Mai, pe’e mai
2–8 nō Tetepa. 1 Korinetia14–16 : « E ’ere ho’i te Atua i te tumu nō te ’āno’i noa, nō te hau ra »


« 2–8 nō Tetepa. 1 Korinetia14–16 : « E ’ere ho’i te Atua i te tumu nō te ’āno’i noa, nō te hau ra » Mai pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a ’Āpī 2019 (2019)

« 2-8 nō ’Ātete. 1 Korinetia 14-16 », Mai pe’e maii—nō te Ha’api’ira’a Sābati : 2019

Hōho’a
’āua bāpetizora’a nō te hiero

2-8 nō Tetepa.

1 Korinetia 14–16

« E ’ere te Atua i te tumu nō te ’āno’i noa, nō te hau ra ».

Hou ’a tai’o fa’ahou ai i teie arata’ira’a, ’a tai’o i te 1 Korinetia 14–16. ’A pāpa’i i tō ’outou mau mana’o mātāmua nō ni’a i te mau parau mau ’o te tauturu i tā ’outou mau pīahi, ’e ’a tāmau noa i te ’imi i te tahi atu ā arata’ira’a a te Vārua i roto i te hepetoma.

Pāpa’i i tō ’outou mana’o

Hōho’a
tāpa’o nō te fa’a’itera’a mai

Ani ’ia fa’a’ite mai i te mau mana’o

’A hōro’a i te tahi nau minuti ’ia tai’o fa’ahou te mau pīahi i te 1 Korinetia 14–16 ’e ’ia ’imi rātou i te hō’ē ’īrava tā rātou i mana’o e mea faufa’a rahi roa. ’A ani ia rātou ’ia ’imi i te tahi pīahi i roto i te piha ha’api’ira’a e nehenehe ai ia rātou ’ia fa’a’ite atu i tā rātou ’īrava ’e ’ia ha’amāramama nō te aha rātou i mā’iti ai i te reira.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

1 Korinetia 14

’Ia putuputu ’āmui ana’e te feiā mo’a, e ti’a ia rātou ’ia ha’amaita’i te tahi i te tahi.

  • ’A feruri i te fa’a’ohipa i te mau ha’api’ira’a a Paulo i roto i te 1 Korinetia 14 nō te fa’aha’amana’o i te mau pīahi ē e nehenehe pā’āto’a tā tātou e ha’amaita’i—’aore rā e pāturu ’e e fa’ateitei—te tahi i te tahi i roto i te ’Ēkālesia. Te hō’ē rāve’a ’ōhie nō te hi’o fa’ahou i teie pene ’o te pāpa’ira’a ïa i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a i te hō’ē uira’a mai teie E aha ïa tā tātou fā ’ia putuputu ’āmui ana’e tātou ? ’A ani i te mau pīahi ’ia mā’imi i te mau pāhonora’a i roto i te 1 Korinetia 14. E nehenehe te tahi atu mau mana’o e ’itehia i roto i te Moroni 6:4–5 ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te Parau Fafau 50:17–23. ’A fa’a’ite ai te mau pīahi i te mea tā rātou i ’ite, ’a feruri i te ani ia rātou i tō rātou mana’o nō ni’a i te terera’a ’o tā ’outou piha ha’api’ira’a i te rave fa’aotira’a i teie mau fā. E nehenehe ato’a rātou e fa’a’ite mai i te mau mea i tupu ’a ’ite ai rātou ē ’ua ha’amaita’ihia rātou e te tahi mea tā te hō’ē pīahi i fa’a’ite mai.

  • Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ta’a i te a’o a Paulo ē e ti’a i te mau melo ’ia tūtava i te tohu, ’a feruri i te ani ia rātou ’ia hōro’a mai i te mau aura’a nō te tā’o tohu. E nehenehe tā ’outou ’e ’aore rā te mau pīahi ’ia pāpa’i i te mau aura’a ato’a i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a ’e ’ia hi’o ’āmui i te aura’a nō te tā’o tohu i roto i te Arata’i i te mau Pāpa’ira’a Mo’a ’e te a’o a Paulo i roto i te 1 Korinetia 14:3, 31, 39–40. E aha atu ā tā tātou e nehenehe e ’āmui atu i tā tātou mau aura’a nā roto mai i teie mau rāve’a tauturu ? (’A hi’o ato’a te Apokalupo 19:10.) E aha te mau mea i fa’auruhia ia tātou ’ia rave i te fare purera’a ’e i te fare ’ei hope’ara’a nō te mau ha’api’ira’a a Paulo ?

1 Korinetia 15

Nō te mea ho’i ’ua ti’afa’ahou mai o Iesu, e ti’afa’ahou ïa tātou pā’āto’a.

  • Nāhea e nehenehe ai ia ’outou ’ia fa’a’ohipa i te ’itera’a pāpū o Paulo i roto i te 1 Korinetia 15 nō te ha’apa’ari i te mau ’itera’a pāpū o te mau pīahi nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a ? Te hō’ē rāve’a ’o te vahira’a ïa i te piha ha’api’ira’a i roto i nā pupu e piti ’e te anira’a i te hō’ē pupu ’ia tai’o i roto i te 1 Korinetia 15 nō ni’a i te mau hope’ara’a tā tātou e fa’aruru ’ahani ’aita Iesu Mesia i ti’afa’ahou mai. E nehenehe i te tahi atu pupu ’ia hi’o i te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e fāri’i maoti tōna ti’afa’ahoura’a. E nehenehe tā te pupu tāta’itahi e pāpa’i i ni’a i te ’iri pāpa’ira’a i te mea tā rātou i ha’api’i mai. E aha atu ā te mea tā rātou e nehenehe e ’āmui atu i ni’a i tā rātou mau tāpura i muri a’e i te tai’ora’a i te fa’ahitira’a parau a Elder D. Todd Christofferson i roto i « Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu » ? Nō te tauturu i te mau pīahi ’ia ’ite i te Vārua i roto i teie ’āparaura’a, ’a feruri i te fa’a’ite’ite i te hō’ē hōho’a nō te Fa’aora tei ti’afa’ahou (’a hi’o i te Arata’ira’a nō teie hepetoma i roto i te Mai pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare).

  • Nō te mea ho’i ’ua pāhono atu Paulo i te mau ta’ata tei ’ore i ti’aturi i te ti’afa’ahoura’a, e nehenehe i tā ’outou mau pīahi ’ia fana’o nā roto i te ha’utira’a i te hō’ē ā huru ’ohipa. ’Ei hi’ora’a, nāhea e nehenehe ai ia rātou ’ia ha’apa’ari i te fa’aro’o o te hō’ē ta’ata tei herehia e rātou nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a ? E aha te mea tā te mau pīahi i ’ite i roto i te 1 Korinetia 15 ’o te tauturu ia rātou ’ia ha’amāramarama i te hina’aro ’e te tāpa’o ha’apāpūra’a nō te ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia ? E aha ïa te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a e nehenehe ia rātou ’ia fa’a’ohipa ? (’A hi’o, ’ei hi’ora’a, ia Luka 24:1–12, 36–46; Alama 11:42–45.)

  • ’Ua fa’ahiti Paulo e rave rahi mau taime i nā tufa’a e toru ’o te hanahana o te ta’ata tei ti’afa’ahou mai i roto i tāna mau ’episetole (’a hi’o 1 Korinetia 15:40–42 ’e 2 Korinetia 12:1–2). Nō te tauturu i tā ’outou mau pīahi ’ia ’ite e nāhea te heheura’a ’āpī e ha’amāramarama ai i te mau ha’api’ira’a a Paulo, e nehenehe tā ’outou e vāhi i te piha i roto i nā pupu e toru ’e ’ia hōro’a atu i te pupu tāta’itahi te hō’ē ’api parau mai te hōho’a ’o te mahana (PH&PF 76:50–70), ’o te hō’ē marama (PH&PF 76:71–80), ’e ’aore rā ’o te hō’ē feti’a (PH&PF 76:81–89). ’A ani ia rātou ’ia tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a i tū’atihia atu i roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76 ’e ’ia fa’a’ite mai i te mea e ti’a ia tātou ’ia rave nō te fāri’i i te mau hanahana ta’a ’ē tā Paulo i fa’a’ite. ’A hi’o ato’a i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 131:1–4 ; 137:7–10.

    Hōho’a
    hitira’a mahana

    « E ’ana’ana ’ē tō te mahana » (1 Korinetia 15:41).

  • 1 Korinetia 15 e hō’ē ïa ’o te mau vāhi i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a i fa’ahitihia ai te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe (’a hi’o i te ’īrava 29 ; ’a hi’o ato’a PH&PF 128:18). Penei a’e e nehenehe tā te mau pīahi e fa’a’ite mai i te mau taime i rave ai rātou i te mau bāpetizora’a ’aore rā te tahi atu mau ’ōro’a nō tō rātou mau tupuna. ’A feruri i te fa’a’ite atu i te ’ohipa i tupu ia Wilford Woodruff i roto i « Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu » ’ei tufa’a nō te ’āparaura’a. Nō te aha Paulo i fa’ahiti ai i te mau bāpetizora’a ’ei tāpa’o ha’apāpū nō te ti’afa’ahoura’a ? Mai te mea e tauturu te ’āparaura’a nō ni’a i te tumu i tītauhia ai te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe, ’a hi’o i te « Mau Bapetizora’a nō te Feiā Pohe », Te mau Parau Tumu, topics.lds.org. E ha’amāramarama mai te « Mau Parau ’Oa’oa : Te ’Ā’amu nō te mau Bāpetizora’a nō te Feiā Pohe » (LDS.org) e nāhea teie parau tumu i fa’aho’ihia mai ai i tō tātou nei tau.

Hōho’a
tāpa’o nō te ha’api’ira’a mai.

Fa’aitoito i te ha’api’ira’a mai i te fare

’A ani i te mau pīahi ’ia feruri i te mau tāmatara’a tā ratou e fa’aruru nei ’e ’aore rā i tō rātou mau paruparu. ’A parau atu ia rātou ē ’a tai’o ai rātou i te 2 Korinetia, e ’ite rātou i te mea tei tauturu ia Paulo ’ia fa’a’oroma’i i te mau tāmatara’a e nāhea tōna hi’ora’a i tōna mau paruparu.

Hōho’a
tāpa’o nō te mau rāve’a tauturu

Te tahi atu ā mau rāve’a tauturu

1 Korinetia 14–16

Te aura’a o te ti’afa’ahoura’a

’Ua ha’api’i mai ’o Elder D. Todd Christofferson ē :

« ’A feruri nā i te tahi taime i te aura’a nō te ti’afa’ahoura’a ’ei pāhono-hope-roa-ra’a i te parau nō te hiro’a mau o Iesu nō Nazareta ’e i te mau pāto’ira’a ferurira’a hōhonu a te ta’ata ’e i te mau uira’a rahi nō ni’a i te orara’a. Mai te peu ’ua ti’afa’ahou mai ihoa Iesu, tē aura’a ra, e ta’ata hanahana ïa ’oia. ’Aita tō te ta’ata tāhuti e mana i roto iāna iho nō te ora fa’ahou mai i muri a’e i te pohera’a. E nō te mea ’ua ti’afa’ahou mai ’oia, ’aita ïa i nehenehe ia Iesu ’ia riro noa ’ei hō’ē tāmuta, ’ei hō’ē ’orometua, ’ei hō’ē noa rabbi ’e ’aore rā ’ei hō’ē noa peropheta. E nō te mea ’ua ti’afa’ahou mai ’oia, ’ua riro ïa Iesu ’ei Atua, ’oia ho’i te Tamaiti Fānau Tahi a te Metua.

« E nō reira, e parau mau tāna i ha’api’i ; e’ita te Atua e ha’avare.

« E nō reira, ’o ’oia tei Hāmani i teie nei ao, mai tāna i parau.

« E nō reira, e parau mau te parau o te ra’i ’e o hade, mai tāna i ha’api’i.

« E nō reira, tē vai ra te hō’ē ao vārua tāna i haere atu i muri mai i tōna pohera’a.

« E nō reira, e hoʻi fa’ahou mai ’oia, mai tā te mau melahi i parau, nō te « fa’atere tino roa i ni’a i te fenua nei ».

« E nō reira, tē vai ra te hō’ē ti’afa’ahoura’a ’e te hō’ē ha’avāra’a hope’a nō te mau ta’ata ato’a » (« Te Ti’afa’ahoura’a o Iesu Mesia », Ensign ’aore rā Liahona, Mē 2014, 113).

Te mau ’ōro’a nō te feiā pohe : « Te hō’ē te’a māramarama nō ’ō mai i te terono o te Atua ra ».

’Ua parau ’o Elder Wilford Woodruff ē i te taime ’ua ’ite ’oia ē e nehenehe tā te mau melo ora o te ’Ēkālesia e fāri’i i te mau ’ōro’a fa’a’orara’a nō tō rātou mau hui tupuna tei pohe, « ’ua riro te reira mai te hō’ē te’a māramarama nō ’ō mai i te terono o te Atua ra i tō tātou ’ā’au. ’Ua ’īriti te reira i te hō’ē ’āua ’ā’ano mai te ao a muri atu i tō tātou nei ferurira’a ». ’Ua parau ato’a ’oia : « E au ra iā’u ē te Atua tei heheu mai i taua parau tumu ra i te ta’ata nei, e Atua pa’ari, te ti’a ’e te parau mau, tei mau i te mau tāpa’o maita’i ato’a ’e te ferurira’a pa’ari ’e te ’ite. ’Ua ’ite au e ta’ata tāmau ’oia i roto i te here, te aroha, te parau-ti’a ’e te ha’avāra’a, e ’ua hina’aro vau ’ia rahi atu ā tō’u here i te Fatu i roto i tō’u nei orara’a… ’Ua hina’aro vau i te parau aleluia ’a tae mai ai te heheura’a ma tē fa’a’ite mai ia tātou te bāpetizora’a nō tei pohe. […] »

’Ua parau ’oia ē, « Te mea mātāmua tei tomo mai i tō’u nei ferurira’a, e metua vahine ïa tō’u i roto i te ao vārua. ’Ua pohe ’oia i te taime e 14 ’āva’e tō’u. […] » I muri mai, ’ua a’o ’oia i te taime ’a fāri’i ai ’oia i te rāve’a ’ia tā’atihia tōna metua vahine i tōna ra metua tāne : « E tufa’a tōna i te ti’afa’ahoura’a mātāmua ; ’e ’ua ho’ona te reira noa ’ohipa i tā’u mau ’ohipa ato’a i roto i tō’u nei orara’a » (Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni ’o te ’Ēkālesia : Wilford Woodruff, [2011], 185–86).

Ha’amaita’ira’a i tā tātou ha’api’ira’a

Ha’amatau i te mau ta’ata tā ’outou e ha’api’i nei. E ’ere e hō’ē ā te huru ’o nā ta’ata e piti ; e orara’a, e hi’ora’a, ’e e mau tāreni ta’a ’ē ïa tō te ta’ata tāta’itahi tā ’outou e ha’api’i nei. ’A pure ’ia ’ite ’outou e nāhea ra ’outou ’ia fa’a’ohipa i teie mau huru ’ia ana’anatae tā ’outou mau pīahi i te ha’api’ira’a. ’Ia matau maita’i ’outou i tā ’outou mau pīahi, e nehenehe ïa tā ’outou e fa’atupu i te mau taime ha’api’ira’a faufa’a rahi ’e ’o te ’ore e mo’ehia nō rātou (’a hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 7).

Nene’i