Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021
1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 : « Te hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i »


« 1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–128 : ‘Te hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i’ » Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2021 (2020)

« 1–7 nō Novema. Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 125–128 », Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2021

Hōho’a
te ’utuāfare ’e te mau tupuna i roto i te ao vārua

Tātou ’e ’o rātou ’e ’o rātou ’e ’o tātou, nā Caitlin Connolly

1–7 nō Novema

Te Parau Ha’api’ira’a ʼe te mau Parau Fafau 125–128

« Te hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i »

’A feruri i teie mau parau nā Elder Ulisses Soares : « Te ’orometua ha’api’i maita’i a’e ’o te hō’ē ïa hōho’a maita’i. Te ha’api’ira’a i te hō’ē mea tā tātou e fa’a’ohipa pāpū nei, e nehenehe te reira e fa’atupu i te tahi ’ohipa ta’a ’ē i roto i te ’ā’au o te feiā tā tātou e ha’api’i nei » (« Nāhea vau e hāro’aro’a ai ? » Ensign ʼaore rā Liahona, Mē 2019, 7).

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
’ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

E nehenehe te mau melo nō te piha ha’api’ira’a e pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te mau pereota nō roto mai i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 125–28 tā rātou i tāpe’a mai. Vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o nō ni’a i te reira mau pereota. Nāhea te tuatāpapara’a i teie mau parau mau i te fa’auru i tā rātou mau ’ohipa i teie hepetoma ?

Hōho’a
’ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau fafau 126

« ’Ia poihere māite ’oe i tō ’oe ’utuāfare »

  • Te mau pi’ira’a i fāri’ihia e Brigham Young ’ia tāvini i roto i te ’Ēkālesia, ’ua tītau te reira iāna ’e i tōna ’utuāfare ’ia hōro’a i te mau fa’atusiara’a rahi ; e nehenehe te mau parau a te Fatu ia Brigham i roto i te tuha’a 126 e fa’auru i te hō’ē ’āparaura’a a te piha ha’api’ira’a nō ni’a i te tumu e tītau ai te Fatu, i te tahi taime, i te fa’atusiara’a i roto i tā tātou tāvinira’a. Nāhea tō te Fatu tauturura’a ia tātou ’ia rave fa’aoti i tā tātou mau hōpoi’a i te fare, i roto i te mau pi’ira’a o te ’Ēkālesia, ’e i roto i te tahi atu mau huru o te orara’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127:2–4

E nehenehe tātou e tūru’i i ni’a i te Fatu i roto i te mau taime fifi.

  • Nāhea Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 127:2–4 i te tauturu i te mau pīahi tei feruri, mai ia Iosepha Semita ē, tē ’au nei rātou i roto i te « pape hōhonu » ? E nehenehe ’oe e ani i te mau pīahi ’ia tai’o i teie mau ’īrava ’e ’ia fa’a’ite mai ē, nāhea rātou i te ha’apoto i te huru o Iosepha i mua i tōna mau fifi. E aha te mau pereota i roto i teie mau ’īrava e nehenehe e tauturu i te hō’ē ta’ata e tāfifi ra i roto i te orara’a ? Nāhea ’o Iosepha i te tūru’ira’a i ni’a i te Fatu i roto i tōna mau tāmatara’a ? Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ?

Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128

E mea faufa’a te fa’aorara’a o tō tātou mau tupuna nō tō tātou fa’aorara’a.

  • ’A feruri e nāhea e ti’a ai ia ’oe ’ia fa’auru i te mau pīahi ’ia ’āmui i roto i te ’ohipa hiero ’e te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare. E nehenehe Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:15–18 e tauturu ia rātou ’ia ’ite i te rū o teie ’ohipa ; e nehenehe ’oe e ani ia rātou ’ia ’imi i roto i teie mau ’īrava i te hō’ē mea ’o tē fa’arahi i tō rātou hina’aro ’ia rave i te mau bāpetizora’a nō tō rātou mau tupuna i pohe ra. E nehenehe te mau uira’a mai teie e tauturu ia rātou ’ia feruri hōhonu i teie mau ’īrava : Nō te aha « e ’ore ato’a tātou e maita’i roa ’ia ’ore tō tātou feiā i pohe ra » ? (’īrava 15). Nō te aha ’o Iosepha Semita i parau ai i te bāpetizora’a nō te feiā i pohe « te parau hanahana roa a’e i te mau parau ato’a ra nō te ’evanelia mure ’ore » ? (’īrava 17 ; hi’o ato’a te fa’ahitira’a parau i roto i « Te tahi atu mau rāve’a tauturu »). Nāhea te fenua e tā’irihia ai mai te mea ē, ’aita e vai ra « te hō’ē ave fifi tū’atira’a… i rōpū i te mau metua ’e te mau tamari’i » ? (’īrava 18). Mai te mea ē, e hina’aro te mau pīahi i te tauturu nō te ha’amata i te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare, e nehenehe ’oe e ani i te ta’ata fa’atere nō te hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare o te pāroita ’ia fa’a’ite ia rātou i te FamilySearch.org.

    E nehenehe ato’a ’oe e fa’auru ia rātou i te mau ’īrava ’o tē fa’a’ite nei i te ’oa’oa o te ’ohipa hiero ’e te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare, mai Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:19–23. E nehenehe te mau melo nō te piha ha’api’ira’a e tai’o i teie mau ’īrava ’e e ’imi i te mau pereota ’o tē fa’a’ite ra ē, e aha te mana’o tei tupu i roto ia Iosepha Semita nō ni’a i te fa’aorara’a o te feiā pohe. I muri iho e nehenehe ’oe e ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau ’itera’a ’a fāri’i ai rātou i te reira ato’a huru mana’o nō ni’a i teie ’ohipa. E nehenehe ato’a te fa’a’itera’a i te mau video i roto i « Tē tahi atu mau rāve’a tauturu » e hōro’a ia rātou i te fa’aitoitora’a.

  • Nō te mea ho’i ē, e mea ta’a ’ē roa te fa’aorara’a o tei pohe nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, e nehenehe e noa’a ia tātou te mau rāve’a nō te fa’ata’a i teie ha’api’ira’a tumu i te mau ta’ata ’aita ā i fa’aro’o a’enei i te reira. E nehenehe te mau pīahi e ’imi i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128 i te hō’ē mea e nehenehe rātou e fa’a’ite i roto i te hō’ē paraparaura’a ’e te hō’ē ta’ata ’o tē ani ra nō ni’a i te bāpetizora’a nō tei pohe. E aha tā teie ha’api’ira’a tumu e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ? ’A vaiiho i te mau pīahi ’ia tāmatamata i te mea tā rātou e parau.

    Hōho’a
    feiā ’āpī ’e te tahi mau tāreta i’oa ’utuāfare

    Nā te ravera’a i te ’ohipa hiero nō tō tātou mau tupuna e tā’amu i tō tātou ’ā’au i ni’a ia rātou.

Hōho’a
’ītona nō te tahi atu mau rāve’a tauturu

Tē tahi atu mau rāve’a tauturu

Mau video nō ni’a i te ’ohipa ’ā’amu ’utuāfare (ChurchofJesusChrist.org).

« ’Aita tā’u e nehenehe e fa’ata’a i te mana’o »

« Mai te mea e tu’u tātou i te Atua nā mua »

« Te fa’aorara’a i tei pohe, ’ua fa’aora ato’a iā’u »

« Hō’ē fārereira’a nā te Metua »

« Tū’atihia i te mau ’utuāfare mure ’ore »

« Feiā ha’aputuputu i roto i te bāsileia »

« ’E ’o vau ato’a »

« Tē vai ra ānei hō’ē mea pa’ari roa nō te Fatu ? »

« Hō’ē ’ohipa hanahana ’e te māere ».

’Ua parau mai te peresideni Gordon B. Hinckley ē :

« ’Ua riro te tāra’ehara o Iesu nō te tā’āto’ara’a ’ei tusia rahi mono. ’Ua fa’a’ite ’oia i te hōho’a nā roto ho’i i te reira i riro ai ’oia ’ei mono nō te mau ta’ata ato’a. Teie hōho’a e nehenehe ai i te hō’ē ta’ata ’ia ha’a ’ei mono nō te tahi atu, tē ravehia nei ïa i roto i te mau ’ōro’a o te fare o te Fatu. I’ō nei tātou e tāvini ai ’ei maita’i nō te feiā tei pohe ma te ’ite ’ore i te ’evanelia. Tei ia rātou te fāri’ira’a ’aore rā, te pāto’ira’a i te ’ōro’a i ravehia. ’Ua tu’uhia rātou i ni’a i te hō’ē ti’ara’a ’aifāito ’e te feiā e haere nei nā ni’a i te fenua nei. ’Ua hōro’ahia i te feiā i pohe hō’ē ā rāve’a ’e te feiā ora. Teie fa’ahou ā, ’auē ïa rāve’a hanahana ’e te nehenehe tei hōro’ahia e te Manahope nā roto i tāna heheura’a i tōna peropheta » (« Te mau mea rarahi tā te Atua i heheu mai », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2005, 82–83).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

’A pure nō tā ’outou mau pīahi. ’A pure nō rātou tā ’oe e ha’api’i nei, ma te fa’ahiti i tō rātou i’oa, ’e ’a ’imi ’ia ’ite i tō rātou mau hina’aro. ’Ia nā reira ’oe, e nehenehe te Metua i te ao ra e tauturu ia ’oe ’ia ’ite e aha te ha’api’i nō te tauturu i te pāhonora’a i te reira mau hina’aro. (Hiʼo Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 6).

Nene’i