’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Pene 8: Te mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa no te Taatoaraa: Te hoê Tu‘atiraa Mutu Ore e te Autahu‘araa


Pene 8

Te mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa no te Taatoaraa

Te hoê Tu‘atiraa Mutu Ore e te Autahu‘araa

Na roto i te Peropheta Iosepha Semita, ua faaho‘ihia mai te îraa o te autahu‘araa a te Atua i ni‘a i te fenua nei. Te autahu‘araa o te mana e te mana faatere ïa o te Atua e na roto i te reira e haamaitai ai, e aufau ai, e e faateitei ai Oia i Ta’na mau tamarii, ma te faatupu i te « tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».1

E faatoro‘ahia te mau tamaroa parau-ti‘a a te Metua i te Ao ra i te mau toro‘a autahu‘araa e ua faataahia ratou no te mau ohipa e te mau hopoi‘a taaê maitai. Ua haamanahia ratou ia ohipa na ni‘a i To’na ra i‘oa no te haapa‘o i Ta’na mau tamarii e no te tauturu ia ratou ia farii i te mau oro‘a e ia rave e ia faatura i te mau fafauraa. E haamaitai-aifaito-hia te taatoaraa o te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a te Metua i te Ao ra ia faaohipa ana‘e ratou i te mana o te autahu‘araa.

I roto i te hoê a‘oraa i te amuiraa rahi, ua haapii o Elder Dallin H. Oaks no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Te faahiti nei tatou i te tahi mau taime i te mau taata tei mau i te autahu‘araa mai « te autahu‘araa », eiaha roa tatou e haamo‘e e eita te autahu‘araa e fatuhia aore râ e itehia i roto i te feia tei mau i te reira. Ua mauhia te reira i roto i te hoê ti‘aturiraa mo‘a ia faaohipahia no te maitai o te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii atoa ».2 I muri iho ua faahiti Elder Oaks ia Elder John A. Widtsoe, tei tavini atoa ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti: « Aita to te mau tane e titauraa rahi a‘e i to te mau vahine i ni‘a i te mau haamaitairaa na roto mai i te Autahu‘araa e o te apee atu i te reira. 3

« E mau Feia Fana‘o Hope roa i te mau Haamaitairaa o te Autahu‘araa.

E rave rahi te mau vahine Feia Mo‘a tei faaite i to ratou iteraa papû no te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i roto i to ratou mau oraraa. Ua faaite te Tuahine Elaine L. Jack, te ahuru-ma-piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te mau mana‘o o te tahi atu mau tuahine i roto i te Sotaiete Tauturu. Ua parau oia, « E iteraa papû puai to’u no ni‘a i te mana o te autahu‘araa i roto i te oraraa o te mau melo atoa o te Ekalesia ». « I roto i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau ua parauhia tatou e ua mau te Autahu‘araa a Melehizedeka i ‘te mau taviri no te mau haamaitairaa no te Ekalesia i te pae varua’ (PH&PF 107:18). Ua ite au e mana e e mana faatere te reira o te Atua i ni‘a i te fenua nei no te haamaitai i to tatou mau oraraa e no te tauturu ia ratou ia tu‘ati i ta tatou mau ohipa i te fenua nei i te mau tau amuri atu. Ia farii ana‘e tatou i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, te ti‘aturi nei ïa tatou i te mana e te maitai o te Atua. Ua parau faahou te Tuahine Jack:

« E mea faufaa rahi no’u nei i te mea e, ua faanahonahohia te mau vahine i raro a‘e i te mana o te autahu‘araa. Te paturu nei matou i te autahu‘araa e ua paturuhia e to’na ra mana. Te faaherehere nei te mau tuahine o te Ekalesia… i ta tatou haamaitairaa ia riro ei feia fana‘o i te mau haamaitairaa varua o te autahu‘araa.«

E nehenehe ia tatou tata‘itahi ia arata‘ihia e ia haamaitaihia i roto i to tatou haereraa mure ore i mua na roto i te fariiraa i teie nei mau haamaitairaa. E mea faufaa rahi te mau oro‘a, te mau fafauraa, te mau taatiraa e te horo‘araa a te Varua Maitai no te faateiteiraa. E rave rahi atoa te mau haamaitairaa tata‘itahi no te autahu‘araa. E horo‘a mai te mau haamaitairaa no te autahu‘araa ia tatou te arata‘iraa; e faateitei ratou i to tatou mau hi‘oraa; e faaitoito e e faaûru ratou ia tatou; e tura‘i ratou i ta tatou faaotiraa. E mau taata fana‘o ana‘e tatou no teie mau haamaitairaa varua ».4

Ua tavevo mai te Tuahine Sheri L. Dew, tei tavini ei tauturu i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu, i teie mau haapiiraa: « E te mau tuahine, e tamata ïa te tahi i te marô ia outou e no te mea hoi aita outou i faatoro‘ahia i te autahu‘araa ua tavirihia ïa outou. Ua hape mau â ratou, e aita ratou e taa ra i te evanelia a Iesu Mesia. E noaa te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i te mau tane e i te mau vahine parau-ti‘a atoa. E nehenehe ia tatou paatoa ia farii i te Varua Maitai, ia farii i ta tatou iho heheuraa, ia farii i to tatou oro‘a hiero, na roto mai hoi tatou e faura mai ai ma te ‘ahuhia’ e te mana. E faaora, e paruru, e patia te mana o te autahu‘araa i te taatoaraa o te parau-ti‘a i te mau mana no te pouri. Te mea hau roa’tu i te faufaa rahi, e nehenehe ïa te îraa o te autahu‘araa e vai nei i roto i te mau oro‘a teitei roa o te fare o te Fatu e farii-apiti-hia e te hoê noa tane e te hoê noa vahine.5

Te mau Oro‘a, te mau Fafauraa e te mau Haamaitairaa

I te taime a faanahonaho ai Iosepha Semita i te Sotaiete Tauturu i Nauvoo, Illinois, i te tau tupuraa raau no te matahiti 1842, teie mau melo e mau vahine ana‘e ïa tei haamaitai-a‘ena-hia e te tahi mau oro‘a e mau fafauraa no te autahu‘araa. Ua bapetizohia ratou no te haamatararaa hara. Ua farii ratou i te horo‘araa a te Varua Maitai, ma te horo‘araa ia ratou te ti‘araa ia vai tamau noa te Varua ia ratou e ia nehenehe ia ratou ia arata‘ihia na roto i te heheuraa no te taata iho. Ua amu ratou i te oro‘a ei haamana‘oraa ia Iesu Mesia e ta ratou mau fafauraa. Ua farii ratou i te mau horo‘araa a te Varua. Ua farii te tahi i te mau haamaitairaa patereareha, te haapiiraa mai i to ratou iho mau horo‘araa e to ratou maitai e to ratou meloraa i roto i te utuafare o Iseraela. Ua faaora te Fatu ia ratou, ua tamahanahana ia ratou e ua haapii ia ratou mai te au i to ratou mau hinaaro, to ratou faaroo e To’na hinaaro.

Hōho’a
Elizabeth Ann Whitney

Elizabeth Ann Whitney

Ua haapii mai te Tuahine Elizabeth Ann Whitney, tei tae atu i te rururaa matamua a te Sotaiete Tauturu, no ni‘a i te evanelia tei faaho‘ihia mai 12 matahiti na mua’tu, i te matahiti 1830. Ua parau oia i muri mai, « I te taime ihoa to’u faarooraa i te Evanelia mai ta te mau Peresibutero i poro, ua ite au e te reo tera o te Tia‘i Mamoe Maitai ». « Ua bapetizohia oia i te reira ihoa taime », e ua bapetizohia ta’na tane faaipoipo, Newel K. Whitney, tau mahana i muri mai.6 Ua haamana‘o oia i teie ohipa tei tupu, e ua faahiti oia i te mau haamaitairaa ta’na i farii na roto i te mau oro‘a autahu‘araa no te bapetizoraa e te haamauraa:

« Ahani te vai ra te mau parau haapiiraa tei horo‘a mai ia’u i te puai, e nehenehe ai ia’u ia haapii i te ora mau i te hoê oraraa faufaa rahi, e au ra ia’u e ua nehenehe ia’u ia horo‘a i teie oaoa e teie puai i te tahi atu mau taata; no te parau atu ia ratou eaha mau te Evanelia no’u, mai te taime i farii ai au i te reira e i haapii ai au i te ora mai te au i ta’na mau ture. Te hoê heheuraa apî a te Varua i te mau mahana atoa, te hoê hohoraraa o te mau parau aro tei vai na i roto i te pouiri na mua’tu, te hohonu, te maramarama-ore-hia e te taa ore; te hoê faaroo i roto i te hoê mana hanahana, i roto i te parau mau hopea ore no ô mai i te Atua te Metua ».7

Mau Horo‘a a te Varua

I te 28 no Eperera 1842, ua paraparau Iosepha Semita i te hoê rururaa a te Sotaiete Tauturu a te mau Vahine no Nauvoo. Ua faatumuhia te tufaa no ta’na a‘oraa i ni‘a i te mau haapiiraa a te Aposetolo Paulo i roto i te 1 Korinetia 12–13 no ni‘a i te mau horo‘araa a te Varua. Ua haapapû Iosepha Semita e « teie mau tapa‘o, mai te faaoraraa i te feia ma‘i, te ti‘avaruraa i te mau demoni e te tahi atu â. e apee ïa i te feia atoa o te ti‘aturi ».8

No te mea hoi e ua farii te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te horo‘araa a te Varua Maitai, e nehenehe ïa ta ratou e tutava e ia haamaitaihia ratou e te mau horo‘a a te varua mai te horo‘a no te parau ĕê, te tohu, te heheuraa, te mau orama, te faaoraraa, te faaiteraa i te parau ĕê, e te tahi atu â. I roto i te aamu o te Ekalesia, ua farii te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau horo‘araa a te Varua e ua faaohipa i te reira no te haamaitai i to ratou mau utuafare e ia vetahi ê.

Tei reira Amanda Barnes Smith i te 28 no Eperera a haapii ai Iosepha Semita i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu no ni‘a i te mau horo‘araa a te Varua. Ua ite oia i te parau mau o ta’na mau haapiiraa, no te mea ua haamaitaihia oia i te horo‘a no te heheuraa fatata e maha matahiti na mua’tu i te hoê taime ua hinaaro oia i te tautururaa a te Fatu no te faaora i ta’na tamaiti.

I te hopea o te ava‘e Atopa 1838, te haere ra Amanda e ta’na tane faaipoipo, o Warren, e ta raua mau tamarii e te tahi atu mau melo o te Ekalesia, i Far West, Missouri. Ua tape‘a ratou i te hoê fare taviriraa taofe no te tata‘i i to ratou pereoo puto. A tia‘i ai ratou i reira, ua aro mai te mau taata ino i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ohipa ra i te fare taviriraa taofe, ma te taparahi pohe e 17 tane e tamaroa e ma te haapepe e 15. Ua ho‘i atu o Amanda, tei taponi i roto i te aroraa, no te imi ia Warren e ta raua tamaiti o Sardius i rotopu i te feia pohe. Ua pepe ino roa te tahi tamaiti, o Alama. Ua pepe to’na tauupu i te ofa‘i pupuhi. Ua parau mai Amanda i muri mai i te heheuraa ta’na iho i farii ia nehenehe i ta’na tamaiti ia faaorahia:

« O vau ana‘e i reira, i te roaraa o taua pô ri‘ari‘a ra, e to’u mau taata pohe e to’u mau taata tei pepe, e aita’tu e taata maori râ te Atua ei taote e ei tauturu no matou.

Ua tuo vau « Auê e to’u Metua i te Ao ra, eaha ïa ta’u e rave ? Ua ite oe i ta’u tamaiti iti tei pepe e ua ite oe i to’u ite ore. E te Metua i te Ao ra a arata‘i mai i te mea ta’u e rave !

« E i muri iho ua arata‘ihia vau e te hoê reo tei parau mai ia’u ».

Ua faauehia Amanda ia hamani i te hoê pape pu‘a, aore râ te pape tamâ, mai roto mai i te rehu auahi no te tamâ i te vahi pepe. I muri iho ua faauehia oia ia hamani i te tapiri mai roto mai i te ahu e te paa raau no te faaî i te vahi pepe. Te mahana i muri iho ua ite oia i te tahi raau aito e ua ninii atu i ni‘a i te vahi pepe no te tamarû i te mauiui o Alama.

Ua parau vau, « E Alama, ta’u tamaiti, ‘te ti‘aturi nei oe e na te Fatu i hamani i to oe tauupu ?’

« ’E, e mama.‘

« ’No reira, e nehenehe ta te Fatu e rave i te tahi mea i ô nei i te vahi o to oe tauupu, e ti‘aturi anei oe e nehenehe ta’na ia na reira, e Alama ?

‘Te mana‘o anei oe e e nehenehe ta te Fatu, e mama ? Te aniraa ïa a te tamaiti ma te haehaa.

« ’E, ta’u tamaiti’, ua pahono atu vau, ‘ua faaite mai oia i te taatoaraa ia’u i roto i te hoê orama.‘

« I reira ua haatarava maitai atu vau ia’na, e parau atu ra: ‘I teie nei e faaea noa oe mai te reira, eiaha e hautiuti, e e hamani te Fatu i te tahi atu tauupu no oe.‘

« No reira ua faaea noa Alama te hoho‘a mata i raro e pae hebedoma i te maoro, e tae noa’tu ua ora maitai mai oia, ua tupu mai te hoê uaua i te vahi o te vairaa o te tauupu… te hoê ohipa tei maerehia e te mau taote.

« I te mahana a haere faahou ai oia, tei rapae mai au i te fare e tii ra i te hoê patete pape, a faaroo ai au i te mau tamarii i te tuoraa. Ua horo atu vau, ma te ri‘ari‘a, ua tomo atu vau, e te vai nei o Alama i ni‘a i te tahua, te ori ra, e te tuo ra te mau tamarii no te maere e te oaoa ».10

Na roto i te horo‘araa varua no te heheuraa, ua haapii te Fatu i te Tuahine Smith nahea ia atuatu i ta’na tamaiti. Mai ia Elizabeth Ann Whitney e e rave rahi atu â mau taata, ua farii oia i te « oaoa e te puai » e te « heheuraa apî a te Varua » 11 no to’na haapa‘o maitai.

Te mau haamaitairaa o te hiero

Te hoê o te mau opuaraa a te Fatu i roto i te faati‘araa i te Sotaiete Tauturu o te faineineraa ïa i Ta’na mau tamahine no te mau haamaitairaa rahi a‘e â o te autahu‘araa tei itehia i roto i te mau oro‘a e te mau fafauraa o te hiero. Ua ti‘a‘i te mau tuahine matamua i Nauvoo i te hoperaa o te hiero i te hamanihia ma te oaoa rahi, no te mea ua ite ratou, mai ta te Peropheta Iosepha Semita i fafau ia Mercy Fielding Thompson, e e faahaere mai te oro‘a hiero ia ratou « mai roto mai i te pouri i roto atu i te maramarama faahiahia ».12

Na roto mai i te Peropheta Iosepha Semita ua heheu te Fatu i teie heheuraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Ketelani, Ohio: « Ua horo‘a’tu vau i te hoe faaueraa ia outou ia faati‘a i te hoe fare, i roto i te reira fare te opua nei au ia haamau i ni‘a ia ratou o ta’u i ma‘iti ra te mana no ni‘a maira ».13 Ua fafau oia i te horo‘a i te Feia Mo‘a haapa‘o maitai « i te rahiraa o te mau haamaitairaa », 14 Ua parau Oia e e riro te hiero « ei vahi no te mau feia mo‘a atoa, e ei vahi haapiiraa hoi no ratou atoa o te parauhia i te ohipa no te evanelia i roto i to ratou mau faataaraa e te mau toro‘a hoi; ia ti‘a ia haapapûhia ratou i roto i te iteraa i ta ratou ohipa, i roto i te mana‘o, i roto i te parau tumu, e i roto i te parau haapiiraa, i roto hoi i te mau mea atoa no ni‘a i te basileia o te Atua i ni‘a i te ao nei ». 15

I Nauvoo, ua faaue faahou te Fatu i te Feia Mo‘a ia patu i te hoê hiero, ma te parau e e faaho‘i mai Oia i te « îraa o te autahu‘araa » e e« heheu mai i [Ta’na] mau oro‘a » i reira.16

Ua tauturu te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te tahi e te tahi ia faaineine no teie mau oro‘a e te mau fafauraa e apiti atu. Ua horo‘a ratou no te paturaa i te hiero, ua haapii mai roto mai i te Peropheta e mai roto mai i te tahi e te tahi i roto i te mau rururaa a te Sotaiete Tauturu, ua tavini ma te aroha i te tahi e te tahi, e ua tutava i te ora rahi atu â i te mo‘araa.

A fatata ai te hiero i te oti, ua piihia e 36 tuahine no te tavini ei mau taata rave ohipa no te mau oro‘a hiero. Ua haamana‘o Elizabeth Ann Whitney, te hoê o taua mau feia rave ohipa oro‘a matamua ra: « Ua horo‘a vau ia’u iho, to’u taime e to’u mana‘o atoa i taua misioni ra. Ua rave au i te ohipa i roto i te Hiero i te mau mahana atoa ma te faaea ore e tae noa’tu i te tapiriraa ».17

I roto i te mau oro‘a no te autahu‘araa teitei ta te Feia Mo‘a i farii i roto i te Hiero no Nauvoo, « [ua] faaitehia mai te mana no te huru Atua ».18 A haapa‘o ai te Feia Mo‘a i ta ratou mau fafauraa, ua haapuai e ua paturu teie mana ia ratou na roto i to ratou mau ati i te mau mahana e te mau matahiti i mua (a hi‘o i te pene 3).

Hōho’a
Peresideni Joseph Fielding Smith

Joseph Fielding Smith

I roto i te Ekalesia i teie mahana, te tamau nei te mau vahine e te mau tane haapa‘o maitai na te ao taatoa nei i te tavini i roto i te hiero e ia ite i te puai i roto i te mau haamaitairaa o te nehenehe noa e fariihia na roto i te mau oro‘a no te hiero. Mai ta te Peresideni Joseph Fielding Smith, te ahuru o te Peresideni o te Ekalesia, i parau, « Tei roto i te faufaa taa ê a te mau tuahine no teie Ekalesia ia farii i te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua e ia farii i te mana e te puai ei mau arii vahine e ei mau tahu‘a vahine ».19

Te Autahu‘araa i roto i te Utuafare

E tauturu te Sotaiete Tauturu i te mau tuahine ia haapuai i te mau nohoraa e te mau utuafare, na roto i te tautururaa i te faatupu i te hoê o te mau opuaraa faufaa rahi o te autahu‘araa. Ua parau Elder Elder Russell M. Nelson, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, « ua faaho‘ihia mai te mana Autahu‘araa ia nehenehe i te mau utuafare ia taatihia e amuri noa’tu ».20 Ua haapii atoa Elder Richard G. Scott, no te Pŭpŭ atoa no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Te utuafare e te nohoraa e niu ïa no te oraraa parau-ti‘a. Te autahu‘araa o te mana ïa e te reni autahu‘araa o te rave‘a ïa i horo‘ahia mai e te Fatu no te turu i te utuafare ». Te tauturu nei te Sotaiete Tauturu i roto i teie ohipa na roto i te tautururaa i te mau vahine e to ratou mau utuafare ia ora i te evanela na roto i te hoê rave‘a e nehenehe ai ia ratou ia farii i te mau haamaitairaa no te autahu‘araa tei fafauhia mai.

Te Tane e te Vahine Faaipoipo

Ua parau Elder Dallin H. Oaks no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Te faaiteraa hopea roa e te teitei roa‘e no te ti‘araa vahine e te ti‘araa tane o te fafauraa apî ïa e te mea mure ore no te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. Teie ana‘e te auraa teitei roa i roto i te faateiteiraa. Mai ta te Aposetolo Paulo i haapii, ‘Aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei.‘« 22 Te haapapû mai nei te papa‘iraa mo‘a tahito i teie haapiiraa i roto i te mau aamu no te mau faaipoiporaa fafauhia i rotopu ia Aberahama e Sara, Isaaka e Repeta e Iakobo e Rahera. E taati teie oro‘a taatiraa i te tane e te vahine i te tahi e te tahi, i ta ratou mau tamarii e i to ratou Metua i te Ao ra. Ua parau faahou Elder Oaks, « No reira, te fâ amui… i roto i ta tatou mau pŭpŭ autahu‘araa e… i roto i ta tatou mau Sotaiete Tauturu o te afa‘i-amui-raa mai ïa i te mau tane e te mau vahine i roto i te faaipoiporaa mo‘a e te mau auraa utuafare o te arata‘i atu i te ora mure ore, ‘o te horo‘a hau a‘e te reira i te mau horo‘a atoa a te Atua‘» 23

Ia haamaitai-ana‘e-hia te hoê tane e te hoê vahine faaipoipo i te faufaa taa ê ia riro ei mau metua, te farii ra ïa raua i te hoê hopoi‘a hanahana no te tauturu i ta raua mau tamarii ia haroaroa e ia farii i te mau oro‘a e fafauraa no te autahu‘araa.24 Ua horo‘a mai to tatou mau metua matamua o Adamu e o Eva i te hoê hi‘oraa no te hoê auraa amui e te hoêraa a haapii ai raua i ta raua mau tamarii. Ua haapii Elder Bruce R. McConkie no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo:

« E ere o Adamu ana‘e tei ohipa i roto i teie mau mea. …

« Ua riro o Eva ei tauturu itoito. Ua faaroo oia i te mau mea atoa ta Adamu i parau. Ua parau oia no ‘to taua hi‘araa’, no te ‘oaoa o to taua faaora-raa-hia’, no ‘ta raua huaai’ ta raua i farii amui, e te ‘ora mure ore’ o te ore e tae mai i te hoê noa o raua, o tei faahereherehia râ i te mau taime atoa no te hoê tane e te hoê vahine tei amuihia.

« Ua pure oia e o Adamu; ua haamaitai toopiti raua i te i‘oa o te Fatu; ua haapii toopiti raua i ta raua mau tamarii; ua farii toopiti raua i te heheuraa; e ua faaue te Fatu ia raua toopiti ia haamori e ia tavini ia’na i te i‘oa o Iesu Mesia e amuri noa’tu ».25

Ua faaitoito te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te mau tane e i te mau vahine faaipoipo ia pee i teie hoho‘a i roto i to ratou mau utuafare: « Mai te au i te opuaraa a te Atua, e faatere te mau metua tane i to ratou utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te haapa‘oraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te parururaa hoi i to ratou ra mau utuafare. Te hopoi‘a matamua roa a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau tamarii. I roto i teie mau hopoi‘a mo‘a, e mea ti‘a i te mau metua tane e i te mau metua vahine ia tauturu te tahi i te tahi ei mau hoa aifaito. E riro te huma, te pohe e aore râ te tahi atu mau ati i te titau i te tahi atu faanahonahoraa taa ê. E mea ti‘a i te mau utuafare fetii ia horo‘a i te tauturu mai te mea e hinaarohia.26

Te pee nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei na te ao taatoa nei i teie a‘o na roto i te mau rave‘a ohie e te puai. E haaputuputu te mau tane e te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tamarii no te pure e no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. I roto i te mau utuafare e rave rahi, e haamau ïa te mau metua i te hoê vahi, peneia‘e te hoê noa pa‘epa‘e raau i reira hoi ratou e vaiiho ai i ta ratou mau papa‘iraa mo‘a e te tahi atu mau buka a te Ekalesia. E haapii ratou i te evanelia na roto i ta ratou mau parau e to ratou mau hi‘oraa. E tauturu ratou i ta ratou mau tamarii ia faaineine i te farii i te mau haamaitairaa no te hiero, ia tavini i te mau misioni rave tamau, ia haamau i to ratou iho mau utuafare, e ia tamau noa i te tavini i roto i te Ekalesia. Mai ia Adamu e Eva, e opere ratou i te mau hopoi‘a no te haapii, no te pure, no te tavini, e no te haamori i te Fatu.

I te tahi mau taime, e ite paha te hoê tane aore râ te hoê vahine e o oia ana‘e i roto i teie mau hopoi‘a no te mea aita to ratou mau hoa faaipoipo i rave i te mau fafauraa aore râ ua hahi ê atu i te mau fafauraa tei ravehia. Noa’tu râ i roto i teie mau huru oraraa, eiaha te mau melo haapa‘o maitai no te utuafare e mana‘o e o ratou ana‘e. E haamaitaihia e e haapuaihia ratou na roto i te mau oro‘a no te autahu‘araa ta ratou i farii e te mau fafauraa ta ratou e haapa‘o nei. E nehenehe atoa ta ratou e ani i te tururaa a te mau fetii e te tahi atu Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Te mau Tuahine Faaipoipo-ore-hia e te Autahu‘araa

E rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei ore roa i faaipoipohia. Te tahi ua vai otahi no te mea ua pohe te hoê hoa faaipoipo, ua faaru‘ehia mai aore râ ua faataahia. Mai te mau melo atoa o te Ekalesia, e haamaitaihia teie mau melo ia vai haapa‘o noa ratou i ta ratou mau fafauraa e ia rave ratou i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou no te tutava i te fâ no te oraraa i roto i te hoê utuafare mure ore. E nehenehe ta ratou e oaoa i te mau haamaitairaa, te puai, e te faaûruraa o te autahu‘araa i roto i to ratou mau oraraa e to ratou mau utuafare na roto i te mau oro‘a ta ratou i farii e te mau fafauraa ta ratou i haapa‘o.

Ua faati‘a Elder Dallin H. Oaks i te haapa‘o-maitai-raa o to’na metua vahine tei riro ei ivi i to’na apî-roa-raa. Ua taatihia oia i ta’na tane faaipoipo i roto i te hiero, e aita oia i faariro ia’na iho ei vahine faaipoipo-ore-hia; ua aupuru râ oia i ta’na na e toru tamarii ona ana‘e. Ua haamana‘o Elder Oaks:

« Ua pohe to’u metua tane i te hitu o to’u matahiti. O vau te matahiapo o na tamarii rii e toru ta to matou metua vahine ivi i fifi i te aupuru. I to’u faatoro‘a-raa-hia ei diakono, ua parau oia e ua oaoa oia i te farii i te hoê taata tei mau i te autahu‘araa i roto i te utuafare. Ua tamau noa râ mama i te faatere i te utuafare, tae noa’tu i te aniraa i te hoê o matou no te pure ia tuturi amui ana‘e matou i te mau po‘ipo‘i atoa. …

« I te taime a pohe ai to’u metua tane, ua peresideni to’u metua vahine i to matou utuafare. Aita to’na e toro‘a autahu‘araa, e metua râ tei ora mai i roto i to’na faaipoiporaa ua riro mai oia ei taata faatere i roto i to’na iho utuafare. I te hoê â taime ua faatura hope oia i te mau taime atoa i te mana autahu‘araa o to matou episekopo e o te tahi atu feia faatere o te Ekalesia. Ua peresideni oia i to’na utuafare, ua peresideni râ ratou i te Ekalesia. …

« Aita e ano‘iraa i roto i te metua vahine ivi haapa‘o maitai tei aupuru ia matou no ni‘a i te natura mure ore o te utuafare. Ua faatura noa oia i te ti‘araa o to matou metua tane tei pohe. Ua faataa oia i te hoê ti‘araa no’na i roto i to matou utuafare. Ua paraparau oia no ni‘a i te huru mure ore o to raua faaipoiporaa hiero. Ua faahaamana‘o pinepine oia ia matou eaha râ ta to matou metua tane e hinaaro ia matou ia rave ia nehenehe ia matou ia faatupu i te fafauraa a te Faaora e nehenehe ia matou ia riro mai ei utuafare mure ore.27

Ua parau mai te tahi atu taata no ni‘a i to’na metua vahine i te faatereraa i roto i te utuafare: « I te taime ihoa a faaineine ai au e tavini i te hoê misioni rave tamau, ua faaru‘e mai to’u metua tane i to matou utuafare e te Ekalesia. I roto i teie mau huru oraraa, e mea fifi roa na’u ia faaru‘e i te utuafare no te roaraa e piti matahiti, ua haere râ vau. E a tavini ai au i te Fatu i te hoê fenua atea, ua faaroo vau i te puai o to’u metua vahine i te utufare. Ua hinaaro oia e ua mauruuru oia i te atuaturaa taa ê ta’na i farii no roto mai i te mau tane tei mau i te autahu‘araa, to’na metua tane e to’na mau taea‘e, to’na mau taea‘e hahaere e te tahi atu mau tane i roto i te paroita. To’na râ puai rahi roa‘e no ô mai ïa i te Fatu Iho. Aita oia i tia‘i no te hoê tere hahaere no te farii i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i roto i to’na utuafare e ia ho‘i ana‘e te mau taata ratere, aita taua mau haamaitairaa i haere na muri ia ratou. No te mea hoi e ua haapa‘o maitai oia i te mau fafauraa ta’na i rave i roto i te mau pape no te bapetizoraa e i roto i te hiero, ua farii noa oia i te mau taime atoa te mau haamaitairaa no te autahu‘ara i roto i to’na oraraa. Ua horo‘a te Fatu ia’na i te faaûruraa e te puai hau atu i to’na iho puai, e ua atuatu oia i te mau tamarii o te haapa‘o nei i teie nei i te hoê â mau fafauraa tei turu ia’na ».28

Ua haroaroa teie mau vahine e ua farii ratou i te tahi atu â puai e te tautururaa na roto i te mau fafauraa ta ratou i rave e i haapa‘o.

Te taviniraa i roto i te Ekalesia

Te feia atoa o te tavini nei i roto i te hoê ti‘araa mana i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te rave nei ïa ratou i raro a‘e i te arata‘iraa e te mana o te mau taata tei mau i te mau taviri no te autahu‘araa, mai te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ. I roto i te Sotaiete Tauturu, ua haamauhia teie hoho‘a i roto i te rururaa matamua a te Sotaiete Tauturu. Mai tei faauehia e te Peropheta Iosepha Semita, ua tuu Elder John Taylor no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i to’na rima i ni‘a i te upoo o te Tuahine Emma Semita, e to’na na tauturu, te mau Tuahine Sarah M. Cleveland e Elizabeth Ann Whitney, hoê i muri i te tahi. Ua haamaitai oia e ia arata‘ihia ratou i roto i ta ratou taviniraa. Mai te reira mai â taime, te mau tuahine tei tavini i roto i te mau piiraa i roto i te Sotaiete Tauturu, e i roto i te tahi atu mau piiraa a te Ekalesia, mai te mau tuahine hahaere, ua tavini ïa ratou i raro a‘e i te mana o te mau taata tei mau i te mau taviri no te autahu‘araa.

Ua parau te Peresideni Boyd K. Packer no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

« E ohipa te Sotaiete Tauturu i raro a‘e i te arata‘iraa a te Autahu‘araa a Melehizedeka, no te mea ‘ te tahi atu mau mana aore râ mau toro‘a atoa i roto i te ekalesia e mau amaa ana‘e ïa no teie nei autahu‘araa. ‘Ua faanahohia te reira’ mai te au i te hoho‘a o te autahu‘araa.‘ …

« Ua ite te mau Taea‘e e e melo ratou no te hoê pŭpŭ autahu‘araa. Tera râ ua rahi roa te mau tuahine e mana‘o nei e te Sotaiete Tauturu o te hoê noa ïa piha haapiiraa e ti‘a ia haere atu. E ti‘a ia faaitoitohia i roto i te aau o te mau vahine atoa i te hoê â iteraa e e melo ratou no te Sotaiete Tauturu eiaha noa râ i te haereraa i te hoê piha haapiiraa ».29

Te faanaho nei te mau pŭpŭ autahu‘araa i te mau tane i roto i te hoê autaea‘eraa no te tavini, no te haapii e no te rave i ta ratou mau ohipa, e ia tuatapapa i te mau parau haapiiraa o te evanelia. Te rave atoa nei te Sotaiete Tauturu i teie â mau tumu na te mau vahine o te Ekalesia. E melo te mau vahine paatoa i roto i te Ekalesia no te Sotaiete Tauturu, noa’tu e hopoi‘a ta ratou o te haafifi ia ratou i te haere atu i te mau pureraa atoa a te Sotaiete Tauturu. E tamau-noa-hia ratou i te tia‘ihia e i te haapiihia na roto i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu.

Te Hoêraa: « E ti‘a i te taatoaraa ia Rave Amui »

I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau Mahana Hopea nei, e ti‘a i te mau tane e i te mau vahine ia haapuai e ia faaitoito te tahi i te tahi e ia rave amui i roto i te hoêraa. Ua parau te Fatu, « Ia tahoê; e mai te mea aita outou e riro ei hoê ra e ere hoi outou no’u nei ».30

Ua haapii te Peropheta Iosepha Semita, « E ti‘a i te taatoaraa ia rave amui aita ana‘e aore ïa e mea e nehenehe i te ravehia ».31 E ua haamau oia i te hoê hoho‘a na roto i te ohipa-amui-raa e te tahi atu mau taata. Ua haamana‘o te Tuahine Eliza R. Snow e ua faaherehere i teie hoho‘a i te taatoaraa o to’na oraraa. Ua faaite oia i te reira i te feia faatere o te Ekalesia a haamau-faahou-hia‘i te Sotaiete Tauturu i Utaha. Ua haapii oia e e ti‘a i te mau episekopo ia « rave i te hoê â auraa e te mau Sotaiete Tauturu paroita mai ta Iosepha Semita i rave e te Sotaiete Tauturu i Nauvoo. Ua haapii atoa oia e « eita te sotaiete tata‘itahi… e ora mai te mea aita e tauturu no ô mai i [te episekopo] ».32

I to te Tuahine Bathsheba W. Smith taviniraa ei maha o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua haamana‘o oia i te mau haapiiraa e te hi‘oraa maitai o Iosepha Semita. Ua haapii oia i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia rave au noa i te ohipa e te mau faatere autahu‘araa. Ua parau oia: « Te hinaaro haehaa nei matou i te faananea atu i te mau piiraa tei horo‘ahia mai ia matou e te Fatu, e no te farii-maitai-raa i te reira, e ti‘a ïa ia tatou ia titau i te faaroo e te patururaa a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia, te mau Aposetolo, te mau peresideni Tĭtĭ e te mau Episekopo, ta matou e hinaaro nei i te paturu, e ta matou e hinaaro nei i te rave i te ohipa e o ratou mai te au maitai33

Ua vai noa teie hoho‘a na roto i te mau matahiti huru rahi. Ua parau te Peresideni Henry B. Eyring, e tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, « E itehia te hoê tufaa faahiahia no te faufaa ai‘a a te Sotaiete Tauturu i roto i te huru e faaite noa ai te autahu‘araa i te tura i te mau taime atoa e ta ratou atoa i farii mai roto mai i te Sotaiete Tauturu.34

I to te Tuahine Barbara W. Winder haamataraa i ta’na tavininiraa ei ahuru-ma-hoê-raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua ani te Peresideni Gordon B. Hinckley ia’na, o te tavini ra i taua taime ra ei tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, ia tahoê i te mau tuahine e tavini ra i roto i te Sotaiete Tauturu, te Feia Apî Tamahine e te Paraimere i raro a‘e i te autahu‘araa. Ua ite te Tuahine Winder e ere te tahoêraa « i te hoê noa ohipa ia rave amui te mau tuahine, e mau hoa ohipa râ ratou e te mau taea‘e no te autahu‘araa. E mau hoa matou i roto i te ohipa ».35

Ua parau te Tuahine Winder e i muri noa‘e i to’na pii-raa-hia no te tavini ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu ua ani Elder Dallin H. Oaks ia farerei ia’na. Ua anihia oia ia faaineine i te hoê parau faaararaa na te Ekalesia no ni‘a i te hoê parau tumu faufaa rahi e ua mana‘o oia e ti‘a ia’na ia farii i te mana‘o o te feia faatere vahine o te Ekalesia. Ua faaite oia i te faatura e te mauruuru no te ite, no te mau mana‘o, e te faaûruraa a te Tuahine Winder na roto i te aniraa e te faaohiparaa i ta’na tauturu.

Ua haapii te Tuahine Winder i muri mai e e ti‘a i te mau tane e te mau vahine i roto i te Ekalesia ia titau i te tautururaa a te tahi e te tahi i roto i te ohipa. Ua tatara oia e, « Ua haapii au e ia anihia outou ia haere mai i te hoê apooraa, eita outou e anihia no te haere mai e no te amuamu no ni‘a i to outou mau fifi atoa, ua anihia râ outou ia haere mai e te mau rave‘a. I reira e nehenehe ta outou e aparau amui i te mau mana‘o no te hi‘o eaha râ te mana‘o e tano. Te tia‘i nei e te hinaaro nei te mau taea‘e no te autahu‘araa i te mana‘o o te mau vahine o te Ekalesia. E ti‘a ia tatou ia ineine e ia tauturu ia ratou ».36

E itehia teie hoêraa i roto i te opuaraa i roto i te mau apooraa a te Ekalesia. A faaroo ai te mau tane e te mau vahine i roto i teie mau apooraa i te tahi e te tahi, a imi ai i te arata‘iraa a te Varua, e a ohipa ai i roto i te tahoê, e farii ïa ratou i te faaûruraa ia ite nahea ia pahono i te mau hinaaro o te mau taata e o te mau utuafare. Ua parau te Fatu, « Ia haaputuputuhia toopiti e aore râ tootoru mai to’u nei i‘oa, ma te hinaaro hoe ra, inaha ei reira ïa vau i rotopu ia ratou ».37

Ua faaite mai te Peresideni Thomas S. Monson, te ahuru ma ono o te Peresideni o te Ekalesia i te hoê hi‘oraa no te mea e nehenehe e tupu ia rave amui ana‘e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e te mau taea‘e no te autahu‘araa i roto i te taviniraa i te Fatu:

« I te 24 no Atete [1992],ua ta‘iri te Mata‘i Rorofa‘i Andrew i te pae tahatai apatoa no Miami i Florida. Ua hau atu te mata‘i i te toru hanere kilometera i te hora te puai…. E va‘u-ahuru-ma-hitu tauasini fare tei vavahihia, ma te vaiiho mai e 150.000 taata aita e fare. …

« Ua faanaho vitiviti te mau faatere no te autahu‘araa e no te Sotaiete Tauturu no te tai‘o i te rahiraa taata tei pepe e te mau mea tei vavahihia e no te tautururaa i te ohipa tamâraa. E toru pŭpŭ rahi o te mau melo tauturu, hau atu i te pae tauasini, tei rave i te ohipa i piha‘iho i te feia tei roohia i te ati, te tautururaa i te tata‘i e toru tauasini fare, te hoê sunago Ati Iuda, te hoê fare pureraa Penetetote, e e piti fare haapiiraa ».38

« Rave-amui-raa i te Ohipa e te Autahu‘araa » : A‘oraa Faaûruhia a te mau Peropheta no te mau Mahana Hopea nei

Ua faahiti te mau peropheta no te mau mahana hopea nei i te mau haamaitairaa o te tae mai i te Ekalesia e i te mau utuafare ia rave amui ana‘e te mau taea‘e itoito no te autahu‘araa e te mau tuahine itoito o te Sotaiete Tauturu i te ohipa.

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball, te ahuru-ma-piti o te Peresideni o te Ekalesia, « Te vai nei te hoê puai i roto i teie faanahonahoraa [no te Sotaiete Tauturu] tei ore i faaohipa hope-roa-hia no te haapuai i te mau utuafare no Ziona e no te paturaa i te Basileia o te Atua eita te reira e tupu e tae noa’tu i te taime e noaa‘i i te mau tuahine e te autahu‘ara te orama no te Sotaiete Tauturu ».39

Ua faahiti poto noa te Peresideni Joseph Fielding Smith i te auraa i rotopu i te Sotaiete Tauturu e te mau pŭpŭ autahu‘araa.

« E pureraa ihoa ta ratou [te mau tuahine], mai te Sotaiete Tauturu, i reira to ratou horo‘a-raa-hia te mana e te mana faatere no te rave e rave rahi mau mea rarahi. …

« Na roto i to’na paari ua ani te Fatu i to tatou mau tuahine ia riro ei mau tauturu i te Autahu‘araa. No to ratou aau here, te marû o to ratou aau, e te hamani maitai, ua hi‘o mai te Fatu ia ratou e ua horo‘a mai ia ratou i te mau ohipa e te mau hopoi‘a no te utuutu i te feia e vai ra i roto i te fifi e i te feia tei roohia i te ati. Ua faaite mai oia i te e‘a e ti‘a ia ratou ia pee, e ua horo‘a oia ia ratou teie nei faanahonahoraa rahi i reira ratou e farii ai i te mana no te tavini i raro a‘e i te mau arata‘iraa a te mau episekopo o te mau paroita e mai te au e te mau episekopo o te mau paroita, no te haapa‘oraa i te maitai o to tatou mau taata i te pae varua e i te pae tino atoa.40

A tavini ai te Peresideni Gordon B. Hinckley ei ahuru-ma-pae-raa o te Peresideni o te Ekalesia, ua faaite oia i teie parau i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu:

« E faaite atu vau ia outou te mau tuahine e aita outou i mau i te ti‘araa piti i roto i te opuaraa a to tatou Metua no te oaoaraa mure ore e te oraraa maitai o Ta’na mau tamarii. E tufaa mau outou no taua opuaraa ra.

« Ia ore outou eita ïa te opuaraa e tere. Ia ore outou eita ïa te taatoaraa o te faanahonahoraa e manuïa. …

« E tamahine outou tata‘itahi na te Atua, haamanahia e te hoê fanauraa hanahana. Aita outou i titauhia ia paruru i taua ti‘araa ra. …

« … Te vai nei te puai e te aravihi rahi i roto i te mau vahine o teie Ekalesia. Te vai nei te faatereraa e te arata‘iraa, te hoê varua papû no te tiamâraa, e te mauruuru rahi atoa i te riroraa ei tufaa no te reira, oia te basileia o te Fatu, e te rave amuiraa i te ohipa e te autahu‘araa no te faahaereraa i te reira i mua ».41

Pene 8

  1. Mose 1:39.

  2. Dallin H. Oaks, i roto i te Conference Report, Eperera 1992, 51; aore râ Ensign, Me 1992, 36.

  3. John A. Widtsoe, Priesthood and Church Government (1939), 83.

  4. Elaine L. Jack, i roto i te Conference Report, Atopa 1996, 105; aore râ Ensign, Novema 1996, 76–77.

  5. Sheri L. Dew, i roto i te Conference Report, Atopa 2001, 13; aore râ Ensign, Novema 2001, 13; faahiti ra i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 109:22.

  6. Elizabeth Ann Whitney, « A Leaf from an Autobiography », Woman’s Exponent, 1 no Setepa 1878, 51.

  7. Elizabeth Ann Whitney, « A Leaf from an Autobiography », Woman’s Exponent, 1 no Atete 1878, 33.

  8. Iosepha Semita, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 28 no Eperera 1842, Church History Library, 36.

  9. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:7.

  10. Amanda Barnes Smith, i roto i Edward W. Tullidge, The Women of Mormondom (1877), 124, 128; a hi‘o atoa Our Heritage: A Brief History of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints (1996), 47–48; te fatu o te fare taviriraa taofe o te hoê ïa taata o Jacob Hawn te i‘oa.

  11. Elizabeth Ann Whitney, « A Leaf from an Autobiography », Woman’s Exponent, 1 no Atete 1878, 33.

  12. Iosepha Semita faahitihia e Mercy Fielding Thompson, i roto i te « Recollections of the Prophet Joseph Smith », Juvenile Instructor, 1 no Tiurai 1892, 400.

  13. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 95:8.

  14. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 97:28.

  15. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 97:13–14.

  16. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 124:28, 40.

  17. Elizabeth Ann Whitney, « A Leaf from an Autobiography », Woman’s Exponent, 15 no Febuare 1879, 191.

  18. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 84:19–22.

  19. Joseph Fielding Smith, « Te Sotaiete Tauturu—te Hoê Tauturu i te Autahu‘araa », Ve‘a a te Sotaiete Tauturu , Tenuare 1959, 5–6.

  20. Russell M. Nelson, i roto i te Conference Report, Eperera 2006, 38; aore râ Ensign, Me 2006, 37.

  21. Richard G. Scott, « The Doctrinal Foundation of the Auxiliaries », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no Tenuare 2004, 5.

  22. Dallin H. Oaks, i roto i te Conference Report, Eperera 1992, 51; aore râ Ensign, Me 1992, 37; faahiti ra i te 1Korinetia 11:11.

  23. Dallin H. Oaks, i roto i te Conference Report, Eperera 1992, 51;aore râ Ensign, Me 1992, 37; faahiti ra i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 14:7.

  24. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 68:25–28 .

  25. Bruce R. McConkie, i roto i te Conference Report, Sydney Australia Area Conference 1976, 34; faahiti ra ia Mose 5:11.

  26. « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao », api 167 i roto i teie buka.

  27. Dallin H. Oaks, i roto i te Conference Report, Atopa 2005, 24, 26, 28; aore râ Ensign, Novema 2005, 24, 26–27.

  28. Papa‘iraa tei ore i nene‘ihia; ua tape‘ahia te i‘oa o te taata papa‘i.

  29. Boyd K. Packer, i roto i te Conference Report, Eperera 1998, 95–96; aore râ Ensign, Me 1998, 72–73; faahiti ra i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 107:5 e ia Iosepha Semita i roto i te Sarah M. Kimball, « Auto-biography », Woman’s Exponent, 1 no Setepa 1883, 51.

  30. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 38:27.

  31. Iosepha Semita i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 30 no Mati 1842, 22.

  32. Eliza R. Snow, i roto i te mau Minuti no te Sotaiete Tauturu, Paroita Ahuru ma Hoê , Tĭtĭ no Salt Lake , 3 no Mati 1869, Church History Library.

  33. Bathsheba W. Smith, « Official Announcement », Woman’s Exponent, 1 no Tenuare 1902, 68.

  34. Henry B. Eyring, « Te Faufaa Ai‘a Hopea Roa a te Sotaiete Tauturu », Liahona, Novema 2009, 121–25.

  35. Barbara W. Winder, uiuiraa na Susan W. Tanner, 3 no Tenuare 2011, papa‘iraa , Church History Library, 1.

  36. Barbara W. Winder, uiuiraa na Susan W. Tanner, 3 no Tenuare 2011, 1.

  37. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 6:32.

  38. Thomas S. Monson, i roto i te Conference Report, Atopa 1992, 68; aore râ Ensign, Novema 1992, 48–49.

  39. Spencer W. Kimball, « Relief Society—Its Promise and Potential », Ensign, Mati 1976, 4.

  40. Joseph Fielding Smith, « Te Sotaiete Tauturu—te hoê Tauturu i te Autahu‘araa », 5.

  41. Gordon B. Hinckley, i roto i te Conference Report, Atopa 1996, 90–91; aore râ Ensign, Novema 1996, 67–68.

Ua pure o Amanda Smith no te tauturu i te atuatu i ta’na tamaiti.

Hiero no Navoo Illinois

Te Feia Rave Ohipa Oro‘a i ni‘a i te mau taahiraa no te Hiero no Roto Miti, 1917

E auraa fafauraa hoê to Adamu e o Eva.

A rave ai e a haapa‘o ai te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau fafauraa, e haapuai ïa te Fatu ia ratou ia tavini i roto i To’na basileia.

E paturu te Sotaiete Tauturu i te mau vahine a atuatu ai ratou i ta ratou mau tamarii.

E ti‘a ia faatupuhia te hoê mana‘o meloraa i roto i te Sotaiete Tauturu i roto i te aau o te mau vahine atoa » (Boyd K. Packer).

I roto i te Ekalesia, e rave amui te mau tane e te mau vahine i te ohipa i roto i te hoêraa.

« Te vai nei te puai e te aravihi rahi i roto i te mau vahine o teie Ekalesia » (Gordon B. Hinckley).

Nene’i