’Ā’amu o te ’Ēkālesia
Omuaraa parau: « Te Tahi mea Maere Mau »


Omuaraa parau

« Te Tahi mea Maere Mau »

I roto i te ’āpo’ora’a mātāmua a te Sōtaiete Tauturu ’ua parau te tuahine Emma Semita : « E rave tātou i te tahi mea māere mau ».1 ’Ua tano roa oia. ’Ua ’ī te ’ā’amu o te Sōtaiete Tauturu i te mau hi’ora’a o te mau vahine tei rave fa’aoti i te mau mea māere mau nā roto i tō rātou fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia. ’Ua ha’amauhia te Sōtaiete Tauturu nō te tauturu ’ia fa’aineine i te mau tamari’i tamāhine a te Atua nō te mau ha’amaita’ira’a nō te ora mure ’ore. E tauturu te Sōtaiete Tauturu i te fa’aineine i te mau vahine nō te mau ha’amaita’ira’a o te ora mure ’ore ’ia fa’arahi rātou i tō rātou fa’aro’o i te Metua i te Ao ra ’e ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara ; ’ia ha’apūai rātou i te mau ta’ata, te mau ’utuāfare ’e te mau fare nā roto i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a ’e ’ia ’ohipa tāhō’ē rātou nō te tauturu i te feiā i roto i te fifi. E fa’atupu te mau vahine i teie mau fā ’a ’imi ai rātou, ’a fāri’i ’e ’a ’ohipa ai mai te au i te heheura’a e tae mai ia rātou iho i roto i tō rātou mau pi’ira’a ’e i roto i tō rātou iho orara’a.

E ere teie buka i te hoê aamu no te mau mea i tupu, e ere atoa te hoê tamataraa ia horo‘a i te hoê hi‘oraa no te mau mea atoa ta te Sotaiete Tauturu i faaoti. E horo‘a mai râ teie buka i te hoê tuatapaparaa no te ohipa hanahana a te Sotaiete Tauturu. Na roto i te mau aamu, te mau ohipa tei tupu i te mau taata, te mau papa‘iraa mo‘a, e te mau parau a te mau peropheta no te mau mahana hopea nei e a te feia faatere no te Sotaiete Tauturu, te haapii mai nei teie buka no ni‘a i te mau hopoi‘a e te mau rave‘a tei horo‘ahia i te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i te faanahoraa no te oaoa a te Metua i te Ao ra.

No teaha e tuatapapa ai i te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu ?

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball, te ahuru ma piti o te Peresideni no te Ekalesia, « Ua ite tatou e te mau tuahine tei mauruuru hohonu i te mau mea no mutaa iho e faaineine ïa ratou i te hoê ananahi parau-ti‘a » E nehenehe te hoê tuatapaparaa i teie buka e tauturu i te mau vahine ia faarahi i to ratou mauruuru no te mau mea no mutaa iho e to ratou ite no to ratou faufaa ai‘a varua.

E haapii mai te aamu o te Sotaiete Tauturu i te ti‘araa hanahana e te faufaa hopea ore o te mau tamarii tamahine a te Atua. E aamu tei î i te Varua no te mau vahine puai, te haapa‘o e te mana‘o tae tei tavini ma te ore i itehia e te taata. Na roto i te hoê tuatataparaa i teie aamu, e nehenehe ïa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia ite e ua ite to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii tamahine, e te here nei Oia ia ratou, e te horo‘a nei Oia ia ratou i te mau hopoi‘a mo‘a, e te arata‘i nei Oia ia ratou a rave faaoti ai ratou i taua mau hopoi‘a ra. I roto i ta ratou mau tautooraa, ua tahoê te mau vahine o te Ekalesia i te mau tane tei mau i te autahu‘araa no te patu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei e no te haapuai i te mau utuafare no Ziona.

Te tuatapaparaa a te taata iho no Te Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia

Eita te faufaa o teie buka e itehia i roto i te mau tai‘o mahana e te mau haapapûraa, i roto râ i te mau tumu ohipa, te mau ture, e te mau hoho‘a ta te buka e haapii mai. A tai‘o ai ratou e a faahiti pinepine ai ratou i teie buka, e ite ïa te mau tuahine tata‘itahi no te Sotaiete Tauturu e te faufaa ai‘a a te Sotaiete Tauturu e ere noa ïa no ni‘a i te mau vahine tei ora i mutaa ihora, no ni‘a atoa râ i te mau vahine na te ao taatoa nei i teie mahana o te rave e o te haapa‘o i te mau fafauraa. E nehenehe teie iteraa e tauturu i te mau tuahine ia imi i te faaûruraa na roto mai i te mau mea i mutaa ihora e ia ite i te hau a faaruru ai ratou i to ananahi.

E nehenehe te mau haapiiraa, te mau aamu e te mau hoho‘a i roto i te buka e arata‘i i te mau tuahine ia haamau i te mau mea matamua roa e te mau peu i roto i to ratou mau oraraa o te tauturu ia ratou ia faarahi i te faaroo e to ratou iho parau-ti‘a, ia haapuai i te mau utuafare e te mau nohoraa, e ia imi e ia tauturu i te feia tei roto i te fifi.

Ua parau te Tuahine Belle S Spafford, the iva o te Peresideni Rahi o te Sotaiete Tauturu: « Te ti‘aturi nei au e e mea maitai ia hi‘opo‘a te vahine i teie mahana i te mau mea auhia e ana, ia faito i te mau faaoaoaraa ta’na e rave nei, e i muri iho ia rave i te mau taahiraa no te faaohie i to’na oraraa, ma te tuu i mua roa te mau mea faufaa rahi, ma te haapuai i te mau mea i reira te mau utu‘a maitai rahi roa‘e e maoro roa‘e e noaa ai, e ma te faaore i te mau mea faufaa ore ».3

A haapii ai ratou mai roto mai i te aamu o te Sotaiete Tauturu, e nehenehe i te mau tuahine ia ite i te mau hoho‘a, te mau faaiteraa, e te mau ture faufaa mau no ratou. Ma te faaûruhia e teie nei mau iteraa e te mau haapiiraa a te mau peropheta tahito e no te mau mahana hopea nei, e nehenehe ta te mau tuahine e imi, e farii, e ohipa mai te au i te heheuraa ta ratou iho e farii. E nehenehe ta ratou e farii i te arata‘iraa a tutava ai ratou ia riro ei nunaa ta te Fatu e hinaaro ia ratou ia riro e ia rave i te mau mea Ta’na e hinaaro ia ratou ia rave.

E nehenehe ta te mau tuahine e ite i te faaitoitoraa i roto i te mau parau a Alama: « Na roto i te mau mea iti e te papû ra e faatupuhia‘i te mau mea rarahi ».4 Na te mau mea iti e te papû ta ratou e rave faaoti e tauturu ia ratou ia ite e nahea te Fatu e haapuai ai ia ratou e e arata‘i ai i to ratou oraraa.

Te tuatapaparaa i te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu e Vetahi ê.

E riro teie buka ei rave‘a faufaa rahi no te tauturu i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ia haapii amui i te mau Sabati e i te tahi atu mau mahana no te hebedoma. No te imi i te haamaramaramaraa no ni‘a i te haapiiraa i roto i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu, e nehenehe ta te feia faatere no te Sotaiete Tauturu paroita e te amaa e hi‘o i roto i te buka arata‘i e i ni‘a i te itenati LDS.org No te imi i te haamaramaramaraa papû no te faaohiparaa i teie buka i roto i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu, e nehenehe ïa ta ratou e haere atu i ni‘a i te itenati LDS.org e ia hi‘o i te tahi atu mau arata‘iraa tei nene‘ihia e te Ekalesia.

Ua opuahia e ia haere atu te mana no teie buka i rapae atu i te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu. E nehenehe ta te mau utuafare ia tuatapapa e ia aparau amui i te mau hoho‘a e te mau haapiiraa i roto i te buka. E nehenehe ta te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu e faaiteite i te buka i to ratou mau hoa. E nehenehe i te mau melo no te Ekalesia no te mau huru faito matahiti atoa e faaohipa i te buka ei faahororaa i roto i te mau haapiiraa, te mau a‘oraa e te mau apooraa.

Haamauruururaa

Te faaite nei te feia tei faaineine i teie buka no te nene‘iraa i to ratou mauruuru ia Lucile C. Tate e to’na fetii tamahine Elaine R. Harris, tei piihia e tei faataahia i te matahiti 1996 no te papa‘i i te hoê aamu tei ore i nene‘ihia no ni‘a i te Sotaiete Tauturu. Ua tape‘ahia ta raua ohipa ei materia tauturu haapiiraa i roto i te mau parau tuatapaparaa a te Ekalesia. Na ta raua tautooraa no te papa‘i i ni‘a i te oraraa o te mau peresideni faatere no te Sotaiete Tauturu e te mau oro‘a rahi i roto i te Sotaiete Tauturu i faanaho mai i te niu no teie buka.

Te haamauruuru-atoa-hia nei te mau taata i muri nei: Susan W. Tanner, tei faataahia i te matahiti 2009 no te papa‘i i te taatoaraa o te aamu matamua no te Sotaiete Tauturu no te taatoaraa o te Ekalesia, ma te faaohiparaa i te ohipa a te Tuahine Tate e te Tuahine Harris ei niu; te mau papa‘i ve‘a faatere e te feia faanaho, tei haru mai i te varua ta teie buka e riro mai e o tei haa itoito no te faatupu i te reira; te tahi atu feia papa‘i, te feia tei horo‘a mai i te mau mana‘o, e te feia papa‘i aamu, o tei faaitehia na roto i te mau faahitiraa no ta ratou papa‘iraa tei nene‘ihia i roto i te mau nota i te hopea o teie buka.

I te hopea, eita roa teie aamu e noaa i te papa‘ihia maori râ na roto i te faaroo, te haapa‘o e te taviniraa a te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i te aamu o te Ekalesia.

Omuaraa parau

  1. Emma Smith, i roto i te Buka Minuti a te Sotaiete Tauturu, Nauvoo, Illinois, 17 no Mati 1842, Church History Library, 12.

  2. Spencer W. Kimball, « Privileges and Responsibilities of Sisters », Ensign, Novema 1978, 104.

  3. Belle S. Spafford, A Woman’s Reach (1974), 96–97.

  4. Alama 37:6.

Mai ia Maria e Mareta i roto i te Faufaa Apî, te tavini nei te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu ei mau pĭpĭ haapa‘o maitai na Iesu Mesia.

E tauturu ta ratou iho tuatapaparaa i te mau vahine ia haapii mai i ta ratou mau hopoi‘a i roto i te basileia o te Atua.

E nehenehe ta te mau tuahine e haamaitai te tahi i te tahi a tuatapapa ai ratou i te aamu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu.

Nene’i