nā te Atua » (Chants pour les enfants, 2–3), ’e e vaiiho i te mau tamari’i ’ia imi i te hīmene. Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a tā tō rātou mau metua ’e tā vetahi ’ē i « fa’atere [ia rātou], arata’i [ia rātou] », ’e i « tauturu [’ia rātou] ’ia imi i te ’ē’a ».

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

Mose 1:1–4, 6

E tamari’i au nā te Atua.

E aha tā ’oe i ha’api’i mai nā roto mai i te Mose 1:1–4, 6 nō ni’a i tō ’oe aura’a ’e te Metua i te Ao ra ? Nāhea ’oe i te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai e aha te aura’a nō te parau ra ’ia riro ’ei tamari’i nā te Atua ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E tai’o i te mau tamari’i e aha tā te Atua i parau ia Mose : « ’O ’oe tā’u tamaiti » (Mose 1:4). E ani i te hō’ē tamari’i ’ia haere mai i mua i te piha ha’api’ira’a, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ahiti nā muri ia oe, « [te i’oa o te tamari’i], e tamari’i ’oe nā te Atua ». E tāpiti i te parau nō te tamari’i tāta’itahi i roto i te piha ha’api’ira’a.

  • Fa’a’ite i te mau hōho’a e rave rahi o te mau tamari’i, ’e e ani i te piha ha’api’ira’a, e mau tamari’i ānei teie mau tamari’i ato’a nā te Atua. E ha’apāpū ē, te mau ta’ata ato’a e mau tamari’i nā te Atua. E vaiiho i te mau tamari’i ’ia hi’o ia rātou iho i roto i te hō’ē hi’o, te tahi i muri mai i te tahi, ’e e fa’a’ite pāpū ē, e tamari’i ato’a rātou nā te Atua.

  • E hīmene « E tamari’i au nā te Atua » (Chants pour les enfants, 2–3) ’e te mau tamari’i. E vaiiho ia rātou e fa’a’ū i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma, ’e ’ia fa’a’ohipa i te reira nō te hi’o fa’ahou i te mau parau mau tā teie hīmene e ha’api’i nei.

    Hōho’a
    Iesu Mesia i rotopū i te mau feti’a

    Te Mesia ’e te poietera’a, nā Robert T. Barrett

Aberahama 3:22–28

I ora na vau i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra hou ’a fānauhia mai ai au.

E nehenehe te ’itera’a nō ni’a i tō tātou orara’a hou te tāhuti nei e fa’auru ia tātou ’ia rave i te mau mā’itira’a tei niuhia i ni’a i te mau parau mau mure ’ore. ’A tuatāpapa ai ’oe i te Aberahama 3:22–28, ’a feruri e nāhea ’oe i te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i tō rātou ti’ara’a ta’ata mure ’ore.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E fa’a’ohipa « Nō ni’a i te Faufa’a Fahito » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito) nō te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i tō tātou orara’a hou te tahuti nei. I muri iho, e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ati’a mai i te ’ā’amu ia ’outou. Nō te aha te Metua i te Ao ra i tono mai ai ia tātou i te fenua nei ? Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite i te hō’ē pāhonora’a ’a tai’o ai ’oe i mua ia rātou i te Aberahama 3:25.

  • E hīmene ʼāmui ’e te mau tamari’i i te hōʼē hīmene nō niʼa i te fa’anahora’a a te Atua nō tātou (mai te « Je veux suivre le plan de Dieu » [Chants pour les enfants, 86–87]). E tauturu ia rātou ’ia māramarama i te mau parau mau mure ’ore tei ha’api’ihia i roto i te hīmene.

Mose 1:39

Tē hina’aro nei te Metua i te Ao ra ’ia ora fa’ahou vau i pīha’i iho iāna.

Nāhea te mau parau mau i roto i te Mose 1:39 i te ha’amaita’ira’a i tō ’oe orara’a ? E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite ato’a i te reira mau ha’amaita’ira’a ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E fa’a’ite maita’i i te mau fa’ahitira’a parau « teie ho’i tā’u ’ohipa » ’e « te ora mure ’ore » i roto i te Mose 1:39, ’e e tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’ahiti fa’ahou i te mau pereota. E parau i te mau tamari’i nō ni’a i te ’ohipa tā ’outou e rave i te mahana tāta’itahi. E ha’api’i ia rātou ē, te ’ohipa a te Metua i te Ao ra ’o te tauturura’a ïa ia tātou ’ia noa’a te ora mure ’ore, ’oia ho’i, te rirora’a mai iāna te huru ’e ’ia ora fa’ahou i pīha’i iho iāna.

  • E ani i te hō’ē metua ’ia haere mai i roto i te piha ha’api’ira’a ’e ’ia parau mai e aha tāna e fāri’i ’ia ho’i ana’e mai te hō’ē tamari’i i te fare i muri a’e i tōna mo’era’a (’ei hi’ora’a, i te fare ha’api’ira’a ’aore rā nō te misiōni), ’aore rā e fa’a’ite i tō ’oe mau ’āehuehu i roto i taua mau ’ohipa i tupu. E fa’a’ohipa i teie hi’ora’a nō te ha’api’i i te mau tamari’i i te hina’aro rahi o te Metua i te Ao ra ’ia ho’i fa’ahou tātou iāna ra.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

Mose 1:4, 30, 37–39 ; Aberahama 3:22–28

E tamari’i au nā te Atua, ’e ’ua hina’aro ’oia e tauturu iā’u ’ia ho’i atu iāna ra.

Tē ha’api’i nei te Mose 1:4, 37–39 ’e te Aberahama 3:22–28 i te mau parau mau faufa’a rahi nō ni’a i tō tātou aura’a ’e te Atua ’e tāna ’ōpuara’a nō te tonora’a mai ia tātou i te fenua nei. ’Aferuri e nāhea ’oe ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia ’apo mai i teie mau parau mau.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E tai’o ’e te mau tamari’i i te Mose 1:4, 37–39 ’e te Aberahama 3:24–25. E hōro’a ia rātou i te mau rāve’a nō te ui i te mau uira’a ’e nō te fa’a’ite mai i te mau ta’o ’e te mau pereota au roa a’e nō roto,mai i teie mau ’īrava. E aha tā tātou i ha’api’i mai nā roto,mai i teie mau ’īrava nō ni’a i te Metua i te Ao ra ? nō ni’a ia tātou iho ?

  • E fa’a’ite i te mau tamari’i te mau hōho’a o te tahi o te mau hāmanira’a e rave rahi a te Metua i te Ao ra. E tai’o i te Mose 1:30, ’e ’a fa’ata’a ē, ’ua ani ’o Mose i te Atua nō ni’a i te tumu o teie mau hāmanira’a. E tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi i roto i te ’īrava 39 nō te ’ite mai i te pāhonora’a a te Atua. E fa’a’ite pāpū ē, te ’ōpuara’a a te Atua ’o te tauturura’a ïa i te tamari’i tāta’itahi ’ia roa’a te ora mure ’ore.

  • E tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau tupura’a ’ohipa o te tītauhia ia rātou ’ia mā’iti e rave ānei ’aore rā ’eiaha e rave « i te mau mea ato’a tā te Fatu tō rātou Atua i fa’aue mai » (Aberahama 3:25). E vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ohipa ’aore rā ’ia ’āparau i te mau pāhonora’a e tano i te reira mau tupura’a ’ohipa. Nāhea te Fa’aora e nehenehe ai e tauturu ia tātou ’ia rave ana’e tātou i te mā’itira’a hape ?

Mose 1:12–26

E nehenehe au e pāto’i i te mau fa’ahemara’a a Sātane.

’Ia tuatāpapa ’oe i te Mose 1:12–26, e ’imi i te mea tā Mose i rave nō te pāto’i ia Sātane. Nāhea te hi’ora’a o Mose i te tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aruru ana’e rātou i te mau fa’ahemara’a ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ha’apoto i te ’itera’a o Mose i roto i te Mose 1:12–26 nā roto i tā ’oe iho mau parau, ’aore rā e ani i te hō’ē o te mau tamari’i ’ia rave i te reira (hi’o ato’a i te video « I Am a Son of God » [ChurchofJesusChrist.org]). E ani i te mau tamari’i ’ia ’imi i teie mau ’īrava nō te ’apo mai e mea nāhea tō Mose upo’oti’ara’a i ni’a ia Sātane. (Mai te mea e hina’aro rātou i te tauturu, ’a fa’a’ite atu ia rātou i te mau ’īrava 13, 15, 18, 20–22, 26.)

  • E hōpoi mai i te hō’ē ’āfata tauiha’a (’aore rā i te mau hōho’a o te mau tauiha’a), ’e e tāpa’o i te tauiha’a tāta’itahi i te rāve’a e nehenehe ai tātou e pāto’i i te fa’ahemara’a (mai te pure, te hīmenera’a i te hō’ē hīmene, te tai’ora’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’aore rā te tāvinira’a ia vetahi ’ē). E vaiiho i te tamari’i tāta’itahi ’ia mā’iti i te hō’ē tauiha’a ’e ’ia parau mai nō ni’a i te hō’ē ’ohipa i tupu i nehenehe ai te ’ohipa i pāpa’ihia i ni’a i te reira tauiha’a e tauturu ia tātou ’ia pāto’i i te fa’ahemara’a. E tai’o ’āmui i te mau ’īrava 25–26, ’e e fa’a’ite pāpū ē, e tauturu te Atua ia tātou ’ia fārerei ana’e tātou i te fa’ahemara’a.

Aberahama 3:22–28

I ora na vau i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra hou ’a fānauhia mai ai au.

E nehenehe teie mau ’īrava ’o tē fa’ata’a nei i te ’ōrama o Aberahama nō tō tātou orara’a hou te tahuti nei, e tauturu i te mau tamari’i ’ia pāhono i te mau uira’a « Nō hea mai au ? » ’e, « Nō te aha tei ’ō nei au ? » Nāhea ’oe e nehenehe ai e tauturu ia rātou ʼia ’ite mai i te mau pāhonora’a ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • I ni’a i te tāpura ’ere’ere, e pāpa’i i te mau uira’a e tū’ati i te Aberahama 3:22–28, mai teie E aha tei tupu i roto i tō tātou orara’a hou te fānaura’a ? ’O vai tō reira ? Nō te aha te fenua i poietehia ai ? E ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i teie mau ’īrava nō te ’ite mai i te mau pāhonora’a.

  • Mai te mea tē vai ra hō’ē ’aiū ’āpī i roto i te pāroita, e ani i te mau metua ’ia hōpoi mai iāna i roto i te piha ha’api’ira’a ’e ’ia fa’a’ite mai i tō rāua mau ’āehuehu nō ni’a i te fāri’ira’a i teie tamari’i i roto i te ao nei. (E nehenehe ato’a ’oe e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ’aiū fānau ’āpī.) E ’āparau ’e te mau tamari’i nō ni’a i te vāhi i reira te vārua o teie ’aiū i vai ai hou ’oia ’a haere mai ai i te fenua nei. Nō te aha e mea faufa’a nō teie ’aiū ’ia ’ite ē, e tamari’i ’oia nā te Atua ?

  • E hīmene i te mau hīmene nō ni’a i te fa’anahora’a a te Atua nō tātou, mai te « Je sais que mon Dieu vit » ’aore rā «Je veux suivre le plan de Dieu» (Chants pour les enfants, 8, 86–87). E ani i te mau tamariʼi e pāpaʼi hōhoʼa ’o te tū’ati i te mau parau. E vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ohipa i tā rātou mau hōho’a nō te ha’api’i i te tahi ’e te tahi i te mau parau mau i roto i te mau hīmene.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

’Aferuri i te mau rāve’a e nehenehe ai i te ’apora’a mai i roto i tā ’oe piha ha’api’ira’a Paraimere, e fa’aitoito, e pāturu, ’aore rā e ha’apūai i te ’apora’a mai e tupu ra i roto i te ’utuāfare o te mau tamari’i. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’oe e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma i tō rātou ’utuāfare.

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

E ’apo mai te mau tamari’i nā roto i te mau rāve’a e rave rahi. E ’oa’oa te mau tamari’i i te ’apora’a mai nā roto i te mau ’itera’a ’āpī ’e te rau. E fa’a’ohipa i te mau ’ohipara’a ’o tē fa’ati’a ia rātou ’ia ha’uti’uti, ’ia fa’a’ohipa i tō rātou mau huru, ’e ’ia tāmata i te mau mea ’āpī. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 25–26.)

Nene’i