Galuega 9:10–31
“O le Ipu Lava O Ia Ua Filifilia Ma’u e Momoli Lo’u Igoa”
Ina ua poloaiina e le Alii i se faaaliga ia Anania e saili ma faamanuia ia Saulo, sa musu Anania i le taimi muamua ona sa ia faalogo “i mea leaga e tele na faia [e Saulo]” (Galuega 9:13). Sa fesoasoani Iesu Keriso ia Anania ina ia vaai ia Saulo e faapei ona Ia silasila ia te ia (Saulo). O lenei lesona ua faamoemoe e fesoasoani ia te oe e iloa ai le gafatia o loo silafia e le Alii i isi e ui lava i ni o latou vaivaiga ma mea sese ua tuana’i.
Faaaogaina o mataupu faavae ma aoaoga faavae i le vasega. A o galulue tamaiti a’oga ma le faatuatua e faaaoga aoaoga faavae ma mataupu faavae o le talalelei, o le a molimau atu le Agaga Paia ia i latou e uiga i na upumoni (taga’i i le Ioane 7:17). Vaavaai mo avanoa mo tamaiti a’oga e faia ai ni faatinoga i totonu o le vasega ina ia mafai ai e le Agaga Paia ona matua molioo upumoni i o latou loto.
Sauniuniga a le tamaitiiti a’oga: Valaaulia tamaiti a’oga e mafaufau loloto i le fesili lenei: “E mafai faapefea ona suia le matou mafutaga ma lo’u aiga po o uo pe afai ou te vaai ia i latou e faapei ona silasila le Faaola ia i latou?”
Gaoioiga e Mafai Ona Aoao Mai Ai
Pagota ma nameri
Sa ta’uina atu i se tagata sa leoleo i se falepuipui i Amerika sa taumafai malosi e fesoasoani e toe faaleleia i latou sa i ai i lana falepuipui, e faapea, “E tatau ona e iloa e lē liua e nameri o latou ila!” (taga’i i le Thomas S. Monson, “Vaai Atu i Isi i Tagata e Mafai ona Avea ai i Latou,” Ensign po o le Liahona, Nov. 2012, 69).
-
O le a sou manatu i le mea na taumafai lenei tagata e ta’u atu i lenei saunoaga?
-
Na e molimauina pe na e oo i se uiga faapena?
Sa tali atu le leoleo falepuipui, “E tatau ona e iloa ou te lē galue ma ni nameri. Ou te galue i tagata, ma e suia tagata i aso uma” (“Vaai Atu i Isi i Tagata e Mafai ona Avea ai i Latou,” 69).
-
Aisea e tāua ai le talitonu e mafai ona suia tagata? O le a se mea e ono faigata ona talitonuina e uiga i lea tulaga?
I le lesona o le asō o le a tatou faatusatusa ai le vaai o tagata ia Saulo ma le silasila a le Faaola ia te ia. Sa sauāina malosi e Saulo ia tane ma fafine o e na mulimuli ia Iesu Keriso. Vaavaai mo mea e mafai ona e aoaoina mai le Faaola e uiga i lou vaai ia te oe lava ia faapea ma i isi.
Na tali Iesu Keriso i tatalo a Saulo
Sa faaali le Faaola ia Saulo a o aga’i atu o ia i Tamaseko e pu’eina faapagota tagata o le Ekalesia a Keriso. O lea mea na oo ia Saulo na i’u ina tauaso o ia. Sa le’i ’ai pe inu o ia mo aso e tolu, ma sa ia tatalo i le Atua mo se fesoasoani (taga’i i le Galuega 9:1–9, 11).
Faitau le Galuega 9:10–12, ma vaavaai pe na faapefea ona filifili le Atua e tali i le tatalo a Saulo.
-
O a ni mea na e mātauina i nei fuaiupu na foliga mai e tāua ia te oe?
-
Aisea e te manatu ai na auina mai e le Atua se tasi e fesoasoani ia Saulo nai lo le tau lava ina aveesea o le tauaso o Saulo e le Atua lava ia?
Faitau le Galuega 9:13–15 e iloa ai pe na faapefea ona eseese le vaai a Anania ma le silasila a le Alii ia Saulo. (E tāua le iloa e faapea, o le mea na faalogo i ai Anania e uiga ia Saulo na sa’o lava [taga’i i le Galuega 8:3 ; 9:1–2 ].)
I lau api faamaumau o suesuega, tusi ai se ata faigofie e faatusa i ai Saulo. I le tasi itu o lau ata tusi, tusi ai se fasifuaitau se tasi e aotele ai pe na ono faapefea le vaai a Anania ma isi ia Saulo i na ona aso. I le isi itu, tusi ai se fasifuaitau se tasi e aotele ai le silasila a le Alii ia Saulo.
Sa faatuatuaina e Anania le silasila a le Alii ia Saulo. Faitau le Galuega 9:17–20 e vaai pe o le a le mea na sosoo ai ona tupu.
Atonu e te manao foi e matamata le vitiō “The Road to Damascus,” o loo maua i le ChurchofJesusChrist.org, mai le faailotaimi 1:55 seia oo i le 5:21.
Mafaufau e taofi le vitiō i le faailotaimi 4:14. Fesili i tamaiti a’oga pe o le a so latou manatu i le mea na fesoasoani le Alii ia vaai i ai Anania. Atonu e iloa e tamaiti a’oga na faapupulaina e le Alii mata o Saulo ae sa fesoasoani foi ia Anania e vaai atu ia Saulo i se auala fou ma le lelei.
E mafai foi ona valaaulia tamaiti a’oga e faitau le Galuega 26:16–18 e iloa ai sa finagalo le Alii e auina atu Saulo i isi e fesoasoani e faapupula o latou mata ma taitai atu i latou i lo latou Faaola.
Mafaufau e valaaulia tamaiti a’oga e faasoa mai a latou ata o Saulo ma faatusatusa a latou fasifuaitau o faamatalaina ai o ia.
-
O le a sou manatu i le mea e tāua ai le auala na silasila atu ai Iesu ia Saulo? Aisea?
-
O a ni mataupu faavae e mafai ona tatou aoaoina e uiga ia Iesu Keriso mai lenei tala?
Atonu e faailoa mai e tamaiti a’oga ni nai mataupu faavae, e aofia ai le e silasila le Alii ia i tatou i tulaga e faaono mafai ona avea ai i tatou; e fesoasoani Iesu Keriso ia i tatou ia vaai atu i isi i se vaaiga e faavavau;ma e alofa mutimutivale le Alii ma faatagaina i tatou e sui ma mulimuli ia te Ia. Mafaufau e tusi mataupu faavae na ta’ua e tamaiti a’oga i luga o le laupapa ona talanoaina lea pe aisea e taua ai na mataupu faavae ia i latou.
E mafai e Iesu Keriso ona fesoasoani ia i tatou e vaai atu ai i isi e ala i Ona fofoga
Faaalu se minute e mafaufau ai e uiga i le auala e te vaai atu ai i tagata e masani ona outou fegalegalea’i faatasi. Vaavaai i le lisi o tagata o loo i lalo, ma faaaoga ni upu se lua e faamatala ai pe faapefea ona e vaai ia i latou taitoatasi.
O se matua
O se tei
O se faiaoga
O se uo
O oe lava ia
O isi tusitusiga paia ma upu a perofeta e mafai ona fesoasoani ia tatou malamalama atili ai i le ala e silasila mai ai le Tama Faalelagi ma le Faaola i tagata taitoatasi. Faitau le 1 Samuelu 16:7, Mataupu Faavae ma Feagaiga 18:10–13, ma le saunoaga lea a Elder Jeffrey R. Holland o le Korama a Aposetolo e Toasefululua.
“O mai e pei ona outou i ai,” ua fetalai mai ai se Tama alofa ia i tatou taitoatasi, ae ua Ia faaopoopo mai, “Aua le fuafua e tumau ai lava pei ona e i ai.” Tatou te ataata ma manatua o loo naunau lava le Atua ia faia i tatou ia sili atu i lo tagata na tatou mafaufau e mafai ona avea ai i tatou.
(Jeffrey R. Holland, “O Pese e Usuina ma Lē Usuina,” Ensign po o le Liahona, Me 2017, 51)
E faavae i mea ua e aoaoina, toe foi i tua i le lisi o tagata ma faaaoga nei ni upu se lua e faamatala ai i latou taitasi i le silafaga a le Tama Faalelagi ma Iesu Keriso.
-
O le a se mea e mafai ona e faia ia e vaai atili ai i tagata e faapei ona silasila i ai le Tama Faalelagi ma Iesu Keriso?
-
Aisea e ono faigata ai ona vaai atu pea i isi i le ala e silasila ai le Faaola ia i latou?
-
Aisea e aogā ai le taumafai e vaai atu i isi i lenei auala?
E tusa lava pe ua suia se tagata e ala i le filifili e mulimuli ia Iesu Keriso, o nisi taimi e faigata ai ona talitonu ua suia moni lava i latou. Sa faigata i nisi tagata ona talitonu ina ua suia Saulo mai le sauāina o Kerisiano i le avea ai o ia lava ma se soo o Iesu Keriso.
Faitau le Galuega 9:20–22, 26–27, ma vaavaai mo le tali a tagata ia Saulo i le taimi lea a o ia tala’i atu le talalelei a Iesu Keriso.
-
O le a se mea na e mātauina e uiga i le tali atu a tagata?
-
O le a se mea e mafai ona e aoao mai ia Panapa i lenei faataitaiga?
Tusifaamaumau mea e te manao e fai pe manatua ona o au suesuega i le asō. E mafai ona aofia ai mea o le a e faia e vaai lelei ai i isi e pei ona silasila mai ai le Alii ia i latou.
Molimau atu i le mana o Iesu Keriso e fesoasoani ia i tatou ma isi ia suia. Valaaulia tamaiti a’oga e vaai ia i latou lava ma isi i le ala e silasila ai le Faaola ia i tatou.
Talatalaga ma Faamatalaga o Talaaga
Galuega 9:15–17 . E mafai faapefea e le vaai ia i tatou lava ma isi i le auala e silasila ai le Tama Faalelagi ia i tatou ona faateleina ai lo tatou lotomaualalo?
O Elder Dale G. Renlund o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, na faasoa mai le tala lenei e fesoasoani ai e tali lenei fesili:
I ni nai tausaga ua mavae sa valaauina ai se alii talavou lelei e igoa ia Curtis e auauna atu i se misiona. O ia o se ituaiga o faifeautalai e tatalo uma peresitene o le misiona ia latou maua. Sa gaua’i o ia ma galue malosi. I se tasi taimi, sa tofia ai o ia e soa ma se faifeautalai sa faatamaitiiti lava, faigata ona fegalegalea’i ma tagata, ma sa le’i naunau punoua’i e faatino lelei le galuega.
I se tasi aso a o la tietie atu i a la uila vilivae, sa tepa atu i tua Curtis ma vaai atu i lana soa ua oso i lalo mai lana uila ma savali e aunoa ma se mafuaaga. Ma le filemu lava, sa faailoa atu e Curtis lona faanoanoa i le Atua; pagā le fitā o le soa faatasi ai ma se tasi e matuā manaomia ona ia fetosoa’ia solo ina ia ausia ai se mea. I ni nai minute mulimuli ane, sa maua e Curtis se uunaiga loloto, e peiseai na fetalai ane le Atua ia te ia, “E te iloa, Curtis, a faatusatusa mai ia te a’u, e lē telē lava so oulua eseesega.”
(Dale G. Renlund, “Le Au Paia o Aso e Gata Ai, Taumafai Pea,” Ensign po o le Liahona, Me 2015, 58)
Galuega 9:26–27 . E mafai faapefea ona ou fesoasoani i se tasi ua manao e sui?
O Elder Jeffrey R. Holland o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, na faamatalaina:
Tuu atu i tagata ia salamo. Tuu atu i tagata ia tuputupu a’e. Talitonu e mafai e tagata ona sui ma faaleleia. Pe o le faatuatua ea lena? Ioe! Pe o le faamoemoe ea lena? Ioe! Pe o se alofa mamā ea lena? Ioe! O le taualuga o mea uma, o le alofa mamā, o le alofa lē pōna lea o Keriso. Afai sa tanumia se mea i le taimi ua tuana’i, tuu ai pea ia tanumia. Aua e te fefoifoia’i ma lau tama’i paelo oneone ma le tama’i suō e eli ai i luga, ma faalealea solo, ona togi atu lea i se isi ma faapea atu, “Ei! O e manatua le mea lenei?” Pisi! [pa’ō o le oneone susū pe a togi i se mea]
Ia, mate mai la? E le taumatea lava e i’u ina toe eliina mai i luga se fasimeaai mai lau tanugā lapisi ma le tali, “Ioe, ou te manatuaina. O e manatuaina le mea lenei?” Pisi. [pa’ō o le oneone susū pe a togi i se mea]
Ma e lē umi ae o mai tagata mai lena fetufaaiga ua palapala ma eleelea ma faanoanoa ma tigā, ae o le mea o loo augani mai ai lo tatou Tama i le Lagi o le mamā ma le agalelei ma le fiafia ma le faamalologa.
O lena taula’i i olaga ua tuana’i, e aofia ai mea sese ua tuana’i, e matuā le sa’o lava! E lē o le talalelei lena a Iesu Keriso.
(Jeffrey R. Holland, “The Best Is Yet to Be,” Ensign, Jan. 2010, 26–27)
Galuega Faatino Faaopoopo e Aoao Mai Ai
O upu tatou te faaaogaina e faamatala ai i tatou lava
Mafaufau e valaaulia tamaiti a’oga e vaai faalemafaufau i se feiloa’iga puupuu ma se tasi mo le taimi muamua. Fai atu ia i latou e mafaufau i ni upu se lua e ono faaaoga e lenei tagata e faamatala ai i latou. Ona fai atu lea i tamaiti a’oga e mafaufau e uiga i upu o le a faaaoga e tagata o e iloa lelei i latou, aemaise ai Iesu Keriso. Valaaulia tamaiti a’oga e talanoaina le fesili lenei: Faamata e faapefea ona ese le lalolagi pe afai tatou te vaai i le tasi ma le isi i le ala e silasila mai ai le Faaola ia i tatou?