Faufaʼa Tahito 2022
10-16 nō Tēnuare. Genese 3–4 ; Mose 4–5 : Te hi’ara’a o Adamu e o Eva


« 10-16 nō Tēnuare. Genese 3-4 ; Mose 4–5 : Te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 10-16 nō Tēnuare. Genese 3-4 ; Mose 4–5 », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : 2022

Hōho’a
Adamu ’e ’o Eva i te haere-’amui-ra’a

Adamu ’e ’o Eva, nā Douglas Fryer

10–16 nō Tēnuare

Genese 3–4 ; Mose 4–5

Te Hi‘araa o Adamu e o Eva

’A tuatāpapa ai ’outou i te Genese 3–4 ’e te Mose 4–5, ’a feruri i te mea tā te Fatu e tāmata nei i te ha’api’i ia ’outou. ’A pāpa’i i te reira mau parau mau ’e tō ’outou mau mana’o i te pae vārua, ’e ’a feruri i te reira i te roara’a o te hepetoma.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

I te ha’amatara’a, e nehenehe te ’ā’amu o te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva e riro mai te hō’ē ’ati rahi. ’Ua ti’avaruhia Adamu ’e o Eva i rāpae i te ’ō nehenehe o Edene. ’Ua hurihia rāua i roto i te hō’ē ao tei reira te māuiui, te ’oto ’e te pohe e vai ai i te mau taime ato’a (hi’o Genese 3:16–19). E ’ua ta’a ’ē rāua i tō rāua Metua i te ao ra. Terā rā, maoti te mau parau mau i fa’aho’ihia mai nā roto mai i te peropheta Iosepha Semita i roto i te buka a Mose, tē ’ite nei tātou ē, te ’ā’amu o Adamu ’e o Eva, e ’ā’amu ïa nō te tīa’ira’a—’e te hō’ē tuha’a faufa’a rahi nō te fa’anahonahora’a a te Atua nō tāna mau tamari’i.

E mea nehenehe roa te ’ō i Edene. Terā rā, ’ua hina’aro ’o Adamu ’e ’o Eva i te hō’ē mea tei hau atu i te mau mea nehenehe e hā’ati ra ia rāua. ’Ua hina’aro rāua—’e e hina’aro tātou pā’āto’a—i te hō’ē rāve’a nō te tupu i te rahi. ’Ua riro te fa’aru’era’a i te ’ō i Edene ’ei ta’ahira’a mātāmua e tītauhia nō te ho’i-fa’ahou-ra’a i te Atua ra ’e i te hope’a, ’ia riro mai iāna te huru. ’Oia ho’i, e fa’aruru i te pāto’ira’a, e rave i te mau hape, e ha’api’i mai ’ia taratahapa, ’e e ti’aturi i te Fa’aora, ’o tā te tāra’ehara e tupu te haerera’a i mua ’e « te ’oa’oa o tō tāua fa’aorara’ahia » (Mose 5:11). Nō reira, ’ia tai’o ana’e ’outou nō ni’a i te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva, ’eiaha e rōtahi i ni’a i te ’ati rahi, i ni’a rā i te mau rāve’a—’eiaha i ni’a i te paradaiso i ’erehia e Adamu ’e e Eva, i ni’a rā i te hanahana tā tā rāua mā’itira’a i fa’ati’a ia tātou ’ia fāri’i.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ta’ata hō’ē

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ta’ata hō’ē

Genese 3:1–7 ; Mose 4 ; 5:4–12

’Ua riro te hi’ara’a ’ei tuha’a faufa’a roa nō te fa’anahonahora’a a te Atua nō te fa’aora i tāna mau tamari’i.

’Ua hōpoi mai te hi’ara’a o Adamu ’e ’o Eva i te pohe pae tino ’e pae vārua i roto i te ao nei. ’Ua hōpoi ato’a mai i te ’ati, te ’oto ’e te hara. E au ra ē, e mau tumu ana’e teie nō te tātarahapa i te hi’ara’a. Terā rā, ’ua riro te hi’ara’a ’ei tuha’a nō te fa’anahonahora’a a te Metua i te ao ra nō te fa’aora ’e nō te fa’ateitei i tāna mau tamari’i nā roto i « te tusia o te Fānau Tahi a te Metua » (Mose 5:7). ’A tuatāpapa ai ’oe i te Genese 3:1–7 ; Mose 4 ; 5:4–12, e aha te mau parau mau tā ’oe i ’ite mai ’o tē tauturu ia ’oe ’ia māramarama i te hi’ara’a, ’e e mea nāhea te upo’oti’ara’a te tāra’ehara o te Mesia i ni’a i te reira ? E nehenehe te mau uira’a mai teie e tauturu :

  • Nāhea te hi’ara’a i te ha’afifira’a ia Adamu ’e ia Eva ? Nāhea te reira i te ha’afifi iā’u ?

  • Nō te aha ’o Adamu ’e ’o Eva i pūpū ai i te mau tusia ? E aha tā teie mau tusia e fa’ahōho’a nei ? E aha tā’u e nehenehe e ’apo mai nā roto mai i te mau parau a te melahi i roto i teie mau ’īrava ?

  • Nō te aha ’o Adamu ’e ’o Eva i « ’oa’oa » ai i muri a’e i tō rāua hi’ara’a ? E aha tā’u e ha’api’i mai nā roto mai i teie ’ā’amu nō ni’a i te fa’anahonahora’a a te Atua nō te fa’aora iā’u nā roto ia Iesu Mesia ?

Maoti te Buka a Moromona ’e te tahi atu mau heheura’a nō te mau mahana hope’a nei, e hi’ora’a ātea hō’ē roa tā tātou nō ni’a i te hi’ara’a. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri i te mea tā te peropheta Lehi i ha’api’i i tōna ’utuāfare nō ni’a ia Adamu ’e ’o Eva i roto i te 2 Nephi 2:15–27. Nāhea te mau ha’api’ira’a a Lehi i te ha’apāpūra’a i te ’ohipa i tupu i roto i te ’ō i Edene ’e ’o tē tauturu ia tātou ’ia māramarama, nō te aha e mea faufa’a ?

Hi’o ato’a 1 Korinetia 15:20–22 ; Mosia 3:19 ; Alama 12:21–37 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 29:39–43 ; Te mau Hīroa Fa’aro’o 1:3 ; Dallin H. Oaks, « Te fa’anahonahora’a rahi », Liahona, Mē 2020, 93–96 ; Dallin H. Oaks, « Nā pae e piti i te mau mea ato’a », Liahona, Mē 2016, 114–17 ; Jeffrey R. Holland, « Mai te parauti’a, te here, ’e te aroha e fārerei ai », Liahona, Mē 2015, 104–6.

Hōho’a
’o Eva e tāpe’a nei i te hotu

Te fa’aru’era’a i Edene, nā Annie Henrie Nader

Genese 3:16 ; Mose 4:22

E aha te aura’a ē, ’o Adamu te « fa’atere ia » Eva ?

I te tahi taime ’ua tātara-hape-hia teie tuha’a pāpa’ira’a mo’a ma te parau ē, ’ua ti’a te hō’ē tāne fa’aipoipo i te hāmani-’ino-ra’a i tāna vahine. I tō tātou nei ’anotau, ’ua ha’api’i mai te mau peropheta a te Fatu ē, ’oia mau, e fa’atere te hō’ē tāne fa’aipoipo ma te parauti’a i roto i te fare, terā rā e hi’o ’oia i tāna vahine ’ei ’āpiti ’aifāito (hi’o « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » [ChurchofJesusChrist.org]). ’Ua fa’ata’a mai ’o Elder Dale G. Renlund ’e ’o Ruth Lybbert Renlund ē, te hō’ē tāne fa’aipoipo parauti’a, « e ’imi ’oia ’ia aupuru ; e fāri’i ’oia i te mau hape ’e e tītau i te fa’a’orera’a hapa ; e ha’ape’epe’e ’oia i te fa’a’ite i te ha’apoupou ; e feruri ’oia i te mau hina’aro o te mau melo o te ’utuāfare ; e ’ite ’oia i te hōpoi’a teimaha rahi i te ’imira’a i te mau mea e hina’arohia nō te orara’a ’e te pārurura’a i tōna ’utuāfare ; e fa’a’ite ’oia i te fa’atura ’e te auraro rahi i tāna vahine. E ha’amaita’i ’oia i tōna ’utuāfare »(Te Autahu’ara’a a Melehizedeka : Te māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu, te orara’a i te mau parau tumu [2018], 23).

Mose 5:4–9, 16–26

E fāri’i te Atua i tā’u mau tusia mai te mea e pūpū vau i te reira ma te ’ā’au tae ’e te ha’apa’o.

’Ua ha’api’i mai ’o Adamu ’e ’o Eva ē, e tāpa’o te mau tusia ’ānimara nō te tusia tāra’ehara a te Mesia, ’e ’ua « fa’a’ite rāua i te mau mea ato’a i tā rāua mau tamari’i tamāroa ’e tā rāua mau tamari’i tamāhine » (Mose 5:12). ’A tuatāpapa ai ’oe i te Mose 5:4–9, 16–26, ’a feruri i te peu ta’a ’ē a tā rāua e piti tamaiti, ’o Taina ’e ’o Abela, i mua i teie mau tusia. Nō te aha te Fatu i fāri’i ai i te tusia a Abela ’e ’aita i fāri’i i tā Taina ?

E aha te huru tusia tā te Fatu e ani nei ia ’oe ? Tē vai ra ānei hō’ē mea i roto i te Mose 5:4–9, 16–26 e taui i te huru o tō ’oe mana’o nō ni’a i te reira mau tusia ?

Hi’o ato’a Salamo 4:5 ; 2 Korinetia 9:7 ; Omoni 1:26 ; 3 Nephi 9:19–20 ; Moroni 7:6–11 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 97:8 ; Jeffrey R. Holland, « Inaha, te Arenio a te Atua », Liahona, Mē 2019, 44–46.

Hōho’a
’ītona tuatāpapara’a a te ’utuāfare

Mau mana’o nō te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a a te ’utuāfare ’e te purera’a pō ’utuāfare

Genese 3 ; Moses 4.E aha tā ’outou e nehenehe e rave nō te tauturu i tō ’outou ’utuāfare ’ia maramarama maita’i a’e i te hi’ara’a o Adamu ’e o Eva ? E nehenehe e nene’i i te mau hōho’a nō roto mai i te « Adamu ’e ’o Eva » (i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito) ’e ’a tāpūpū i te reira. I muri iho, e nehenehe ’outou e ’ohipa ’āmui nō te fa’anaho i te mau hōho’a, ’a paraparau ai ’outou i te mau ’itera’a o Admau ’e o Eva. Nō te aha te hi’ara’a i riro ai ’ei mea faufa’a i roto i te fa’anahonahora’a nō te fa’aorara’a a te Metua i te ao ra ? E nehenehe te māta’ita’ira’a i te video « The Fall [Te hi’ara’a] » (ChurchofJesusChrist.org) e tauturu i te pāhonora’a i teie uira’a.

Mose 4:1–4.E aha tā tātou e ha’api’i mai nō ni’a i te Atua, ia Iesu Mesia, ’e ia Sātane i roto i teie mau ’īrava ? Nō te aha te ti’amāra’a i riro ai ’ei ’ohipa faufa’a roa nō te fa’anahonahora’a a te Atua ’o tā Sātane e hina’aro e ha’amou ?

Mose 5:5–9.E aha tā te Atua i fa’aue mai ia Adamu ’e ia Eva ’ia rave nō te tauturu ia rāua ’ia feruri nō ni’a i te Fa’aora ? E aha tā te Atua i hōro’a mai ia tātou nō te tauturu ia tātou ’ia feruri i te Fa’aora ?

Mose 5:16–34.E aha te aura’a ’ia riro ’ei « tīa’i nō te taea’e » ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia ’atu’atu maita’i a’e i te tahi ’e te tahi ’ei melo nō te ’utuāfare ?

Nō te mau mana’o hau atu nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i, ’a hi’o te arata’i nō teie hepetoma i roto i te Mai, pe’e mai—nō te Paraimere

Hīmene tei mana’ohia : « Choisir le bien », Chants pour les enfants, 82–83

Ha’amaita’i i tā ’oe iho tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a

Fa’a’ohipa i te mau tauturu tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a. ’Ia tuatāpapa ’oe i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a fa’a’ohipa i te mau fa’ata’ara’a i raro i te ’api, Topical Guide [Arata’i pāpa’ira’a mo’a], Bible Dictionary [Fa’atoro parau Bibilia], te Guide to the Scriptures [Arata’i pāpa’ira’a mo’a], ’e te tahi atu mau tauturu tuatāpapara’a nō te fāri’i i te tahi atu mau hi’ora’a.

Hōho’a
melahi e fārerei nei ia Adamu ’e ia Eva

’Aifāitora’a, nā Walter Rane

Nene’i