Faufaʼa Tahito 2022
11–17 nō ’Ēperēra. Pasa : « E nāna e ha’amou roa i te pohe ē a muri noa atu »


« 11–17 nō ’Ēperēra. Pāsa : ’E nāna e ha’amou roa i te pohe ē a muri noa atu’ », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 11–17 nō ’Ēperēra. Pāsa », Mai, pe’e mai—nō te Paraimere : 2022

Hōho’a
te menema ’e te ’ōfa’i i fa’anu’u-’ē-hia i te ’ūputa

Fa’ahōho’ara’a o te menema ta’ata ’ore nā Maryna Kriuchenko

11–17 nō ’Ēperēra

Pāsa

« E nāna e ha’amou roa i te pohe ē a muri noa atu »

’A fa’aineine ai ’oe nō te ha’api’i, ’a feruri e nāhea e ti’a ai ia ’oe ’ia tauturu i te mau tamari’i ’ia roa’a te hō’ē hāro’aro’ara’a hōhonu ’e te ’itera’a pāpū nō te tāra’ehara a Iesu Mesia.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E ani i te mau tamari’i e aha tā tō rātou ’utuāfare i rave nō te fa’ahanahana i te Pāsa. E aha tā rātou i rave nō te ha’amana’o i te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia ?

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i ’āpī a’e

’O Iesu Mesia tō’u Fa’aora.

E taime maita’i roa te sābati Pāsa nō te ha’api’i i te mau tamari’i nō ni’a i te tāra’ehara a te Fa’aora i Getesemane ’e tōna pohe i ni’a i te tātauro. E nehenehe te reira e tauturu ia rātou ’ia ’ite i te here o Iesu ia rātou.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • Fa’a’ite i te mau hōho’a o te Fa’aora i roto i te arata’i nō teie hepetoma i roto Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare ’aore rā, te tahi atu mau hōho’a nō te tusia o te Fa’aora (hi’o Buka hōho‘a o te ’evanelia, n° 56, 57, 58), ’e e vaiiho i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai ia ’oe i te mea tā rātou i ’ite nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu tei fa’a’itehia i roto i te mau hōho’a. E parau i te mau tamari’i nō ni’a i te mamae o Iesu i Getesemane ’e i ni‘a i te tātauro (hi’o Mataio 26:36–46 ; 27:35–50 ; Luka 22:39–46 ; Ioane 19:16–30 ; « Pene 51 : ’Ua mauiui Iesu i roto i te ’ō nō Getesemane », i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a ’Āpī, 129–32). ’A fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū ē, ’ua fāri’i ’o Iesu ’ia mamae ’e ’ia pohe nō tātou nō te mea ’ua here ’oia ia tātou. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou e fāri’i ra nō ni’a ia Iesu Mesia.

  • E tai’o i te Ioane 10:9 i te mau tamari’i, ma te ha’apāpū i te mau parau a Iesu « ’O vau te ’ūputa ». Nō te mea ’ua mamae Iesu nō tā tātou mau hara, ’ua pohe, ’e ’ua ti’afa’ahou, ’ua fa’ati’a ’oia ia tātou tāta’itahi ’ia ora fa’ahou i pīha’i iho i te Atua. E fa’a’ohipa i te ’ūputa o tā ’oe piha ha’api’ira’a nō te ha’api’i ē, e au Iesu mai te hō’ē ’ūputa haerera’a ’o tē fa’ati’a ia tātou ’ia ho’i i tō tātou Metua i te Ao ra ra.

  • E tai’o i te Isaia 53:6 i te mau tamari’i, ’e ’a fa’a’ite ia rātou i te hō’ē hōho’a ’aore rā i te hō’ē hōho’a pāpa’i nō te hō’ē māmoe. E vaiiho i te hō’ē o te mau tamari’i ’ia tu’u i te hōho’a i roto i te hō’ē poro ātea roa o te piha. E fa’ata’a atu ē, ’ia rave ana’e tātou i te mau mā’itira’a hape, tē ’ōvere haere ra ïa tātou i te ātea i te Metua i te Ao ra mai te hō’ē māmoe tei mo’e ’ē. I muri iho e ani i te tamari’i ’ia fa’aho’i mai i te māmoe, ’e e fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū ē, nō te mea ’ua mamae Iesu Mesia ’e ’ua pohe nō tātou, e nehenehe ’oia e fa’aho’i fa’ahou ia tātou i te Metua i te Ao ra ra. (E nehenehe ’oe e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō Iesu ’ei tīa’i māmoe, mai te hōho’a 64 i roto te Buka hōho‘a o te ’evanelia.)

  • E hīmene ’e te mau tamari’i i te hō’ē hīmene nō ni’a ia Iesu Mesia, mai te « Je ressens son amour » (Chants pour les enfants, 42–43). E tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mau ’āehuehu nō te hau ’e te here rātou e fāri’i ’a hīmene ai rātou. E fa’a’ite ato’a i te mau ta’o i roto i te hīmene ’o tē fa’ata’a ra i te here o te Fa’aora. Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia fa’a’ite i tōna here ia vetahi ’ē ?

’Ua pohe Iesu ’e ’ua ti’afa’ahou mai nō’u.

Nāhea e ti’a ai ia ’oe e tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’api’i mai ē, maoti te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia, e ti’afa’ahou tātou ’e o rātou tei herehia e tātou, i te hō’ē mahana ?

Hōho’a
Te Mesia i ni’a i tātauro

Mahana pōiri i Goratota, nā J. Kirk Richards

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E paraparau i te mau tamari’i nō ni’a i te pohe ’e te ti’afa’ahoura’a o Iesu (hi’o Mareko 15–16). E fa’a’ohipa i te mau hōho’a i roto i te arata’i o teie hepetoma, mau hōho’a 57–60 i roto i te Buka hōho’a o te ’evanelia, ’aore rā, « Pene 54 : ’Ua ti’afa’ahou Iesu » i roto i Te mau ’ā’amu nō te Faufa’a ’Āpī (te mau ‘api 139-44) nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’ahōho’a i te ’ā’amu.

  • E tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, te aura’a o te parau te ti’afa’ahoura’a, maori rā, i muri a’e i tō tātou pohera’a e ora fa’ahou tātou e a muri noa atu i roto i te hō’ē tino tāhuti maita’i roa ’e e ’ore e pohe fa’ahou. Fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū nō te ti’afa’ahoura’a, ’e e vaiiho i te mau tamari’i ’ia ’ohipa i ni’a i te ’api ’ohipara’a nō teie hepetoma. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ohipa i te reira nō te fa’a’ite i tō rātou ’utuāfare i te ’ā’amu nō te ti’afa’ahoura’a o Iesu.

  • Tai’o i te Alama 40:23 i te mau tamari’i. E fa’a’ite ia rātou i tō ’oe rima i roto i te hō’ē rimarima. E parau ia rātou ē, e au tō ’oe rima mai te hō’ē vārua ’e te rimarima mai te hō’ē tino tāhuti. E tātara i te rimarima nō te fa’a’ite ē, ’ia pohe ana’e tātou, e fa’aru’e tō tātou vārua i tō tātou tino. ’A ’ō’omo fa’ahou i te rimarima nō te fa’ahōho’a i te ti’afa’ahoura’a.

  • E hīmene i te hō’ē hīmene nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a o Iesu, mai te « Jésus est-il ressucité ? » ’aore rā « Jésus est ressuscité » Chants pour les enfants,45, 44). ’A fa’a’ite i tō ’outou ’itera’a pāpū ē, maoti Iesu Mesia, e ora fa’ahou tātou, ’e e fāri’i tātou i te hō’ē tino maita’i roa i muri a’e i tō tātou pohera’a.

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu : Te mau tamari’i pa’ari

’Ua mamae Iesu nō’u.

’A tuatāpapa ai ’oe nō te tāra’ehara a te Fa’aora, ’a feruri e nāhea e ti’a ai ia ’oe e tauturu i te mau tamari’i ’ia hāro’aro’a ē, e nāhea e ti’a ai i te Fa’aora ’ia ha’amaita’i ’e ’ia ha’apūai ia rātou.

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E vāhi i te mau tamari’i nā roto e toru pupu, ’e ’a hōro’a i te pupu tāta’itahi i te hō’ē o teie mau tuha’a pāpa’ira’a mo’a i muri nei : Isaia 53:4–12 ; Alama 7:11–13 ; ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 19:16–19. E ani i te mau tamari’i ’ia ’imi mai i te mau ta’o ’e te mau pereota ’o tē fa’ata’a ra i te mau mea i mamaehia e Iesu Mesia nō tātou. E ani ia rātou ’ia pāpa’i i tā rātou mau pāhonora’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere ’e ’ia fa’a’ite mai e aha tō rātou i fāri’i nō ni’a i te Fa’aora i muri a’e i te tai’ora’a i teie mau pāpa’ira’a mo’a.

  • E fa’aineine i te mau tuha’a ’api parau. I ni’a i te ’āfara’a o te reira, e pāpa’i i te mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a nō te Faufa’a Tahito nō te mau parau tohu nō ni’a ia Iesu Mesia. I ni’a i te tahi atu ’āfara’a, e pāpa’i i te mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a nō te Faufa’a ’Āpī nō ni’a e nāhea teie mau parau tohu i te tupura’a. (Tē fa’a’ite ra te arata’i nō teie hepetoma i roto te Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare i te tahi mau hi’ora’a.) E ani i te mau tamari’i ’ia tai’o i te mau ’īrava ’e e fa’atū’ati i te mau parau tohu i ni’a i tō rātou tupura’a.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia tāmau ’ā’au i te Hīro’a Fa’aro’o toru. E aha tā teie pāpa’ira’a mo’a e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e te fa’anahora’a a te Metua i te Ao ra nō tāna mau tamari’i ?

  • E ani i te mau tamari’i e nāhea rātou i te fa’ata’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia i te hō’ē ta’ata. E fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ohipa i te mau pāpa’ira’a mo’a, te mau hīmene, ’aore rā te mau hōho’a, nō te fa’a’ite mai e aha te aura’a te tusia tāra’ehara a te Fa’aora nō rātou. Nahea tātou i te ha’amaita’ihia maoti te tāra’ehara a te Fa’aora ?

’Ua pohe Iesu ’e ’ua ti’afa’ahou mai nō’u.

E nehenehe te ti’afa’ahoura’a mau o Iesu Mesia e hōro’a mai ia tātou i te tīa’ira’a ’e te ’oa’oa rahi—i te taime iho ā rā e pohe te hō’ē o tei herehia e tātou. Nāhea e ti’a ai ia ’oe e tauturu i te mau tamari’i ’ia ’ite mai i te tāmāhanahanara’a i roto i te ti’afa’ahoura’a ?

Mau ’ohipara’a e nehenehe e rave

  • E pia i te mau hōho’a 57–59 i roto te Buka hōho’a o te ’evanelia. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’atū’ati i te mau hōho’a i ni’a i teie mau pāpa’ira’a i muri nei : Mataio 27:29–38 ; Mataio 27:59–60 ; ’e Ioane 20:10–18. I muri iho, e ani i te mau tamari’i ’ia fa’ati’a mai i te ’ā’amu nō te pohera’a, te hunara’a ’e te ti’afa’ahoura’a o Iesu, nā roto i tā rātou iho mau parau.

  • E tai’o i te Ioba 14:14 ’e te mau tamari’i. E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e nāhea rātou i te pāhono i te uira’a a Ioba. Tauturu ia rātou ’ia ’imi mai i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē fa’a’ite pāpū ra i te ti’afa’ahoura’a (hi’o te Guide des écritures, « Ti’afa’ahoura’a », scriptures. ChurchofJesusChrist.org).

  • E tai’o i te Mose 1:39 ’e te mau tamari’i. E ani ia rātou ē, ’ua ’ite ānei rātou i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i « te tāhuti ’ore » ’e « te ora mure ’ore ». E ani ia rātou ’ia ’imi i te mau pāhonora’a i roto i te paratarāfa mātāmua o « Te ora mure ’ore » (Gospel Topics, topics.ChurchofJesusChrist.org). ’O vai te fāri’i i te tāhuti ’ore ? E aha tē tītauhia nō te fāri’i i te ora mure ’ore ? ’A fa’a’ite i tō ’oe ’itera’a pāpū ē, e roa’a teie nau hōro’a faufa’a rahi to’opiti maoti te tāra’ehara a Iesu Mesia.

  • Hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene nō ni’a i te Pāsa, mai te « Il envoya son Fils aimé » (Chants pour les enfants, 34–35) ’aore rā « ’Ua ti’a fa’ahou ’oia » (Te mau hīmene, n°116.) E ani i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai e aha tā rātou e fāri’i ’ia hīmene ana’e rātou i teie mau hīmene. E aha tā teie mau hīmene e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia ? ’A ani i te mau tamari’i ’ia pāpa’i i tō rātou ’itera’a pāpū nō te Fa’aora nō te fa’a’ite atu i te fare i tō rātou ’utuāfare.

Hōho’a
ītona ’apora’a mai

Fa’aitoito i te ’apora’a mai i te fare

Nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite i tō rātou ’utuāfare i te mau mea tā rātou i ha’api’i mai i roto i te piha ha’api’ira’a, e fa’aitoito ia rātou ’ia hīmene i te hō’ē hīmene i te fare i teie hepetoma nō ni’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia.

Haʼamaitaʼiraʼa i tā tātou haʼapiʼiraʼa

E nehenehe te mau tamariʼi e ʼite i te fa’aurura’a a te Vārua. ’A ha’api’i i te mau tamari’i ē, te mau ’āehuehu tā rātou e fāri’i ’a paraparau ai rātou ’aore rā ’a hīmene ai rātou nō ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia, nō roto mai ïa i te Vārua Maita’i, ē e nehenehe te reira mau ’āehuehu e patu i tō rātou ’itera’a pāpū.

Nene’i