Alăturați-vă turmei lui Dumnezeu
În turma lui Dumnezeu, avem parte de grija atentă, încurajatoare a Păstorului cel Bun și suntem binecuvântați să simțim dragostea Sa mântuitoare.
Ca tineri părinți, fratele și sora Samad au învățat Evanghelia lui Isus Hristos în casa lor simplă, cu două camere, din Semarang, Indonezia.1 Așezați în jurul unei mese mici, cu o lampă slabă care părea să atragă mai mult țânțari decât să ofere lumină, doi tineri misionari i-au învățat adevăruri eterne. Prin rugăciune sinceră și călăuzirea Duhului Sfânt, au ajuns să creadă ceea ce au fost învățați și au ales să fie botezați și să devină membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Acea hotărâre și modul lor de viață de atunci înainte i-au binecuvântat pe fratele și sora Samad și pe familia lor în toate aspectele vieții lor.2
Ei se numără printre primii sfinți pionieri din Indonezia. Mai târziu, au primit rânduielile din templu și fratele Samad a slujit ca președinte de ramură și, apoi, ca președinte de district, mergând cu mașina prin toată provincia Central Java pentru a-și îndeplini responsabilitățile. În ultimul deceniu, a slujit ca primul patriarh al Țărușului Surakarta, Indonezia.
Fiind unul dintre misionarii din acea casă umilă și plină de credință de acum 49 de ani, am văzut în ei ceea ce ne-a învățat regele Beniamin în Cartea lui Mormon: „Aș dori ca voi să vă gândiți la starea binecuvântată și fericită a acelora care țin poruncile lui Dumnezeu. Căci iată, ei sunt binecuvântați în toate lucrurile, atât cele lumești, cât și cele spirituale”3. Binecuvântările care se revarsă în viața celor care urmează exemplul și învățăturile lui Isus Hristos, care aleg să fie numărați printre ucenicii Săi, sunt numeroase, pline de bucurie și eterne.4
Turma lui Dumnezeu
Invitația pe care Alma a făcut-o celor adunați la Apele lui Mormon de a face legământul botezului începe cu următoarea frază: „Acum, după cum sunteți dornici să vă adunați în turma lui Dumnezeu”5.
Un staul sau un adăpost este un țarc mare, adesea construit cu pereți de piatră, în care oile sunt protejate noaptea. Are doar o singură intrare. La sfârșitul zilei, păstorul cheamă oile. Ele îi cunosc glasul și, prin poartă, intră în siguranța staulului.
Poporul lui Alma ar fi știut că păstorii stau la poarta îngustă a staulului pentru ca, atunci când oile intră, ele să fie numărate6 și rănile și afecțiunile lor să fie văzute și îngrijite una câte una. Siguranța și starea bună a oilor depind de dorința lor de a se duce în staul și a rămâne în staul.
Printre noi pot fi unii care simt că sunt la marginea turmei, crezând, poate, că este mai puțină nevoie de ei sau sunt mai puțin apreciați sau că locul lor nu este în turmă. Și, la fel ca în adăpost, în turma lui Dumnezeu, uneori, îi supărăm pe alții sau suntem supărați de alții și trebuie să ne pocăim sau să iertăm.
Dar Păstorul cel Bun7 – adevăratul nostru păstor – este întotdeauna bun. În turma lui Dumnezeu, avem parte de grija Sa atentă, încurajatoare și suntem binecuvântați să simțim dragostea Sa mântuitoare. El a spus: „Te-am săpat pe mâinile Mele, și zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!”8. Salvatorul nostru a săpat pe palmele Sale păcatele, durerile, suferințele noastre9 și tot ceea ce este nedrept în viață10. Toți sunt bineveniți să primească aceste binecuvântări, dacă „[sunt] dornici să [se alăture]”11 și aleg să fie în turmă. Darul libertății de a alege nu este doar dreptul de a alege; este ocazia de a alege ceea ce este drept. Iar pereții staulului nu sunt o constrângere, ci o sursă de siguranță spirituală.
Isus ne-a învățat că este „o turmă și un Păstor”12. El a spus:
„Cine intră pe ușă, este păstorul oilor…
și oile aud glasul lui…
și oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul”13.
Apoi, Isus a declarat: „Eu sunt ușa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit”14, învățându-ne clar că există o singură cale pentru a intra în staulul lui Dumnezeu și un singur mod de a fi salvat. Este prin și în Isus Hristos15.
Cei din turma lui Dumnezeu au parte de binecuvântări
Învățăm cum să intrăm în turmă din cuvântul lui Dumnezeu, care este doctrina predată de Isus Hristos și profeții Săi.16 Când urmăm doctrina lui Hristos și ne alăturăm turmei prin credință în Isus Hristos, pocăință, botez și confirmare, și credință continuă17, Alma a promis patru binecuvântări personale concrete. Puteți (1) „fi mântuiți de Dumnezeu”, (2) „să vă numărați printre aceia de la învierea dintâi”, (3) „avea viață veșnică” și (4) Domnul va „revărsa Spiritul Său mai din plin asupra voastră”18.
După ce Alma a propovăduit despre aceste binecuvântări, oamenii au bătut din palme de bucurie. Iată de ce.
În primul rând, a răscumpăra înseamnă a plăti o datorie sau o obligație sau a elibera de orice suferință sau vătămare19. Nicio îmbunătățire personală din partea noastră nu ne poate curăța de păcatele pe care le-am săvârșit sau întregi în urma rănilor pe care le-am suferit fără ispășirea lui Isus Hristos. El este Mântuitorul nostru20.
Al doilea, datorită învierii lui Hristos, toți vor fi înviați21. După ce spiritul nostru părăsește trupul nostru muritor, fără îndoială, vom aștepta cu nerăbdare momentul în care vom putea, din nou, cu un trup înviat să-i îmbrățișăm pe cei pe care îi iubim. Vom aștepta cu nerăbdare să fim printre aceia de la învierea dintâi.
Al treilea, viața eternă înseamnă să trăim în prezența lui Dumnezeu și să trăim așa cum trăiește El. „Este cel mai mare dar dintre toate darurile lui Dumnezeu”22 și va aduce o plenitudine de bucurie23. Acesta este scopul și obiectivul suprem al vieții noastre.
Al patrulea, însoțirea unui membru al Dumnezeirii, Duhul Sfânt, ne oferă îndrumarea și alinarea de care avem mare nevoie în această viață muritoare.24
Gândiți-vă la unele dintre cauzele nefericirii: suferința vine din pricina păcatului25, tristețea și singurătatea din pricina morții unei persoane dragi și teama din pricina faptului că nu știm ce se întâmplă când murim. Dar, când intrăm în turma lui Dumnezeu și ținem legămintele pe care le-am făcut cu El, simțim pacea care vine din faptul de a ști și a avea încredere că Hristos ne va mântui de păcatele noastre, că separarea trupului de spirit se va încheia mai curând și că vom trăi etern în prezența lui Dumnezeu în modul cel mai glorios.
Aveți încredere în Dumnezeu și acționați cu credință
Frați și surori, scripturile abundă de exemple ale puterii maiestuoase a Salvatorului și ale milei și harului Său plin de compasiune. În timpul slujirii Sale pe pământ, binecuvântările Sale de vindecare au fost oferite celor care au avut încredere în El și au acționat cu credință. De exemplu, omul bolnav de la scăldătoarea Betesda a mers când, cu credință, a urmat porunca Salvatorului: „Scoală-te… ridică-ți patul și umblă”26. Cei care erau bolnavi sau suferinzi de orice fel în țara Abundența au fost vindecați când, „în acord [ei s-au] dus”27.
În mod asemănător, pentru a primi binecuvântările minunate promise celor care se alătură turmei lui Dumnezeu, noi trebuie să facem exact acest lucru – să alegem să venim. Alma cel Tânăr ne-a învățat: „Și, acum, vă spun vouă că Păstorul cel Bun vă cheamă; și dacă veți asculta de glasul Lui, atunci El vă va aduce în turma Sa”28.
Cu câțiva ani în urmă, un prieten drag a murit de cancer. Când soția sa, Sharon, a scris pentru prima dată despre diagnosticul lui, ea a spus: „Alegem credința. Credința în Salvatorul nostru, Isus Hristos. Credința în planul Tatălui nostru Ceresc și credința că El cunoaște nevoile noastre și Își îndeplinește promisiunile”29.
Am întâlnit mulți sfinți din zilele din urmă, precum Sharon, care simt pacea interioară de a fi în siguranță în turma lui Dumnezeu, mai ales când vin ispita, opoziția sau adversitatea.30 Ei au ales să aibă credință în Isus Hristos și să-l urmeze pe profetul Său. Dragul nostru profet, președintele Russell M. Nelson, ne-a învățat: „Tot ce este bun în viață – orice posibilă binecuvântare de importanță eternă – începe având credință”31.
Alăturați-vă pe deplin turmei lui Dumnezeu
Stră-stră-străbunicul meu James Sawyer Holman a venit în Utah în anul 1847, dar nu a fost printre cei care au sosit în luna iulie cu Brigham Young. El a venit mai târziu în acel an și, potrivit înregistrărilor familiei, avea responsabilitatea de a aduce oile. Nu a ajuns în Valea Salt Lake până în luna octombrie, dar el și oile au reușit să ajungă.32
La figurat vorbind, unii dintre noi sunt încă pe câmpii. Nu toată lumea ajunge cu primul grup. Dragii mei prieteni, vă rog să continuați călătoria – și să-i ajutați și pe alții – să vă alăturați pe deplin turmei lui Dumnezeu. Binecuvântările Evangheliei lui Isus Hristos sunt incomensurabile pentru că sunt eterne.
Sunt profund recunoscător că sunt membru al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Depun mărturie despre dragostea Tatălui nostru Ceresc și a Mântuitorului nostru, Isus Hristos, și despre pacea care vine numai de la Ei – pacea interioară și binecuvântările pe care le găsim în turma lui Dumnezeu. În numele lui Isus Hristos, amin.