Faufaʼa Tahito 2022
10–16 nō Tēnuare. Genese 3–4 ; Mose 4–5 : Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva


« 10–16 nō Tēnuare. Genese 3-4 ; Mose 4–5 : Te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 10–16 nō Tēnuare. Genese 3–4 ; Mose 4–5 », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2022

Hōho’a
Adamu ’e ’o Eva tē hahaere ra

Adamu ’e ’o Eva, nā Douglas Fryer

10–16 nō Tēnuare

Genese 3–4 ; Mose 4–5.

Te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva

’A feruri i te mau tamari’i o tā ’oe e ha’api’i ra ’a tuatāpapa ai ’oe i te Genese 3–4 ’e te Mose 4–5. ’A ha’apa’o maita’i i te mau muhumuhu ’e te mau mana’o tā ’oe e fāri’i ; e nehenehe te reira e hōro’a mai i te mau mana’o ha’api’ira’a ’āpī.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō Adamu ’e ’o Eva (hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare), ’e e ani i te mau tamari’i ’ia ti’a mai ’e ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē mea tā rātou e hi’o ra i roto i te hōho’a ’aore rā e ha’amana’o ra nō ni’a i te ’ā’amu.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

Genese 3 ; Mose 4

’Ua pe’e ’o Adamu ’e ’o Eva i te fa’anahora’a a te Metua i te Ao ra.

E tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama e aha te ’ohipa i tupu i roto i te ’ō i Edene, ’e e mea nāhea te reira i te tauturura’a i te fa’atupu i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua. E aha te mau ha’amaita’ira’a tā tātou i fāri’i nō i te mau mā’itira’a tā Adamu ’e tā Eva i rave ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Nō te ha’apoto i te ’ā’amu o te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva, e fa’a’ohipa « Adamu ’e ’o Eva » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito). E tauturu i te mau tamari’i ’ia māramarama ē, te mā’itira’a a Adamu ’e a Eva ’ia ’amu i te hotu, e tuha’a te reira nō te fa’anahora’a a te Metua i te Ao ra.

  • Hōro’a i te tamari’i tāta’itahi i te hō’ē hōho’a e fa’a’ita ra i te hō’ē mea nō roto mai i te ’ā’amu ’o Adamu ’e ’o Eva (mai te hō’ē tumu rā’au, hō’ē,’ōfī, hō’ē ’ō, ’aore rā, Iesu Mesia). E ani ia rātou ’ia ’āfa’i i tā rātou hōho’a i ni’a i te taime ’a fa’ati’a ai ’oe i te ’ā’amu ’e ’a tai’o ai ’oe i te mau pereota nō roto mai i te Mose 4. E nehenehe te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma e tauturu.

    Hōho’a
    Eva e tāpe’a nei i te hotu

    Te fa’aru’era’a i te ’ō i Edene, nā Annie Henrie Nader

Mose 4:1–4

E nehenehe tā’u e mā’iti i te maita’i.

I roto i te Mose 4:3, tē ha’api’i mai nei tātou ē, ’ua tītau Sātane « ’ia ha’amou i te ti’amāra’a o te ta’ata, ’o tā’u, tā te Fatu te Atua, i hōro’a nōna ra ». Nāhea ’oe i te tauturu i te mau tamari’i ’ia māuruuru nō te ti’ara’a ’ia mā’iti i roto i te maita’i ’e te ’ino ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Paraparau i te mau tamari’i nō ni’a i te tahi mau mā’itira’a tā ’oe i rave i teie mahana, ’e e tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau mā’itira’a tā rātou i rave. E tai’o atu ia rātou i te Mose 4:3: « Te ti’amāra’a o te ta’ata, o tā’u, tā te Fatu te Atua, i hōro’a nōna ra ». E fa’ata’a ē, tē ha’api’i nei teie ’īrava ia tātou ē, ’ua hōro’a mai te Atua ia tātou i te ti’ara’a ’ia rave i te mau mā’itira’a. ’A fa’a’ite i tō ’oe māuruuru nō tō ’oe ti’ara’a ’ia mā’iti i te maita’i, ’e e fa’a’ite pāpū ē, e nehenehe ato’a te mau tamari’i e mā’iti ’ia rave i te maita’i.

  • ’A fa’a’ite atu i te tahi mau hi’ora’a ’ōhie nō te hō’ē tamari’i i te ravera’a i te hō’ē mā’itira’a maita’i ’aore rā i te hō’ē mā’itira’a ’ino, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ata’a mai e mā’itira’a maita’i ānei ’aore rā e mā’itira’a ’ino ānei (e nehenehe rātou e ti’a i ni’a, e ’āfa’i i te mau tāpa’o i ni’a, ’aore rā e ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a). ’A fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū ē, e tauturu te Metua i te Ao ra ia tātou ’ia mā’iti i te maita’i, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite ato’a mai i tō rātou mau mana’o.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia feruri i te mau mā’itira’a maita’i tā rātou e nehenehe e rave nō te pe’e ia Iesu Mesia. E hīmene ʼāmui i te hōʼē hīmene nō niʼa i te ravera’a i te mau mā’itira’a maita’i, mai te « Choisir le bien » (Chants pour les enfants, 82). ’A parau i te mau tamari’i nō ni’a i te hō’ē taime ’a rave ai ’oe i te hō’ē mā’itira’a maita’i, ’e e parau e aha tā ’oe i fāri’i nō tā ’oe mā’itira’a.

Mose 5:4, 8

E nehenehe au e pure i te Metua i te Ao ra

E aha tā te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra e ti’a ’ia ’ite nō ni’a i te pure ? E aha tā ’oe e ’ite nei i roto i teie mau ’īrava ’o tē nehenehe e tauturu ia rātou ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E tai’o i te Mose 5:4 i te mau tamari’i. Tauturu ia rātou ’ia māramarama ē, i tō Adamu ’e tō Eva fa’aru’era’a i te ’ō i Edene, ’aita tā rāua e nehenehe fa’ahou e pārahi i pīha’i iho i te Metua i te Ao ra, e nehenehe rā tā rāua e pure iāna. ’A fa’ata’a ē, e pure tātou i te Metua i te Ao ra nā roto i te i’oa o tāna tamaiti, ’o Iesu Mesia (hi’o Mose 5:8). E aha te tahi mau mea tā tātou e nehenehe e parau i te Metua i te Ao ra i roto i tā tātou mau pure ?

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai ia ’oe i te mau ’ohipa tā rātou e rave ’ia pure ana’e rātou. E nehenehe ato’a ’oe e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te hō’ē ta’ata e pure ra (hi’o Buka hōho‘a ’evanelia, n° 111–12) nō te ha’api’i i te mau tamari’i ē, te pi’ora’a te upo’o i raro, te tūfetura’a te rima, ’e te tāpirira’a i te mata, e tauturu ia tātou ’ia fa’atura i te taime ’a pure ai tātou.

  • E fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a nō ’oe iho nō ni’a i te pure ’aore rā tō ’oe ’itera’a pāpū nō ni’a i te pure. E hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure, mai te « La prière d’un enfant » (Chants pour les enfants, 6–7).

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

Genese 3; Mose 4; 5:10–11.

E tuha’a te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva nō te fa’anahora’a a te Atua.

’Āhani ’o Adamu ’e ’o Eva i parahi noa i roto i te ’ō i Edene, e’ita ïa e roa’a tā rāua mau tamari’i, ’e e’ita ho’i e haere i mua nō te riro mai mai te Metua i te Ao ra. Tē māuruuru nei tātou nō tā rāua mā’itira’a ’ia ’amu i te hotu i te mea ē, nā teie mā’itira’a i hōro’a mai i tō tātou orara’a tāhuti, ’e i te rāve’a nō te fāri’i i te ora mure.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E ani i te mau tamari’i ’ia ’ohipa ’āmui nō te fa’ati’a mai i te ’ā’amu nō te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva nā roto i tā rātou iho mau parau. ’A fa’a’ite atu i te mau ’īrava nō roto mai i te Genese 3 nō te tauturu ia rātou.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite mai i roto i te Mose 4:22–25, 29 ; 5:10–11 i te mau hōpe’ara’a nō te ’amura’a ’o Adamu ’e ’o Eva i te hotu (hi’o ato’a 2 Nephi 2:19–25). Nō te aha tā rāua mā’itira’a i riro ai ’ei ha’amaita’ira’a nō tātou ? Nāhea tō te Fa’aora tauturura’a ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te hara ’e te pohe ?

Mose 4:1–4

E mana tō’u nō te mā’iti.

Tē ’ite ra ānei te mau tamari’i tā ’oe e ha’api’i ra i te faufa’a rahi o te hōro’a nō te ti’ara’a ’ia mā’iti i roto i te maita’i ’e te ’ino ? Nāhea te ’ā’amu ’o Adamu ’e ’o Eva e nehenehe ai e tauturu ia rātou ’ia māuruuru i teie hōro’a ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E feruri i te hō’ē ha’api’ira’a tao’a ’ōhie mai teie i muri nei, nō te fa’ahōho’a i te faufa’a nō te ravera’a i tā tātou iho mau mā’itira’a : E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ū i te ’api ’ohipara’a o teie hepetoma, ’a hōro’a rā ia rātou hō’ē noa iho ’ū e fa’a’ohipa. Nō te aha e mea maita’i a’e ’ia fāri’i i te mau mā’itira’a i roto i teie ’ohipa ? E tai’o ’āmui i te Mose 4:1–4 nō te ’āparau e nō te aha e mea faufa’a te mau mā’itira’a i roto i te fa’anahora’a a te Atua.

  • E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i te hō’ē ’itera’a tō rātou iho i te taime ’a tītauhia ai ia rātou ’ia mā’iti i roto i te maita’i ’e te ’ino. Vaiiho ia rātou ’ia ’āparau i te mau hope’ara’a o te mā’itira’a tāta’itahi.

Mose 5:4–15

Maoti Iesu Mesia, e nehenehe au e tātarahapa ’e e ora fa’ahou i pīha’i iho i te Atua.

’Ua tono mai te Metua i te Ao ra ia Iesu Mesia nō te fa’aora ia tātou i te mau hope’ara’a o te hi’ara’a. Nā roto i tāna tusia tāra’ehara, ’ua fa’ati’a Iesu ia tātou ’ia ti’afa’ahou mai i muri a’e i tō tātou pohera’a, ’e ’ia fa’a’orehia tā tātou mau hara mai te mea e tātarahapa tātou.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E pāpa’i e piti upo’o parau i ni’a i te tāpura: Maoti ’o Adamu ’e ’o Eva ’e Maoti Iesu Mesia. Tauturu i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau hope’ara’a o te hi’ara’a ’a tai’o ’āmui ai ’outou i te Mose 4:25 ; 6:48 ; Roma 5:12 ; 2 Nephi 2:22–23. E vaiiho ia rātou ’ia pāpa’i i raro a’e i te upo’o parau mātāmua i te mea tā rātou i ’apo mai. I muri iho e tauturu ia rātou ’ia ’imi mai e mea nāhea Iesu Mesia i te upo’oti’ara’a i ni’a i te hara ’e te pohe, ’a tai’o ’āmui ai ’outou i te Mose 5:8–11, 14–15 ; 6:59 ; Alama 11:42. Vaiiho ia rātou ’ia pāpa’i i raro a’e i te piti o te upo’o parau i te mea tā rātou i ’apo mai. Nō te aha tātou e māuruuru ai ia Iesu Mesia ?

  • ’A fa’a’ite i te hō’ē video nō ni’a i te tāra’ehara a te Fa’aora, mai te « Because of Him » (ChurchofJesusChrist.org). E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mana’o nō ni’a ia Iesu Mesia.

  • Tau mahana nā mua atu, e ani e rave rahi mau tamari’i ’ia mā’iti mai i te hō’ē pāpa’ira’a mo’a ’aore rā i te hō’ē hīmene nō ni’a i te tāra’ehara a te Fa’aora, nō te fa’a’ite mai i te piha ha’api’ira’a. E fa’aitoito ia rātou ’ia fa’ata’a mai nō te aha rātou i au ai i te reira. E hīmene ’āmui hō’ē hīmene ’aore rā hau atu.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma i tō rātou ’utuāfare ’e ’ia paraparau nō te mau ha’amaita’ira’a tei roa’a ia tātou maoti te hi’ara’a ’o Adamu ’e ’o Eva.

Ha’amaita’iraʼa i tā tātou ha’api’ira’a

’Imi i tā ’oe iho fa’aurura’a. ’Eiaha e hi’o i teie mau ha’api’ira’a ’ei mau arata’ira’a fa’ahepo ’a ha’api’i ai ’oe. E fa’a’ohipa rā i te reira ’ei ha’aputura’a mana’o nō te tātara mai i tō ’oe iho fa’aurura’a ’a feruri hōhonu ai ’oe i te mau hina’aro o te mau tamari’i tā oe e ha’api’i nei. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 7.)

Nene’i