Faufaʼa Tahito 2022
10–16 nō ’Ātopa. Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20 : « ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, i ’ite ai au ia ’oe »


« 10–16 nō ’Ātopa. Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20 : ‘’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, i ’ite ai au ia ’oe’», Mai, pe’e mai—nō te Ha’api’ira’a Sābati : Faufa’a Tahito 2022 (2021)

« 10–16 nō ’Ātopa. Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20 », Mai, pe’e mai—nō te Haʼapiʼiraʼa Sābati : 2022

Hōho’a
peropheta e paraparau ra i te mau ta’ata

Ieremia, nā Walter Rane

10–16 nō ’Ātopa

Ieremia 1–3 ; 7 ; 16–18 ; 20

« ’Aita ’oe i hāmanihia e au i roto i te ’ōpū, i ’ite ai au ia ’oe »

’A tuatāpapa ai ’outou, ’a feruri i tā ’outou mau pīahi, ’e ’a ’imi i te arata’ira’a a te Vārua nō te ’ite e aha te mau poro’i e riro ’ei mea faufa’a roa a’e nō rātou.

Pāpa’i i te mau mana’o e tae mai

Hōho’a
ītona fa’a’itera’a

Tītau i te mana’o

Hō’ē rāve’a e nehenehe ai ’outou e fa’aitoito i te hōro’ara’a mai i te mana’o ’o te anira’a ïa i te mau pīahi ’ia pāpa’i i ni’a i te hō’ē ’api parau te hō’ē parau mau o te ’evanelia tā rātou i ha’api’i mai i roto i tā rātou tuatāpapara’a i te Ieremia i teie hepetoma. I muri iho e nehenehe ’outou e ’ohi i te mau ’api parau ’e e mā’iti i te tahi nō te tāu’aparau ’ei piha ha’api’ira’a. E mea nāhea te mau pāpa’ira’a a Ieremia i te tauturu ia tātou ’ia māramarama i teie mau parau mau ?

Hōho’a
ītona ha’api’ira’a

Ha’api’i i te ha’api’ira’a tumu

Ieremia 1:4–19

’Ua pi’ihia te mau peropheta nō te parau i te parau a te Fatu.

  • E nehenehe ’outou e ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te pi’ira’a ’o Ieremia ’ei peropheta, nā roto i te fa’a’itera’a i te hō’ē hōho’a o te peropheta ora ’e ’ia ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e mea nāhea rātou i te itera’a ē, ’ua pi’ihia ’oia e te Atua. E nehenehe ato’a ’outou e ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai e mea nāhea rātou i te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia ’ite i teie parau mau faufa’a rahi. Nāhea teie ’itera’a i te ha’amaita’i i tō tātou orara’a ? I muri iho e nehenehe te mau pīahi e pāpa’i i ni’a i te tāpura ’ere’ere te mau mea tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te mau peropheta i roto i te Ieremia 1:4–19. E aha tā te mau peropheta i tō tātou nei ’anotau i « ta’ihitumu » ’e ’aore rā i « huri i raro » ? E aha tā rātou e « patu ti’a i ni’a » ’e e « tanu » ? (’īrava 10).

  • ’A ani i te mau pīahi ’ia fa’a’ite mai e aha tā Ieremia i ha’api’i mai nō ni’a iāna iho i roto i te Ieremia 1:5. Nāhea teie ’itera’a i fa’auru ai i tāna tāvinira’a ? E nehenehe te mau pīahi e tai’o i te fa’ahitira’a parau i roto i « Te tahi atu ā mātēria tauturu » ’e te mau pāpa’ira’a mo’a i muri nei o te pāturu nei i teie parau mau : Alama 13:1–4 ; Te Ha’api’ira’a tumu ’e te mau Fafaura’a 138:53–56 ; Aberahama 3:22–23. Nāhea teie mau parau mau nō ni’a i tō tātou orara’a hou te tāhuti nei e fa’atupu ai i ni’a i te huru e ora ai tātou i tō tātou orara’a tāhuti nei ?

Hōho’a
e ta’ata e ti’a ra i roto i te fāri’i pape tahito

’Ua fa’a’ohipa te mau ta’ata nō ’Īserā’ela i tahito ra i te mau tura pape nō te ha’aputu i te pape tao’a rahi.

Ieremia 2 ; 7

« ’O vau tā rātou i fa’aru’e, te tumu o te pape ora nei ».

  • Nō te fa’aitoito i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a ia Ieremia 2:13, e nehenehe ’outou e nīno’a i ni’a i te tāpura ’ere’ere i te hō’ē tura (te hō’ē tura pape rahi i raro i te repo) ’e te hō’ē ’āpo’o pape (mai te hō’ē pape puna). I muri iho e nehenehe te mau pīahi e tai’o i te Ieremia 2:13 ’e ’ia ’āparau nō te aha e mea maita’i a’e ’ia huti i te pape mai roto mai i te hō’ē ’āpo’o pape ’eiaha ra ira’a mai roto mai i te hō’ē tura i paohia i roto i te repo. E aha ra te fāito pae vārua nō te hāmanira’a i te tura ’āmaha ? E nehenehe ’outou e ani i te mau pīahi ’ia tai’o i te mau ’īrava mai roto mai i te Ieremia 2 ’e te 7 ’e ’ia fa’a’ite mai i te tahi mau tumu i fa’aru’e ai tō ’Īserā’ela i « te tumu o te pape ora » (hi’o, ’ei hi’ora’a, Ieremia 2:26–28 ; 7:2–11). Nō te aha « te pape ora » i riro ai ’ei tāpa’o maita’i nō te mea tā te Fa’aora e hōro’a nei ia tātou?

Ieremia 3:14–18 ; 16:14–15

E ha’aputuputu te Fatu i tōna mau ta’ata.

  • Nō te mea ho’i ē ’ua fa’aau o Ieremia i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i te mau mahana hope’a nei i te fa’aorara’a o ’Īserā’ela i Aiphiti nā roto ia Mose, e nehenehe ’outou e fa’a’ite i te hō’ē hōho’a nō te reva-’ē-ra’a (hi’o te fa’anahora’a nō te 4–10 nō ’Ēperēra i roto i te Mai, pee mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare). E ani i te pīahi ’ia ’āparau nō te aha e aura’a ta’a ’ē te reva-’ē-ra’a o te mau ’āti ’Īserā’ela nō te mau u’i a muri a’e. I muri iho e nehenehe te mau pīahi e tai’o i te Ieremia 16:14–15 ’e e ’āparau e nāhea te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela nō te mau mahana hope’a nei i te riro mai ’ei mea faufa’a roa atu ā nō te mau nūna’a o te Atua (hi’o ato’a Ieremia 3:14–18). E nehenehe te mau pīahi tei hi’o fa’ahou ā i te « Hope of Israel [Ti’aturira’a o ’Īserāela » ’ei tuha’a nō tā rātou iho tuatāpapara’a, e fa’a’ite mai i te mea tā rātou i ha’api’i mai nō ni’a i te faufa’a rahi o te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela (hi’o Russell M. Nelson ’e Wendy W. Nelson, « Hope of Israel », [purera’a nā te feiā ’āpī ’ati ti’a te ao nei, 3 nō Tiunu 2018], hono’āpiti i te New Era ’e te Ensign, ’Ātete 2018, 2–17, ChurchofJesusChrist.org). ’Aore rā e nehenehe ’outou e hi’o fa’ahou i te mau tuha’a o teie parau poro’i ’ei piha ha’api’ira’a. Nāhea o ’Īserā’ela i te ha’aputuputura’ahia i roto i tō tātou tuha’a fenua ?

Hōho’a
ītona nō te tahi atu ā mātēria tauturu

Te tahi atu ā mātēria tauturu

’Ua ’ite te Metua i te ao ra ia ’outou.

Peresideni Russell M. ’Ua ha’api’i mai o Nelson ē :

« E iho mure ’ore tō ’outou vārua. ’Ua parau te Fatu i tāna peropheta ia Aberahama : ‘« Ua mā’itihia ’oe hou ’oe i fānauhia ai‘ [Aberahama 3:23]. ’Ua parau te Fatu i te hō’ē ā mea nō ni’a ia Ieremia [hi’o Ieremia 1:5] ’e nō ni’a i te tahi atu ā e rave rahi [hi’o Alama 13:2–3]. ’Ua parau ato’a ’oia i te reira nō ni’a ia ’outou [hi’o Te Ha’api’ira’a tumu ’e te mau Fafaura’a 138:55–56].

«°E mea maoro tō tō ’outou Metua i te ao ra mātaura’a ia ’outou. ’Ua mā’itihia ’outou, tāna tamaiti ’aore rā tamāhine, e āna nō te haere mai i te fenua nei i teie taime papū maita’i, ’ia riro ’ei fa’atere i roto i tāna ’ohipa rahi i ni’a i te fenua nei. ’Aita ’outou i mā’itihia nō te huru o tō ’outou tino, nō te mau maita’i rā o tō ’outou vārua mai te mata’u ’ore, te itoito, te mā o te ’ā’au, te hō’ē hia’ai i te parau mau, te hō’ē hia’ai i te pa’ari ’e te hō’ē hina’aro ’ia tāvini ia vetahi ’ē.

«°’Ua fa’atupu ’outou i te tahi o teie mau maita’i i roto i te orara’a mātāmua ra. E nehenehe tā ’outou e fa’atupu i te tahi atu i ni’a i te fenua nei, ’ia tāmau ’outou i te ’imi i te reira°» («°Te mau fa’aotira’a nō te maita’i ’e a muri noa atu°», Ensign ’aore rā Liahona, Novema 2013,107).

Ha’amaita’i i tā tātou ha’api’ira’a

’A ora i te ’evanelia ma tō ’outou ’ā’au ato’a. E riro mai ’outou ’ei ’orometua ha’api’i mai te Mesia ’a fāri’i ai ’outou i te ’evanelia ’e ’a ora ai i te reira i te mau mahana ato’a o tō ’outou orara’a. ’Aita te ha’api’ira’a a te Mesia e tītau ia ’outou ’ia maita’i roa—’ia tāmata rā ’e ’ia tāmau noa i te tāmata. ’Ia rave ana’e ’outou ma tō ’outou itoito ato’a ’e ’ia ’imi ho’i i te fa’a’ore i te hapa ’ia ’ore ana’e e mara’a ia ’outou, e nehenehe ’outou e riro mai ’ei pipi nā te Mesia o tāna e hina’aro ’ia riro ’outou. (Hi’o Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 13–14.)

Nene’i