2010
Te mau Haamaitairaa o te Hiero
2010


Te mau Haamaitairaa o te Hiero

E hopoi mai te hiero i te tumu no to tatou oraraa. E hopoi mai i te hau i to tatou varua —eiaha râ te hau e hopoihia e te taata nei area râ, te hau i fafauhia mai e te Tamaiti a te Atua i parau ai Oia e, « E hau Ta‘u e vaiiho ia outou nei, o To‘u nei hau Ta‘u e ho atu no outou ».

I roto i te hiero e nehenehe tatou e ite e ua piri roa tatou i te Fatu.

Te mana‘o nei au e aita atu e vahi i roto i te oa nei e haafatata vau i te Fatu oia ho‘i i roto i te hoê o To’na hiero mo‘a. E haamahoraraa i te hoê pehe:

Eaha te atearaa o te ra‘i ?

E ere i te mea atea roa.

I roto i te hiero o te Atua,

Tei teie vahi o ta tatou e ti‘a ra.

Ua parau te Fatu:

« Eiaha e haapu‘e noa i te tao‘a na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia‘i e e eiâhia e te êiâ:

« E haapue râ i te tao‘a na outou i ni‘a i te ra‘i, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai:

« Te vahi hoi i vaiihohia‘i ta outou tao‘a ra e riro atoa i reira to outou aau ».1

I te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, ua riro te hiero ei vahi mo‘a roa i te fenua nei. E fare no te Fatu, e mai ta te parau e faaite ra i rapae i te hiero e, te hiero o tei « mo‘a roa i te Fatu ».

E faateitei te hiero e e faahanahana ia tatou.

I roto i te hiero, e haapiihia‘i te faanahoraa faahiahia a te Atua. I roto te hiero e ravehia ai te mau fafauraa mure ore. E faateitei te hiero ia tatou, e faahanahana ia tatou, e ti‘a ei fare mori no tatou paato‘a ia hi‘o, e ia faaite ia tatou te hanahana tiretiera. E fare no te Atua Te mau mea atoa e tupu i roto mai te papa‘i o te hiero e mea faateiteihia e e mea faahanahanahia.

Ua riro te hiero no te mau utuafare, ei hoê o te mau tao‘a rahi a‘e e vai ra ia tatou i te tahuti nei. Ua haamaramarama maitai te Fatu a parau ai ia tatou no te mau metua tane ma te faaite e e hopoi‘a na tatou ia here i ta tatou mau vahine ma to tatou aau atoa e e ho atu na ratou e na ta tatou mau tamarii. Ua faaite Oia e te ohipa rahi roa‘e ta tatou te mau metua e rave o te rave faaotiraa i roto i to tatou mau fare, e e riro to tatou fare mai te ra‘i ra te huru, maori râ ia taatihia to tatou faaipoiporaa i roto i te fare o te Atua.

Ua faati‘a mai o Elder Matthew Cowley tei pohe, tei riro ei melo no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i te hoê Mahana Maa avatea, i te iteraa rau o te hoê papa ruau e e rima i roto i te rima, ua afai i ta’na mootua tamahine i te hoê haere-mata‘ita‘i-raa no to’na mahana fanauraa – eiaha i te vahi mata’ita’iraa animala e aore râ, i te hoho‘a teata area râ, i te aua o te hiero. Ua haere raua, ma te parau faati‘a a te taata haapa‘o fenua, i te opani aano o te hiero. Ua parau oia ia tuu i to’na rima i ni‘a i te patu paari e i muri iho i ni‘a i te opani rahi. Ma te marû parau atu ra ia’na, « A haamana‘o i teie mahana ua fafa oe i te hiero. E haere oe i te hoê mahana i roto ». Ta’na tao‘a aroha na teie tamarii e ere ïa i te monamona e aore râ, pape to‘eto‘e area râ, o te hoê iteraa rau hau atu i te faufaa e te mea mure ore – te hoê faaieieraa i te fare o te Fatu. Ua fafa oia i te hiero, e ua fafa mai te hiero ia’na.

E hopoi mai te hiero i te hau i to tatou varua.

Ia fafa ana‘e tatou i te hiero e ia here i te hiero, e itea te hoho‘a o to tatou oraraa i roto i to tatou faaroo. Ia haere tatou i te fare mo‘a, e ia haamana‘o tatou i te mau fafauraa o ta tatou i rave i reira, e nehenehe ia tatou e amo i te ati tata‘itahi e ia haavi i te faahemaraa tata‘itahi. E hopoi mai te hiero i te mau tumu no to tatou oraraa. E hopoi mai i te hau i to tatou varua eiaha te hau e hopoihia mai e te taata area râ, te hau i fafauhia e te Tamaiti a te Atua a parau ai Oia e, « E hau Ta‘u e vaiiho ia outou nei, o To‘u nei hau Ta‘u e ho atu no outou . Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e mata‘u ».2

Te vai nei te faaroo rahi i rotopu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou te mau rave‘a no te hi‘o mai te mea e pee tatou i Ta’na mau faaueraa, mai te mea e pee tatou i te e‘a ta Iesu o Nazareta i haere, mai te mea e here tatou i te Fatu ma to tatou aau atoa, ma to puai atoa, ma to mana‘o atoa, ma to itoito atoa e ma te aroha’tu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.3

E ti‘aturi au i te maseli « E ti‘aturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e ti‘aturi to oe ihora haapa‘o. Eiaha e haamo‘e ia’na i to oe atoa ra mau haerea: e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haerea ».4

Mai te reira noa ihoa; e vai tamau noa â mai te reira. Mai te mea e rave tatou i ta tatou ohipa e te ti‘aturi hope roa i te Fatu, e faaî tatou i To’na mau hiero, eiaha noa i te raveraa i to tatou iho oro‘a area râ, i te raveraa râ i te ohipa no vetahi ê. E tuturi tatou i ni‘a i te fata mo‘a ia riro ei mono i roto i te taatiraa o te tahoê i te mau tane e te mau vahine e te mau tamarii no amuri atu. Te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ti‘amâ i te 12raa o te matahiti e riro ïa ei mono no te feia o tei pohe e aita e haamaitairaa no te bapetizoraa. O teie te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra no oe e no‘u.

Ua tupu te hoê semeio

Ua piihia rave rahi matahiti i mairi a‘e nei, hoê paterealeha faaroo, o te Taea‘e ra o Percy K. Fetzer, ia horo‘a i te hoê haamaitairaa paterealeha i te mau melo no te Ekalesia e ora ra i muri mai i te Paruru Auri.

Ua haere te Taea‘e Fetzer i te fenua Polonia i taua mau mahana pouiri ra. Ua opanihia te mau oti‘a, e aita te huiraatira e faati‘ahia ia faarue i te reira vahi. Ua farerei te Taea‘e Fetzer i te Feia Mo‘a no Heremani o tei mareihia i reira i to te mau oti‘a opani-raa-hia i muri mai i te Tama‘i II o te Ao nei e te fenua o ta ratou e ora ra ua riro mai ïa ei tuhaa no Polonia.

To matou taata faatere i rotopu i te taato‘araa o te Feia Mo‘a no Heremani o te Taea‘e ra o Eric P. Konietz, o te ora ra i reira e ta’na vahine e te mau tamarii. Ua horo‘a te Taea‘e ra o Fetzer i te Taea‘e e te Tuahine Konietz e i te mau tamarii paari a‘e te haamaitairaa paterealeha.

I to te Taea‘e Fetzer ho‘iraa i te Hau Amui no Marite, ua pii mai oia e ua ani e nehenehe anei ta’na e haere mai e farerei ia‘u. A parahi ai oia i roto i ta‘u piha toro‘a, haamata ihora oia i te ta‘i. Ua parau mai oia, « E te Taea‘e Monson, i to‘u tuuraa i to‘u na pue rima i ni‘a i te upoo o te mau melo o te utuafare Konietz, ua horo‘a vau i te mau fafauraa o te ore roa e tupu. Ua fafau vau i te Taea‘e e te Tuahine Konietz e e ho‘i raua i to raua fenua i fanauhia oia ho‘i o Heremani, e eita raua e tape‘ahia ei tîtî no te opuaraa haapa‘o-ore no te haru i te mau fenua e e taatihia ratou ei hoê utuafare i roto i te fare o te Fatu. Ua fafau vau i ta raua tamaiti e rave faaoti oia i te hoê misioni e ua fafau vau i ta raua tamahine e e faaipoipohia oia i roto i te hiero mo‘a o te Atua. Ua ite oe e o vau atoa nei e na roto i te opani-raa-hia o te mau oti‘a, eita roa’tu ratou e farii i te rave faahoperaa o tera mau haamaitairaa. Eaha ta‘u i rave ? »

Ua parau atu vau, « e te Taea‘e Fetzer, ua ite au ia oe e ua rave oe i te mea o ta to oe Metua i te Ao ra e hinaaro ia oe ia rave ». Ua tuturi maua e piti atoa ra i raro i pihai iho i ta‘u iri papa‘iraa e ua tuu i to maua aau i to tatou Metua i te Ao ra ma te parau e te mau fafauraa i horo‘ahia i teie utuafare haapa‘o maitai no ni‘a i te hiero o te Atua e te tahi atu mau haamaitairaa e haamouhia ïa i teie nei ia ratou. Mai te mea râ e hopoi mai oia i te semeio o ta matou e hinaaro nei.

Ua tupu te semeio. Ua tuurimahia te parau fafau i rotopu i te feia faatere no te hau Polonia e te feia faatere o te Hau Repubilita o Heremani, faati‘araa i te fenua tupuna o Heremani o tei tape‘ahia i roto i taua area ra ia haere i Heremani Tooa o te Râ. Ua haere te Taea‘e e te Tuahine Konietz e ta raua na tamarii i te fenua Heremani Tooa o te Râ, e ua riro te Taea‘e Konietz ei episekopo no te paroita o ta ratou e noho ra.

E ua haere te taato‘araa o te utuafare Konietz i te hiero mo‘a i Tuite. E o vai te peresideni hiero i farii ia ratou i roto i to’na ahu toro‘a uouo e te rima mavete ? O te paterealeha Percy Fetzer – o tei horo‘a ia ratou taua fafauraa ra. I teie nei, i roto i to’na paari ei peresideni no te Hiero no Bern i te fenua Tuite, ua farii maitai mai oia ia ratou i roto i te fare o te Fatu, no te rave faahopearaa i taua fafauraa ra e ua taati-amui-hia te tane e te vahine e te mau tamarii i to ratou na metua.

Ua faaipoipo-mau-hia te tamahine i roto i te fare o te Fatu. Ua farii te tamaiti apî i to’na piiraa e ua rave faaoti i te hoê misioni rave tamau.

« E ite atu matou ia oe i te hiero ! »

No te tahi pae o tatou, to tatou tere i te hiero no te tahi noa ana‘iraa fare te atea. No vetahi, te vaira te mau moana ia tere e tau maile no te haere hou ratou a tomo ai i roto i te hiero mo‘a o te Atua.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, hou te hiero i Afirika Apato‘a i oti ai, e a haere ai i te hoê amuiraa mataeinaa i Salisbury, Rhodesia, ua farerei au i te peresideni mataeinaa o Réginal J. Nield. Ua farerei mai oia e ta’na vahine e ta’na mau tamahine haviti mau ia‘u a tomo atu ai au i roto i te fare pureraa. Ua faati‘a mai raua ia‘u e ua haaputu raua i te mau mea atoa e te faaineine ra no te mahana no te tere i te hiero o te Fatu. Area râ, te hiero e mea atea roa.

I te faaotiraa o te putuputuraa, ua ui mai na tamahine haviti e maha ia‘u no ni‘a i te hiero: « Eaha te huru o te hiero ? Ua ite noa matou i te hoho‘a ». « Eaha ta matou e farii ia tomo ana‘e matou i roto i te hiero ? » « Eaha te mea o ta matou e haamana‘o roa ? » No hoê hora te maoro, ua roaa ia‘u te rave‘a no te aparau i teie na tamahine toomaha no ni‘a i te fare o te Fatu. I to‘u haereraa i te tauraa manureva, ua taraperape mai ratou ia‘u e ua parau maira te tamahine apî a‘e e, « E ite atu matou ia oe i te hiero ! »

Hoê matahiti i muri mai, ua farii au i te utuafare Nield i roto i te Hiero o Roto Miti. I roto i te hau o te piha taatiraa, ua tahoê au no te tau e amuri atu oia’toa no teie tau, te Taea‘e e te Tuahine Nield. Ua iritihia te opani, e ua tomo mai teie na tamahine haviti i roto i te piha, ahuhia i te mau ahu hara ore. Ua apa i to ratou mama, e i muri iho te papa. E ro‘i mata tei roto i to ratou mau mata e te oaoa i roto i to ratou aau. Tei pihai iho roa matou i te ra‘i. E nehenehe matou tata‘itahi e parau e, « E utuafare matou no te ora mure ore ».

E haamaitairaa umerehia e tia‘i nei i te feia e haere mai i te hiero. Ia ora ti‘amâ noa tatou tata‘itahi, ma te rima e te aau mâ, ia fafa mai te hiero i to tatou nei oraraa e to tatou utuafare.

Eaha te atearaa o te ra‘i ? Te faaite papû nei au e ere i te mea atea roa te hiero mo‘a – no te mea i roto i teie mau vahi mo‘a e farerei au te ra‘i e te fenua e e horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii Ta’na mau haamaitairaa rarahi.

Hiero no St. George Utah. Haamo‘ahia i te 6 no Eperera 1877. Haamo‘a-faahou-hia i te 11 no Novema 1975.

Hiero no Manila Philippines Haamo‘ahia i te 25 no Tetepa 1984.

Hiero no Bountiful Utah. Haamo‘ahia i te 8 no Tenuare 1995.

Hiero no Bern i te fenua Tuite. Haamo‘ahia i te 11 no Tetepa 1955. Haamo‘a-faahou-hia i te 23 no Atopa 1992.

Te piha taatiraa, no te hiero i Roto Miti.

Nene’i