Pene 5
« E ore Roa te Aroha e Mou »
I to te Tuahine Emmeline B. Wells pii-raa-hia i te matahiti 1910 no te tavini ei paeraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua ineine oia no te hopoi‘a. Ei taata tei amui atu i te tere i te Afaa no Roto Miti, ua haa oia i piha‘iho i te mau tuahine o tei farii i te mau iteraa papû puai no te evanelia a Iesu Mesia e o tei maramarama i te mau parau haapiiraa tumu a te Sotaiete Tauturu. Ua tavini oia ei papa‘i parau no na peresideni rahi e piti o te Sotaiete Tauturu, o Zina D. H. Young e o Bathsheba W. Smith, mai te matahiti 1888 e tae atu i te matahiti 1910.
Ma te hoê iteraa papû e ua faati‘ahia te Sotaiete Tauturu na roto i te heheuraa, ua faaoti te Tuahine Wells e to’na na tauturu, o Clarissa S. Williams e o Julina L. Smith, i te faaherehere i te mau parau haapiiraa i ni‘a i te reira te sotaiete i haamauhia‘i. I te ava‘e Atopa 1913, ua parau ratou:
« Te parau atu nei matou e ta matou fâ o te tape‘araa ïa i te i‘oa matamua e te varua matamua e te tumu no teie faanahonahoraa rahi, ma te tape‘a maite i te mau haapiiraa faaûruhia a te Peropheta Iosepha Semita a heheu ai oia i te opuaraa ia nehenehe i te mau vahine ia haamanahia na roto i te piiraa a te autahu‘araa ia putuputuhia ratou i roto i te mau faanahonahoraa e au no te utuutu i te feia ma‘i, no te tauturu i te feia i roto i te fifi, no te tamahanahana i te feia paari, no te faaara i te taata ara ore, e no te tauturu i te mau otare ».1
Tau ava‘e na mua‘e, ua arata‘i teie mana‘o i te Tuahine Wells e to’na na tauturu i te haamau i te hoê parau tumu o te riro ei hoê faahaamana‘oraa tamau no te mau parau haapiiraa e te haamataraa faaûruhia o te faanahonahoraa. Ua ma‘iti ratou i te hoê parau no roto mai i te papa‘iraa mo‘a: « E ore roa te Aroha e mou ».2 Tei roto i teie na parau e toru te faaueraa ta te Peropheta Iosepha Semita i horo‘a i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu: ia « tauturu i tei vêvê » e ia « faaora i te mau varua ».3
I mutaa ihora, ua faaohipa te mau vahine pionie i te aroha no te mau taata tupu tapiri mai. I teie nei e faanahonaho ïa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia ratou iho no te faatae i te aroha, « te hinaaro mau ïa i te Mesia »,4 i te mau taata tupu tapiri na te ao nei.
Ua haamau te Tuahine Wells e to’na na tauturu i teie parau tumu i te hoê tau hau e te ruperupe. Aita roa ratou i ite noa‘e e nahea te mau mea e tupu mai i te mau matahiti i muri mai e tamata ai i ta ratou parau tumu.
Te Oraraa ma te Hau i roto i te Hoê Tau Tama‘i.
Ua tupu te tama‘i i Europa i te matahiti 1914. I te taime a hope ai te tama‘i i te ava‘e Novema 1918, e rave rahi mau fenua tei tomo atu i roto i te tama‘i, tei piihia te Tama‘i Rahi I. I roto i taua taime, a nehenehe ai i te inoino e te faaoroma‘i ore e haape‘ape‘a i te mau mana‘o aroha o te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu, ua faahaere te Tuahine Emmeline B. Wells e to’na na tauturu i teie poro‘i i te mau vahine atoa i roto i te Ekalesia:
« A atuatu na roto i te varua o te here e te faaoroma‘i i ta outou mau tane faaipoipo e ta outou mau tamarii; a haapa‘o i te mau tamariirii; eiaha e faati‘a ia ratou ia inu i te varua faaoroma‘i ore aore râ te ta‘iro‘iro i te hoê fenua aore i te hoê nunaa; a faatea ê atu i te mau pupuhi i to ratou mau rima; eiaha e faati‘a ia ratou ia ha‘uti i te pere tama‘i aore râ ia imi i te are‘are‘a na roto i te faahua poheraa i roto i te tama‘i; a faatupu i te varua no te here i te fenua e te reva fenua, a tauturu ia ratou ia ite e e mau faehau ratou no te Satauro e mai te mea e titauhia ia ratou ia rave i te mauhaa tama‘i no te paruru i te ti‘amâraa, i te fenua e i te mau utuafare, e na reira ïa ratou ma te inoino ore aore râ ma te iria ore.… A haapii i te mau mea hau no te basileia [e] a ma‘imi i te feia i roto i te fifi ma te itoito rahi.5
Na roto i te haponoraa i teie parau poro‘i, ua ti‘aoro te Tuahine Wells ia faaohipa i te aroha, mai ta te Peropheta Iosepha Semita i haapii hau atu e 70 matahiti na mua’tu. Ua faaitoito oia ia ratou ia faaoroma‘i i tei herehia e ia hamani maitai i te mau taata tupu e tae noa’tu i te mau enemi e ia tauturu i te feia i roto i te fifi. Ua pee te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i teie a‘o. Ua tutava ratou i te farii e i te faaite i te here mau o te Mesia, ta ratou i ite e ore roa e faaru‘e ia ratou.6 E paturu ïa teie here ia ratou na roto i te mau tau tama‘i e te hau.
I roto i te Tama‘i Rahi I, ua tauturu maite te Sotaiete Tauturu i te Mau Hau Amui no Marite i roto i te mau faanahonahoraa no te fenua mai te Tomite Parururaa no te Fenua e te Satauro Ura Marite. Ua rave te mau tuahine i te ohipa hamaniraa e te tapunuraa maa, te imiimiraa moni, te ea, te ohipa no te maitai o te tamarii, e te tahi atu taviniraa. E mea manuïa ratou e te puai i te tautururaa i teie mau tautooraa a teie mau pŭpŭ taata. Ua faahaamana‘o râ to ratou peropheta ia ratou e eiaha roa e mo‘ehia ia ratou te mau haamataraa hanahana a te Sotaiete Tauturu.
Joseph F. Smith
Ua parau te Peresideni Josepha F. Smith, te ono o te Peresideni o te Ekalesia, e e mea « haamau-taata-hia aore râ haamau-vahine-hia te mau faanahonahoraa a to te ao nei, ua « haamau-hanahana-hia te Sotaiete Tauturu, ua haamana-hanahana-hia, ua faataa-hanahana-hia e te Atua no te atuatu no te faaoraraa o te mau varua o te mau vahine e o te mau tane ». Aita oia i hinaaro ia « ite i te mahana e pee ai ta tatou mau Sotaiete Tauturu, aore râ e amui atu ai e e ere atu ai i to ratou iho ti‘araa na roto i te ano‘iraa’tu i teie mau faanahonahoraa o te tupu mai e tei haamauhia e te mau vahine.… Ua parau oia i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, « Na outou e arata‘i i te ao e ia arata‘i ihoa râ i te mau vahine o te ao, i roto i te mau mea roo maitai, i roto i te mau mea atoa mai to te Atua huru, te mau mea atoa o te faateitei e o te tamâ i te mau tamarii a te taata nei. O outou te upoo, eiaha te aero ».7 Ua faaite te Tuahine Emmeline B. Wells i teie orama. Ua arata‘i oia i te Sotaiete Tauturu i te rave-amui-raa i te ohipa e te tahi atu mau faanahonahoraa, ua tauturu atoa râ oia i te tape‘a i te tumu taaê e te natura hanahana o te sotaiete.
Taaê noa’tu i te ohiparaa e te tahi atu mau faanahonahoraa, ua rave te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te mau mea huru rau ratou iho e na ta ratou iho mau paroita i horo‘a mai i te maa e i te imiimiraa i te moni no te feia e vai ra i roto i te fifi. Ua hamani e ua hoo atu te tahi mau tuahine i te mau ahu, te mau ahu paruru, te mau ahu tamarii, te mau tifaifai, e te mau taupoo e te mau vauvau nira-rima-hia. Ua faaamu e ua hoo te tahi i te mau puaatoro e te mau mamoe.
Ua faaroo te hoê tuahine i Tooele, Utaha, e ua tauturu te tifaifai ta’na i horo‘a i te hoê utuafare Paratane i roto i te tau tama‘i. Ua hamani teie tuahine o te Sotaiete Tauturu i te tifafai i te matahiti 1906, ua tuu i te hoê parau i roto, e ua hapono atu i te reira i San Francisco, California no te tauturu i te feia tei roohia i te ati i roto i te hoê aueueraa fenua ino roa. Hoê ahuru matahiti i muri mai, ua horo‘ahia te tifaifai i te Satauro Ura e ua haponohia’tu i te Fenua Paratane. A ite ai te taata Paratane i te rata iti, ua hapono oia i te hoê rata haamauruururaa, ma te parau e ua « tae mai te tifaifai i te hoê taime tano, no te mea ua pohe ta’u tane faaipoipo i te tama‘i ». Ua toe noa mai oia e ta’na mau tamarii e va‘u e aita hoi e ohipa, ua parau mai teie vahine ivi e, « Fatata roa vau i te faaru‘e i te mau mea atoa, ua tamata râ vau ia haere noa i mua ».8
E rave rahi mau tuahine Paratane tei horo‘a noa i to ratou taime no te nira e no te hamani i te totini no te mau faehau; aita râ ta ratou e moni no te hoo mai i te ahu ta ratou i hinaaro. Ua horo‘a te mau Sotaiete Tauturu no te fenua Marite e te fenua Canada i te hoê Afata moni Rû no te tauturu. Ua hapono ratou i te moni i te mau amaa tata‘itahi i te Fenua Paratane ia nehenehe i te mau tuahine Paratane ia hoo i te ahu no te hamani i te mau tapo‘i ro‘i, te mau vihi turu‘a, e te ahu.
I to te Sotaiete Tauturu hooraa i te toe‘a o te titona i te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite i te matahiti 1918 (a hi‘o i te Pene 4), ua parau te Tuahine Wells, « I roto i te taato‘araa o taua mau matahiti ra aita matou i faaohipa rahi i te titona tei haaputuhia no te opuaraa i mana‘ohia, no te ata pouri ra e tapo‘i nei i te ao nei mai teie taime, e nehenehe ia matou ia ite i te paari o te Peresideni Young i te aniraa i te mau tuahine ia haaputuputu i te titona no te hoê tau e tupu mai te fifi ».9
Ua hau atu te ohipa ta te hooraa i te titona i rave i te horo‘a-noa-raa i te maa na te mau taata tei po‘ia. Ua parau te Tuahine Clarissa S. Williams, o tei tavini na ei hoê o te mau tauturu no te Tuahine Wells i roto i te peresideniraa, e ia faaherehere te Sotaiete Tauturu i te moni no roto mai i te hooraa i roto i te hoê afata rahi e ia faaohipa i te moni api no te aufau i te mau tautooraa no te haamaitai i te ea o te mau vahine e o te mau tamarii. I muri mai, a tavini ai te Tuahine Williams ei onoraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ua hi‘opo‘a oia i te faaohiparaa i taua mau moni ra no taua mau opuaraa ra.
Te Haapuairaa i te mau Taata e te mau Utuafare
I te hopea o te Tama‘i Rahi I, e rave rahi mau utuafare e mau taata tei fifi i te pae moni, te pae tino, te pae feruriraa e te pae varua. No te pahono i teie mau hinaaro, ua haamau te Sotaiete Tauturu i te Piha Toro‘a o te Ohipa Sotiare a te Sotaiete Tauturu, ma te patururaa a te Peresideni Heber J. Grant, te hitu o te Peresideni o te Ekalesia. Ua tavini te Tuahine Amy Brown Lyman, tei riro mai te va‘uraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, ei faatere no te Piha Toro‘a. Na roto i te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare, ua tauturu te Sotaiete Tauturu i te mau paroita e te mau tĭtĭ i roto i te mau tautooraa mai te tautururaa i te mau vahine e te mau tamahine tei roohia i te fifi ia imi i te ohipa e ia tuu i te mau tamarii ia faaamuhia. Ta’na fâ matamua o te horo‘araa ïa i te haapiipiiraa i te mau utuafare ia atuatu ia ratou. Ua parau te Tuahine Lyman e e ere te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare a te Sotaiete Tauturu te hoê « piha toro‘a horo‘araa i te tauturu » te hoê râ « piha toro‘a taviniraa », ma te haapuai i te « tuatapaparaa i te huru o te mau utuafare, te haamauraa i te mau opuaraa e te mau tabula faufaa, te faanahoraa i te tauturu i roto i te mau fifi o te mau utuafare Momoni, e te haapiipiiraa i te feia rave ohipa ».10
Ma teie fâ i roto i te feruriraa, ua faatupu te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare i te hoê haapiipiiraa e ono hebedoma i roto i te ohipa totauturu i roto i te utuafare. Ua rave te feia rave ohipa o te mau tĭtĭ i teie piha haapiiaa e ua ho‘i atu i muri iho i roto i to ratou iho mau paroita e mau vahi nohoraa no te haapii atu i te reira. Hau atu i te 4.000 vahine tei haapiipiihia.
Mai te matahiti 1902, ua paturu te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu i te hoê faanahoraa haapiipiiraa na te mau tuati ma‘i vahine. I te matahii 1920, ua tupu te haapiipiiraa toro‘a no te mau tuati ma‘i vahine i te rahi, no reira te Sotaiete Tauturu i haamau ai i te hoê faanahoraa haapiipiiraa no te mau tauturu tuati ma‘i. Ua haamata teie haapiipiiraa e hoê matahiti te maoro i te Fare Ma‘i Momoni i te Oire no Roto Miti ma te tamoni ore. Ua titauhia râ te mau piahi ia horo‘a e 30 mahana taviniraa ma te moni ore i roto i to ratou mau vahi nohoraa. I muri a‘e e 4 matahiti, ua haapiipiihia e 46 tauturu tuati ma‘i, ua faaore te Sotaiete Tauturu i te faanahoraa e ua faahaere ta ratou tururaa i te mau haapiiraa tuati utuafare a te Satauro Ura. Mai te tahi atu mau faanahoraa, ua faaohipa te Sotaiete Tauturu i teie nei faanahoraa no te pahono atu i te hoê ohipa taaê tei hinaarohia i te pae tino i taua taime ra e ua horo‘a i teie ohipa i muri iho i te tahi atu mau piha ohiparaa.
Ua faaitoito te feia faatere no te Sotaiete Tauturu i te mau tuahine ia tamau noa i te taviniraa i te tahi e te tahi i roto i te mau faanahoraa no te aroha mai ta ratou i rave mai te mau mahana matamua i Nauvoo. Ua atuatu te mau tuahine i te feia ma‘i, ua nira no te feia e hinaaro ra i te ahu, e ua tauturu na roto i te tahi atu mau rave‘a i te feia i roto i te fifi. Ei hi‘oraa, i te matahiti 1921 ua titauhia i te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei no Aramenia e ora ra i te Fenua Turetia ia faaru‘e i to ratou mau fare. Ua tauturu o Joseph W. Booth, te peresideni no te Misioni no Palesetina-Syria, ia ratou ia haere atu i Aleppo, Syria, i reira oia i te faati‘araa i te hoê amaa e te hoê Sotaiete Tauturu e fatata e 30 tuahine. E mea vêvê roa te rahiraa o teie mau vahine, ua ite râ ratou e e haamaitairaa e e ohipa na ratou ei mau vahine no te Sotaiete Tauturu ia tavini i te mau taata tei ore i fana‘o mai ia ratou. No reira ua putuputu ratou e ua nira i te ahu, no roto mai e 100 metera ahu ta te Peresideni Booth i hoo mai. Ua faaineine atoa ratou i te maa no te mau hoa tapuni tei ere i te maa.
I te ava‘e Eperera 1921, ua mono atu te Tuahine Clarissa S. Williams i te Tuahine Emmeline B. Wells ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu. No to’na taviniraa i roto i te peresideniraa i piha‘iho i te Tuahine Wells, ua ineine oia no te mau titauraa o te tae mai. Ua matauhia oia no to’na mau aravihi no te ohipa faanahoraa e to’na here e to’na hoaraa i te taatoaraa.
Ua pe‘ape‘a te Tuahine Williams no te faito teitei o te pohe o te mau metua vahine e te mau aiû. Ua pe‘ape‘a atoa oia no te ereraa o te mau rave‘a no te feia hapepa e no te oraraa vêvê o te mau vahine e rave rahi. I raro a‘e i ta’na arata‘iraa paari e te aravihi, ua tamau te mau Sotaiete Tauturu i ta ratou mau tautooraa no te haamâmâ i teie mau fifi. I te matahiti 1924, ma te tururaa e te faaitoitoraa a te mau hui mana faatere e te feia faatere no te autahu‘araa i roto i te mau paroita e a te Tuahine Williams, ua haamau te Sotaiete Tauturu no te Tĭtĭ no Cottonwood i te hoê fare ma‘i na te mau tamarii. Ua riro mai teie fare ma‘i ei tufaa no te hoê faanahoraa fare ma‘i na te Ekalesia.
Ua ite te Tuahine Williams i te hoê hinaaro rahi no te haereraa i mua i roto i te « ea, te rave‘a, e te hoê faito oraraa maitai no te feia atoa ta matou e farerei nei ». Ua parau oia, « Tei roto i taua huru ohipa ra no te haamaitairaa i te taatoaraa te faaineine-maite-raa, te haapiipiiraa, te ohipa haapiiraa e te taviniraa ». 11 Ua tauturu teie nei mau tautooraa i te mau aniraa e vai nei, ma te horo‘a i te mau episekopo te hoê rave‘a no te tauturu i te mau utuafare i roto i te fifi. Ua faaineine atoa ratou i te Ekalesia ia pahono i te mau fifi o te tae mai tau matahiti i muri mai.
Te Faatupuraa i te Faarava‘iraa Ia’na Iho
Hau atu i te ahuru matahiti i muri a‘e i te Tama‘i Rahi I, ua haa te Sotaiete Tauturu no te haamaitai i te faito o te oraraa o te mau vahine e o te mau utuafare, ma te haapuai i ni‘a i te ea, te mau ohipa e te haapiiraa. Ua tamau atoa te Sotaiete Tauturu i te faaitoito i te parau-ti‘a o te taata iho e te mau ohipa no te aroha. I muri iho, ma te faaararaa ore, ua topa atu te ao nei i roto i te hoê topatariraa rahi i te pae tereraa faufaa i te hopea o te matahiti 1929.
Faahou â ua haapuai te mau maitai i haapiihia mai i roto i te Sotaiete Tauturu i te mau taata e te mau utuafare i te tau fifi. Ua itea i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te puai i roto i to ratou faaroo i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia, ua ti‘aturi ratou i to ratou ite no te faarava‘iraa ia ratou iho, e ua haa no te faaite i te aroha i roto i to ratou ra mau aau. Ma teie mau parau haapiiraa no te arata‘i ia ratou, ua nehenehe ïa ia ratou ia haapa‘o ia ratou iho e to ratou mau utuafare ma te haere atoa’tu e tauturu i te tahi atu mau taata.
I te matahiti 1928, ua pii te Peresideni Heber J. Grant i te Tuahine Louise Y. Robison ia tavini ei hituraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu. E ere te mau fifi i te pae faufaa i te ohipa apî no te Tuahine Robison. Ua paari oia i roto i te hoê fare haehaa raau i te mataeinaa no Scipio, Utaha, i reira oia i te haapiiraa i te faaapu, i te tanu i te maa, te nira, te rave puai i te ohipa, te oraraa tarani, e te oaoa.
E hitu matahiti na mua‘e a piihia‘i te Tuahine Robison ia riro ei peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, ua faataa te Peresideni Grant ia’na ia tavini ei tauturu piti i roto i te presideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu. Ua ite u‘ana oia i to’na mau paruparu, mai ta ta’na tamahine i parau:
Heber J. Grant
« I to mama haereraa i te piha ohipa a te Peresideni Grant no te faataaraa, ua papû ia’na e aita te Peresideni i faaite-maitai-hia no ni‘a i to’na mau aravihi, no reira ua parau atu oia ia’na e e oaoa oia i te rave maitai i te mea ta’na e ani ia’na ia rave, ua hinaaro râ oia e ia ite te Peresideni e mea iti roa to’na ite, e mea iti roa ta’na moni e to’na ti‘araa i roto i te oraraa sotiare, e ua măta‘u oia e eita oia e riro ei hoho‘a ta te mau vahine o te Sotaiete Tauturu e ti‘a‘i nei mai roto mai i te hoê taata faatere. Ua parau râ oia i te hopea, « E vahine haehaa noa vau ! ‘Ua pahono atu te Peresideni Grant, ‘E te Tuahine Louizy, 85 i ni‘a i te hanere o te mau vahine no ta tatou Ekalesia e mau vahine haehaa ana‘e ïa. Te pii nei matou ia oe ia riro ei faatere no ratou.‘« 12
Ma te faaitoitohia e te mau parau a te Peresideni Grant, ua faaite te Tuahine i to’na mau horo‘araa taaê e ua tavini oia ma to’na aau atoa, a tahi ei tauturu e i muri iho ei peresideni. E vahine paari oia, te aroha e te rave puai i te ohipa. No to’na ite ore e to’na ere i te faufaa materia i faati‘a ia’na ia maramarama e ia tauturu i te feia i roto i te hoê â huru oraraa. E mea papû e te maramara ta’na a‘o i te mau vahine e faaea ra i te fare e te mau metua vahine. Ua taa ia’na te aroraa no te oraraa i ni‘a i te hoê tabula faufaa ha‘iha‘i, e ua ite râ oia i te faufaa rahi no te maitai o te hoê metua i roto i te utuafare. No reira ua faaitoito oia i te mau metua vahine ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia ratou ia faaea i te fare i piha‘iho i ta ratou mau tamarii eiaha râ ia vaiiho ia ratou no te haere e rave i te ohipa i rapae.
Ua haamau te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite e rave rahi mau faanahoraa tauturu no te tamata i te taui i te opape o te fifi o te tereraa faufaa. No te hoê taime noa, ua rave te Piha Toro‘a no te Ohipa Sotiare a te Sotaite Tauturu i te ohipa e teie mau piha ohipa no te mau oire no te tauturu i te mau utuafare i roto i te fifi, ua rahi roa râ te mau hinaaro o te ore e noaa i te tatarahia e te Piha toro‘a. Ua ite te hoê vahine rave ohipa i roto i te piha toro‘a i ta’na tufaa ohipa i te maraaraa mai te 78 utuafare i te matahiti 1929 e hau atu i te 700 utuafare i te matahiti 1934.13
Ua mauruuru te Ekalesia i te mau tautooraa a te mau piha ohipa a te faatereraa hau. Ua parau te Tuahine Robison e te rave ra te faatereraa hau no te Mau Hau Amui no Marite « i te hoê ohipa faahiahia » i te tautururaa i te mau taata i roto i te fifi. Area râ, ua amui atu oia i te feia faatere autahu‘araa no te parau e e ti‘a i te mau melo no te Ekalesia ia tamau noa i te paturu i te mau faufaa tumu no te oraraa faarava‘iraa ia ratou iho. Ua parau oia: « E iva ahuru ma toru matahiti to te Sotaiete Tauturu parauraa e te haapa‘o nei tatou i to tatou feia i roto i te fifi. Te ui nei to’u mana‘o mai te mea aita tatou e vaiiho rahi nei i te reira i roto i te rima o te faatereraa hau i teie nei ».14
I te ava‘e Eperera 1936, ua haamata te Peresideniraa Matamua i te hoê faanahoraa totauturu na te taatoaraa o te Ekalesia. Na te reira e tuu i te Ekalesia i te hoê ti‘araa maitai a‘e no te tauturu i te mau melo i roto i te fifi. I te amuiraa rahi no te ava‘e Atopa 1936, ua haamaramarama te Peresideni Heber J. Grant i te tumu no te faanahoraa.
Ua parau oia « Ta tatou fâ matamua o te haamauraa ïa, mai te mea e nehenehe, i te hoê faanahoraa i reira te ino o te faaea-noa-raa e haapaehia‘i, te mau ino o te taparu e faaorehia‘i, e te ti‘amâraa, te ohipa, te tarani e te faatura ia’na iho e haamau-faahou-hia‘i i rotopu i to tatou nei nunaa taata. Te titauraa a te Ekalesia o te tautururaa ïa i te taata ia tauturu ia ratou iho. E mea ti‘a ia faariro faahou i te ohipa ei ture arata‘i i te oraraa o to tatou mau melo o te Ekalesia ».15
Mau matahiti i muri mai, ua faaite faahou mai te Peresideni Thomas S. Monson, te ahuru-ma-ono-raa o te Peresideni o te Ekalesia i teie haapiiraa. Ua parau oia, « A haamana‘o, ua faataahia te tautururaa a te Ekalesia no te tauturu i te mau taata ia tauturu ia ratou iho. Te haamaitairaa i te mau melo e hopoi‘a ïa na te taata iho e te utuafare, tauturuhia e te pŭpŭ autahu‘araa e te Sotaiete Tauturu. Te tamata nei tatou i te faatupu i te ti‘amâraa eiaha râ te faatîtîraa. Te tutava nei te episekopo i te patu i te parau-ti‘a, te faatura ia’na iho, te tura, e te huru paari i roto i te taata tata‘itahi tei tauturuhia, o te arata‘i atu i te faarava‘iraa ia’na iho.16
Te hoê o te mau ture arata‘i i te faanahoraa totauturu ia rave ïa te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e te mau taea‘e no te autahu‘araa i te ohipa na roto i te au-maitai-raa. Ua tauturu te Peresideni Harold B. Lee, te ahuru-ma-hoê-raa o te Peresideni o te Ekalesia i te haamau i te faanahoraa totauturu i te taime a tavini ai oia ei peresideni tĭtĭ. Ua parau Oia e:
« Te fâ hau roa’tu i te faufaa o te ti‘a ia faatupuhia e [te faanahoraa totauturu a te Ekalesia] o te faatupuraa ïa i te hoê varua tauturu e te tahoê i roto i te taatoaraa o te Ekalesia. …
« Ia rave amui ana‘e te mau Pŭpŭ Sotaiete Tauturu i roto i te mau Paroita e te mau Pŭpŭ Autahu‘araa e te mau Episekoporaa, te vai ra ïa te hoê faanahoraa [totauturu] i roto i taua paroita ra ».17
Ua parau te Episekopo Joseph L. Wirthlin, e Episekopo Faatere o te Ekalesia i taua taime ra, e e mea faufaa rahi taaê mau te ti‘araa o te peresideni o te Sotaiete Tauturu paroita: « I to’u feruriraa, te vai nei hoê ana‘e taata e nehenehe e tomo atu i roto i te hoê fare, e tuatapapa i te mau hinaaro e e horo‘a i te maa na roto i te paari. Taua taata ra o te hoê ïa taata ta tatou e ma‘iti i te pii e hoê faatere utuafare, te hoê peresideni no te Sotaiete Tauturu.… E fare hoi to teie mau vahine faahiahia e ua rave ratou i te mau ohipa e au i te metua vahine e i te faatereraa i te mau utuafare ».18
Ua tano maitai te ti‘araa o te mau Sotaiete Tauturu no te rave i te hoê ohipa faufaa rahi i roto i te mau tutavaraa totauturu a te paroita. I raro a‘e i te arata‘iraa a te mau episekopo, e tuatapapa ratou i te mau hinaaro o te mau utuafare e i muri iho e horo‘a ratou i te mau maa hotu e te mau pota tara‘ihia e faahereherehia, te ahu e te tauihaa ro‘i mai tei hinaarohia. No te hoê tau, ua anihia i te mau tuahine e tamohina ra i te maa hotu ia horo‘a i te ahuru o te mohina i te faanahoraa totauturu. Ua haamana‘o te Tuahine Belle S. Spafford, te ivaraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te haaputuputuraa i te maa hotu ta te mata‘i i pupuhi atu i ni‘a i te repo fenua, i te tamohinaraa i te reira, e te horo‘araa’tu i te reira i te mau tuahine i roto i te fifi. Na roto i teie rave‘a no te taviniraa, ua noaa ia’na te hoê mauruururaa rahi a‘e no te tumu o te Sotaiete Tauturu.
Ua riro te feia faatere no te Sotaiete Tauturu ei tufaa papû no te faanahoraa totauturu a te Ekalesia. I te faito o te taatoaraa o te Ekalesia, o te tĭtĭ, e te paroita, ua tae atu ratou i roto i te mau apooraa tomite totauturu, e ua tauturu ratou i te mau faaotiraa e ua faatiti‘aifaro ratou i te mau tautooraa. E mea faufaa rahi teie faatiti‘aifaroraa a tupu ai te faanahoraa totauturu a te Ekalesia i te rahi oia hoi te mau faaapu, te mau fare tapunuraa, te mau pû opereraa, e te tahi atu â mau fare. Ua tuuhia’tu te Piha Toro‘a Sotiare a te Sotaiete Tauturu i roto i te Faanahoraa Totauturu e te mau Piha Ohipa Sotiare a te Ekalesia i te matahiti 1969.
Te Haapuairaa i te mau Taamu no te Aroha
Mai te matahiti 1939 e tae atu i te matahiti 1945, tei roto te ao taatoa i te Tama‘i Rahi II. Ua haafifi teie tama‘i rahi i te rahiraa o te mau faanahoraa a te Ekalesia. I te ava‘e Mati 1940, ua farerei te Peresideni J. Reuben Clark Tamaiti, Tauturu Hoê o te Peresideni Heber J. Grant i te mau peresideni pŭpŭ no te hi‘opo‘a faahou i te taatoaraa o te mau faanahoraa e te mau faaoaoaraa. Ua faataa ratou e maha fâ tumu no te rima tata‘itahi o te Ekalesia: « ia faaiti i te hopoi‘a rahi i ni‘a i te mau melo e turu nei i te mau faaoaoaraa a te ekalesia, ia haamâmâ i te mau hopoi‘a a te mau episekopo, ia tapu i te mau faanahoraa e titau i te mau fare pureraa rahi e te moni, e ia tape‘a i te mau haamau‘araa a te Ekalesia i roto i te oti‘a o ta’na tabula faufaa ». Ua anihia te Sotaiete Tauturu e te tahi atu mau pŭpŭ ia « faatahoê, ia tauturu, ia faaore, ia faaohie, e ia faatano i ta ratou ohipa no te tauturu i te Peresideniraa [Matamua] ia tapae i te mau fâ i faahitihia i ni‘a nei ».19
Te Parururaa i te Utuafare
Te fâ matamua a te feia faatere o te Ekalesia no te faaohie i ta ratou mau faanahoraa oia hoi te parururaa ïa i te utuafare. Te pe‘ape‘a nei te feia faatere no te autahu‘araa e no te mau pŭpŭ tauturu e te vavahi ra te Tama‘i Rahi II i te mau utuafare e te mau nohoraa. Ia haere ana‘e te mau tane i te tama‘i, ua titauhia ïa i te mau vahine ia turu i to ratou mau utuafare ma te tautururaa ore no ô mai i ta ratou mau tane faaipoipo e ta ratou mau tamaroa paari. Ua faaitoito faahou â te feia faatere o te Ekalesia i te mau metua vahine e e mau tamarii ta ratou i te fare ia imi i te mau rave‘a, mai te mea e nehenehe, ia faaamu i te mau tamarii ma te oreraa e haere e rave tamau i te ohipa i rapae au i te utuafare. Ua faaitoito teie feia faatere i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia faatupu i te mau ite tumu no te faarava‘iraa ia’na iho, te niraraa i te tifaifai, te niraraa i te ahu, te tanuraa i te maa, e te faaherehereraa e te haaputuraa i te mau maa hotu e te mau pota. Ua haapuai atoa ratou i te ohipa pae varua a te metua vahine i roto i te utuafare. E hinaaro te mau fenua tei vavahihia e te tama‘i i te mau huiraatira apî maitai tei haapii i te mau haapiiraa morare e te parau-ti‘a e to ratou mau metua vahine.
Te Ohiparaa e te mau Faanahoraa no te mau Oire e te mau Taea‘e no te Autahu‘araa
Mai te au i te tama‘i rahi na mua’tu, ua pahono te mau melo no te Sotaiete Tauturu i te Mau Hau Amui no Marite i te hoê aniraa ia horo‘a i to ratou taime e ia turu i te mau tautoraa a te tahi atu mau pŭpŭ maitai. I te matahiti 1942, hau atu i te 10.000 tuahine no te Sotaiete Tauturu tei faaoti i te mau haapiiraa a te Sotaiete Tauturu i roto i te utuuturaa utuafare, te rapaauraa rû, e te maa. Ua paturu atoa te Ekalesia i te mau faanahoraa paruru i te avaava e te ava taero no te paruru i te ea o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e tavini ra i roto i te nuu faehau. Na roto i ta ratou patururaa i teie mau faanahoraa e na roto i ta ratou taviniraa aroha, ua poro ïa te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te parau no te ea maitai e te mana‘o maitai.
Teie te hoê taime i rave rahi ai te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te ohipa e te feia faatere no te fenua e te feia faatere autahu‘araa. Ua parau te Tuahine Amy Brown Lyman, tei tavini ei va‘uraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu i te rahiraa o te taime no te Tama‘i Rahi II:
« Te mana‘o nei au e te hoê o te mau mea ta’u i mauruuru maitai hau atu i te tahi atu mau mea… o te patururaa ïa ta te mau vahine no te Sotaiete Tauturu i farii i te mau taime atoa na roto mai i te autahu‘araa —te mau Hui Mana Faatere o te Ekalesia e na roto atoa i te autahu‘araa i roto i te mau paroita atoa, te mau episekopo ihoa râ o te mau paroita.
« Ua horo‘a te mau Hui Mana Faatere i te feia faatere vahine Momoni no te mau pŭpŭ tauturu eiaha noa te mau rave‘a taaê i roto i te Ekalesia, ua faaitoito atoa râ ia ratou i roto i ta ratou ohipa amui e te tahi atu mau taatiraa tauturu ».20
Te hoê o teie raveraa ohipa amui o te faanahoraa ïa no te farii i te mau piahi Inidia, tei haamata i te matahiti 1947 na roto i te tururaa a Elder Spencer W. Kimball, no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i taua taime ra. Na roto i teie faanahoraa, ua farii te feia apî Marite Inidia no roto mai i te mau oire iti, i te mau aniraa ia ora no te hoê taime i roto i te mau utuafare Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau vahi e vai ra te haapiiraa e i reira te Ekalesia i haamau-maitai-hia‘i. Ua faaitoito te faanahoraa i teie feia apî ia faarahi i to ratou mau ite, e ua faatupu atoa te reira i te maramarama i rotopu i te mau ta‘ere huru rau.
Ua tauturu te feia faatere no te Sotaiete Tauturu, te Tuahine Belle S. Spafford ihoa râ, te ivaraa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te faatere i te faanahoraa i raro a‘e i te arata‘iraa a Elder Kimball. E rave rahi mau tuahine tei tavini ti‘a i te feia apî ma te aupururaa ia ratou mai te mea ra e e mau tamarii na ratou iho. Ua tamau noa te faanahonahoraa e tae noa’tu i te matahiti 1996. Ua parau te Peresideni Boyd K. Packer no te te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo: « Ua rave faaoti te faanahoraa no te Fariiraa Inidia i ta’na fâ, e ua faaorehia te reira. E ua tupu te reira.… E tatara tatou i te pa‘epa‘e ia hope te paturaa fare ».21
« Te Hinaaro Mau i te Mesia »: Te faaohiparaa i te Aroha.
Ua ite te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Europa i te haamouraa rahi na roto i te Tama‘i Rahi II. Ua faaite atoa mai ratou i te itoito e ti‘a ia haapoupouhia i te taviniraa te tahi i te tahi noa’tu te mau huru oraraa fifi roa. Ua tamau noa ratou i te haapa‘o e ua turu‘i ratou i ni‘a i to ratou iteraa papû e i ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia. Ua riro to ratou mau oraraa e to ratou mau iteraa papû i roto i taua taime ra ei faaûruraa mau.
I muri a‘e i te tama‘i, ua papa‘i o Maria Speidel, tei tavini na ei peresideni no te Sotaiete Tauturu no te mataeinaa no Stuttgart Heremani:
« Ua riro na matahiti e pae i ma‘iri a‘e nei e mau matahiti fifi roa e ua haehaa roa matou. Ua riro to matou ti‘aturiraa i te Fatu e to matou iteraa papû no Ta’na Ekalesia to matou pou no te puai. Ua tia‘i aroha oia ia matou, e noa’tu ua rahi te mauiuii, ua horo‘a mai oia ia matou te hoê faito no to’na puai. Ua ere te tahi o matou i te taatoaraa o ta matou mau faufaa i te pae tino nei, ta matou mau mea faufaa rahi atoa, e ia parau ana‘e matou e, « Mea maitai a‘e ia haere e te Atua i roto i te pouri i te haere i roto i te maramarama e aita oia i reira », ua ite ïa matou i te auraa o ta matou e parau ra. …
« … Ua himene matou ma te oaoa i te mau himene no Ziona e ua tuu matou i to matou ti‘aturiraa i te Fatu. Ua faatupu maitai oia i te mau mea atoa ».22
Te tahi atu peresideni no te Sotaiete Tauturu mataeinaa, o Gertrude Zippro, ua haere oia e te Atua i roto i te pouri e rave rahi mau pô no te here e no te tavini i to’na mau tuahine. Ua ora oia i te fenua Holane i te hoê tau tei raro a‘e te fenua i te faatîtîraa a te mau faehau. No te mea hoi e ua tape‘a e ua paheru pinepine te mau ti‘a‘i i te feia ratere, ua ta‘ita‘i oia i te parau ti‘araa ia nehenehe ia’na ia haere e farerei i te mau Sotaiete Tauturu i roto i te mataeinaa.
Ua parau te tamaiti a te Tuahine Zippro e « ua rahi roa te ataataraa ia haere i rapae i te pô a tamau noa‘i te faatîtîraa e pae matahiti te maoro ». Ua haamana‘o oia i te itoito o to’na metua vahine, ua parau oia, « E nehenehe anei ia outou ia ite i to’u metua vahine i te faarururaa i taua mau huru oraraa ra e i te haereraa e rave rahi mau taime i rapae i te pô na ni‘a i to’na pereoo tataahi no te haere e farerei i te tahi amaa ? » Ua haamana‘o oia: « Noa’tu to’na mau mana‘o no ni‘a i te mau huru oraraa, ua haapa‘o râ oia i ta’na hopoi‘a. Auê ïa vahine e te faatere faahiahia e ! Aita e feaaraa i roto i to’u feruriraa e ua ma‘itihia oia e te Fatu ia riro ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i taua taime ra ».
Ua parau te tamaiti a te Tuahine Zippro, « E ti‘aturiraa rahi to’na i te Fatu no te haere i te mau taime atoa i roto i teie mau huru oraraa, ma te ore e ite eaha te mau fifi e tupu mai ia’na ».23
I Danemaka, e mea maitai a‘e ïa te huru oraraa o te Feia Mo‘a i te tahi atu mau fenua e rave rahi. E maa ta ratou, no reira ua opere haere ratou i te reira i te mau taata tupu e ere ra. Ua parau Eva M. Gregersen, te peresideni no te Sotaiete Tauturu no te Misioni no Danemaka: « Ua rave matou i roto i te tau tama‘i i te ohipa tautururaa i to matou fenua taea‘e o Norevetia tei pohe i te poi‘a. Ua horo‘a amui matou e te piha toro‘a no te misioni i te moni no teie tumu e i te mau ava‘e atoa e haponohia te mau afata maa e rave rahi i to matou mau taea‘e e mau tuahine no Norevetia, tei mauruuru rahi roa eita e noaa i te parau ».24
Ua ite mata roa’tu te Peresideni Hugh B. Brown i taua huru aroha ra. Ua tavini oia ei peresideni Misioni no te Fenua Paratane mai te matahiti 1937 e tae atu i te matahiti 1939, ei taata haapa‘o i te mau Faehau Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i Europa mai te matahiti 1939 e tae atu i te matahiti 1945, e faahou â ei peresideni Misioni no Paratane mai te matahiti 1945 e tae atu i te matahiti 1946. Ua tavini oia i muri iho ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e no te Peresideniraa Matamua. Ua faaite oia i te parau no ni‘a i te taviniraa ta’na i ite i rotopu i te mau tuahine i roto i te Tama‘i Rahi II:
« E rave rahi mau hanere vahine no te Sotaiete Tauturu e vai nei i roto i te mau vahi tama‘iraa tei faaruru i te mau ati, te mau tamataraa e te mau fifi, mai te mau mea ta to tatou mau tane e faaruru nei i ni‘a i te tahua aroraa. Ua vai itoito tamau noa teie mau vahine i mua i te mau fifi teimaha roa. …
« Te tuturiraa i roto i te pure e teie mau vahine e te faarooraa ia ratou ia haamauruuru i te Atua no to ratou mau haamaitairaa ha‘iha‘i roa, no te faaherehereraa i to ratou mau oraraa e te oraraa o tei herehia e ratou, e no te iti ta ratou mau maa e to ratou mau fare aore e haamaramarama, tei riro ei hoê ïa faaûruraa e te hoê faahaparaa ia matou e rave rahi tei haamaitai-rahi-hia e te mau mea materia hau atu i tei oaoahia i ô nei, o te amuamu pinepine nei râ no te ereraa i te tahi noa mau maitai ».25
Ua horo‘a o Hedwig Biereichel, te hoê tuahine i Helemani Hitiaa o te Râ, i te maa na te feia mau auri Russia no te tama‘i e te pohe ra i te poi‘a, noa’tu e e nehenehe oia e to’na utuafare ia tape‘ahia aore râ ia pupuhihia no taua ohipa aroha ra.26 Mau matahiti i muri mai, ua uiuihia oia no ni‘a i te mau ohipa tei tupu ia’na, mai ta te tahi atu mau taata e rave rahi i faaruru atoa i roto i te Tama‘i Rahi II. I te hopea o te mau uiuiraa atoa, e ui ïa te taata uiui, « Nahea to oe tape‘araa i te hoê iteraa papû i roto i te taatoaraa o teie mau ati ? » Ua haapoto te taata uiui i te taatoaraa o te mau pahonoraa ta’na i farii na roto i teie parau: « Aita vau i tape‘a i te hoê iteraa papû i roto i taua mau taime ra—na te iteraa papû râ i tape‘a ia’u ».27
I te taime a hope ai te Tama‘i Rahi II i te matahiti 1945, ua faaoroma‘i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa i te oto rahi e te ereraa. Noa’tu râ teie mau mea atoa, ua tamau noa ratou i te tavini te tahi e i te tahi, i te haapuai i te mau utuafare e i te haapuai i te mau iteraa papû.
Ei ite no taua mauiuiraa rahi ra e te taviniraa horo‘a noa, ua parau te Tuahine Amy Brown Lyman:
« Ua riro [to’u] iteraa papû o to’u tutau e to’u tape‘araa, to’u mauruuru i te mau tau oaoa e te poupou, to’u tamahanahanaraa i roto i te mau tau paruparu e te oto. …
« Te mauruuru nei au no te taime ta’u i tavini… i roto i te Sotaiete Tauturu i roto i te rahiraa o to’u oraraa paari a rave ai au i te ohipa ma te oaoa e te poupou i piha‘iho i te mau tauasini melo. Ua tere au i roto i to ratou mau fare, ua ta‘oto i roto i to ratou mau ro‘i, ua tamaa i ni‘a i ta ratou mau iri amuraa maa, e ua haapii mai i te nehenehe o to ratou huru taata, to ratou nounou ore, to ratou mau aau haro‘aro‘a, to ratou haapa‘o maitai e ta ratou mau tusia. Hau atu i to’u puai no te parau te faahanahana nei au i teie taatiraa rahi roa o te mau tuahine no te ohipa taviniraa ».28
I roto i te mau taime tamataraa e te papû ore, ua pee te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu na te ao taatoa nei i te a‘o a Moromona ia « taati i te aroha, o tei hau atu i te mau mea atoa ra ». Ua faaiteite mai ratou i to ratou iteraa papû e « e mou hoi te mau mea atoa… te aroha o te hinaaro mau ïa i te Mesia, e ore ïa e mou e a muri noa’tu ».29 Faahou â, ua haapa‘o ratou i ta ratou parau tumu: « E ore roa te Aroha e mou ».
Te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e faaineine ra i te mau pahii (mau ahu aiû) no te mau utuafare e vai ra i roto i te fifi.
Te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Kidderminster, Fenua Paratane
Te mau tuati ma‘i vahine e te mau tamarii e oaoa ra i te pehe i te Fare Ma‘i Momoni i te Oire no Roto Miti, Utaha, 1934.
Joseph W. Booth e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu no Aramenia i te omuaraa o te mau matahiti 1920
Te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i California e tapunu ra i te maa no te faanahoraa totauturu a ta ratou tĭtĭ, i te area matahiti 1940
Te hoê putuputuraa a te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i Del Rio, Texas i te area matahiti 1950
Gertrude Zippro, i ropu, e to’na mau tuahine e te mau tamarii
« O te aroha râ, o te hinaaro mau ïa i te Mesia, e ore roa ïa e mou » (Moroni 7:47).