2010
Te Hiero Mo‘a
2010


Te Hiero Mo‘a

I roto i te mau hiero, e nehenehe te mau melo o te Ekalesia o tei faati‘ahia ia amui atu i roto i te mau oro‘a teitei a‘e no te faaoraraa tei heheuhia i te taata nei.

I roto i te mau hiero e nehenehe tatou e e amui atu i roto i te mau oro‘a teitei a‘e no te faaoraraa.

E rave rahi tumu te taata e hinaaro ai e haere i te hiero. Tae noa‘tu te huru rapae o te hiero e au ra ia te faaite mai ra i ta‘na mau opuaraa hohonu no te pae varua. E mea papû a‘e i roto i to’na mau papa‘i. I ni‘a a‘e i te opani o te hiero e fâ mai te parau faaturaraa « Haama‘ohia i te Fatu ». I tomo outou i roto i te hoê hiero i haamo‘ahia, tei roto ia outou i te fare o te Fatu.

I roto i te mau hiero, e nehenehe te mau melo o te Ekalesia o tei faati‘ahia ia amui atu i roto i te mau oro‘a teitei a‘e no te faaoraraa tei heheuhia mai i te taata nei. I reira, i roto i te hoê pureraa mo‘a, te hoê taata e horo‘ihia‘i e faatahinuhia‘i e haapiihia‘i e rave ai i to‘na oro‘a e e taatihia‘i. E ia farii tatou i teie mau haamaitairaa no tatou iho, e nehenehe ïa tatou e rave no te feia pohe e o tei ore i farii i taua rave‘a ra. I roto i te mau hiero mo‘a e ravehia‘i te mau oro‘a no tei ora e no tei pohe.

E mea ohie, e mea nehenehe e e mea mo‘a te mau oro‘a e te mau pureraa mo‘a o te hiero.

Ua heheu mai te hoê tai‘oraa ara maitai o te mau papa‘iraa e aore te Fatu i parau mai i te mau mea atoa i te mau taata atoa. Te vai ra te tahi mau faataaraa o tei faanahohia no te fariiraa i te mau haamaramaramaraa mo‘a. E ô atu te mau pureraa mo‘a o te hiero i roto i teie ana‘iraa.

Eiaha tatou e aparau atu i rapae i te mau hiero te mau oro‘a e ravehia i roto i te hiero. Aita roa i faataahia e te iteraa o teie mau pureraa mo‘a i roto i te hiero ua ta-oti‘a-hia no te tahi noa feia o tei titauhia ia ara eiaha roa te tahi ia haapii mai na roto mai ia ratou. E mea hape roa te reira, te parau mau râ. Ma te tautoo rahi, te faaitoito nei matou i te mau varua taata atoa ia faataahia e ia ineine no te ite rau o te hiero. Te feia o tei haere i te hiero ua haapiihia i te hoê parau tumu : I te hoê mahana te mau varau ora atoa e te mau varua o tei ora na e horo‘ahia ia ratou te rave‘a ia faaroo i te evanelia e ia farii e aore râ, ia pato‘i i te mea o ta te hiero e pupu atu. Mai te mea e pato‘ihia teie rave‘a, no roto mai te pato‘iraa i te taata iho.

E mea ohie te mau oro‘a e te mau pureraa mo‘a o te hiero. E mea nehenehe roa. E mea mo‘a roa. Ia tape‘a hunahia te reira ia ore te reira ia horo‘ahia i te feia tei ore i ineine. Hinaaroraa ia ite e ere ïa i te faaineineraa. Te faufaa no’na iho e ere ïa i te faaineineraa. Te faaineineraa no te mau oro‘a o te mau taahiraa matamua ia: te faaroo, te tatarahapa, te bapetizoraa, te haamauraa, te mâ, te hoê paari e te hoê ti‘amâraa mâ o te hoê taata e haere mai ei manihini i roto i te fare o te Fatu.

Te feia o tei ti‘amâ e nehenehe e tomo i roto i te hiero

Te feia ti‘amâ atoa e tei faataahia i roto i te mau mea atoa e nehenehe e tomo i roto i te hiero, ia faaôhia i roto i te mau pureraa e te mau oro‘a mo‘a.

I te taime a farii ai outou i te faufaa mau o te mau haamaitairaa o te hiero e no te mo‘araa o te mau oro‘a e ravehia i roto i te hiero, ei reira ia outou e ui maere ai i te teiteiraa o te faito i haamauhia e te Fatu no te tomoraa i roto i te hiero mo‘a.

Titauhia outou ia mau i te hoê parau faati‘a no te tomo i roto i te hiero. E mea ti‘a i teie parau faati‘a ia tuurimahia e te hau mana o te Ekalesia. Te feia noa e mea ti‘amâ te ti‘a ia haere i te hiero. Tei to outou episekopo o te fenua iho e aore râ te peresideni amaa te hopoi‘a no te aniraa i to outou ti‘amâraa hou outou a farii ai i to outou oro‘a hiero. E mea faufaa roa teie uiuiraa, e riro te reira ei rave‘a no te hi‘opo‘araa e te hoê tavini tei faatoro‘ahia e te Fatu te huru o to outou oraraa. Mai te mea te vaira te hoê mea tano ore i roto i to outou oraraa, e nehenehe te episekopo e tauturu i te tatararaa i te reira. Na roto i teie rave‘a, e nehenehe outou e faaite e aore râ, e tauturuhia ia faati‘a i to outou ti‘amâraa no te tomo i roto i te hiero e te parau faati‘a a te Fatu.

Mea rave mo‘emo‘e te uiuiraa no te parau faati‘a o te hiero i rotopu i te episekopo e te melo ti‘a o te Ekalesia. I reira e e anihia i te melo te mau uiraa no ni‘a i to‘na iho huru, te ti‘amâraa e te haapa‘o-maitai-raa i roto i te Ekalesia e i to‘na feia faatere. E mea ti‘a i te taata ia haapapû e mea mâ oia i te pae morare e te haapa‘o ra i te Ture Paari, te aufau ra i te tuhaa ahuru, te ora ti‘a ra i te mau haapiiraa a te Ekalesia, e aita oia i roto e aore râ i apiti atu i te hoê pŭpŭ taata taiva. Ua haapiihia te episekopo e te faaite-ore-raa i teie parau moe i roto i teie ohipa e te taata tata‘itahi e uiuihia e mea faufaa roa ia.

Te mau pahonoraa e uiuihia e te episekopo e fariihia ia e e faati‘a i te mâraa o te hoê taata no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero. Mai te mea te hoê taata titau aita e haapa‘o ra i te mau faaueraa e aore râ, te vaira te hoê mea aita i tano i roto i to’na oraraa e ti‘a ia faaafarohia, e titauhia ïa ia faaite oia i te tatarahapa mau hou a hamanihia ai te hoê parau faati‘a no te hiero.

I muri iho i to te episekopo arata‘iraa i te hoê uiuiraa mai teie te huru, e uiui atoa te peresideni tĭtĭ ia outou hou outou e farii ai i to outou oro‘a hiero.

Te mea taipe te haapiiraa i roto i te hiero.

Hou a haere ai i te hiero no te taime matamua e aore râ, noa’tu e e rave rahi taime, e tauturu te reira ia outou ia ite e, te haapiiraa i roto i te mau hiero e ravehia mai te huru taipe. E horo‘a te Fatu, te Fatu Haapii, e rave rahi o Ta’na haapiiraa mai teie te huru.

E fare haapiiraa rahi te hiero. E fare no te haapiiraa mai. I roto i te mau hiero e tape‘ahia te tura ia nehenehe te haapiiraa tano maitai no ni‘a i te mau uiraa hohonu mau i te pae varua. Elder John A. Widtsoe no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo tei pohe, tei riro na ei peresideni maramarama no te fare haapiiraa tuatoru e ei aivanaa tui-roo i te ao nei. E taata faatura rahi i te ohipa o te hiero i parau i te hoê taime e:

« E faaô te oro‘a hiero i te taato‘araa o te opuaraa no te faaoraraa, mai tei haapiihia i tera taime e tera taime e te feia faatere o te Ekalesia, e ia tatara i te mau ohipa fifi ia maramarama. E ere i te faahuru-è-raa e aore râ, te faafeferaa i roto i te faatanoraa i te mau haapiiraa o te hiero i roto i te opuaraa o te faaoraraa. Te taato‘araa o te parau haapiiraa o te oro‘a hiero o te hoê ïa o te mau faaiteraa rahi no te parau mau o te mau oro‘a hiero. Rahi atu â, te taato‘araa o teie maimiraa e te paraparauraa no ni‘a i te faanahoraa o te Evanelia, te horo‘araa i te haamoriraa hiero ei hoê o te rahiraa o te rave‘a o te au ia tata‘ihia te haamana‘oraa no te huru tupuraa taato‘a o te Evanelia » (« Temple Worship », Utah Genealigical and Historica Magazine, Eperera 1921, 58).

Mai te mea e haere outou i te hiero e ia haamana‘o e te mau haapiiraa e taipe, eita roa outou e haere ma te varua tae, ma to outou hi‘oraa atea ia haere i rapae, ma te mana‘o e ua faateitei-rii-hia, e to outou iteraa rahi i te mau mea pae varua. Te faanahoraa haapiiraa e mea faahiahia. E mea faauruhia. Te Fatu Iho, te Fatu Haapii, tei haapii parabole i Ta‘na mau pĭpĭ ma te tuutuu ore – te hoê huru a‘oraa no te faaite hoho‘araa i te mau mea e nehenehe e riro ei mea fifi ia taa papû.

Ua riro te hiero iho mai te hoê taipe. Mai te mea ua ite na outou i te hoê o te mau hiero i te pô, maramarama maitai i te mau vahi atoa, ua ite ia outou i te hoê hi‘oraa faahiahia e tupu ra. Te fare o te Fatu, tei hopu i te maramarama, te ti‘a-noa ra i roto i te pouiri, e riro mai ia ei taipe no te mana e te faaururaa o te evanelia a Iesu Mesia i te ti‘a-noa-raa ei fare mori i roto i te hoê ao i paremo i roto roa i te pouiri pae varua.

I te tomoraa’tu i roto i te hiero, e taui outou i to outou ahu mahana no te ahu uouo o te hiero. Teie tauiraa ahu e tupu ia i roto i te piha tauiraa, ei reira e horo‘ahia‘i i te taata tata‘itahi te hoê vairaa ahu e hoê vahi faaneheneheraa e mea faataa-ê-maitai. I roto i te hiero te mana‘o no te mâ e haapa‘o-maitai-hia ia. Ia tuu outou i to outou ahu i roto i te vairaa ahu, e vaiiho atoa ïa outou i ta outou mau tauihaa e to outou mau pe‘ape‘a e ta outou mau faanevanevaraa mana‘o i reira. Ia haere mai outou i rapae i te piha faaneheneheraa ahuhia i te uouo, e ite outou i te hoêraa e te uputa no te aifaitoraa, no te mea pauroa te taata e ahuhia mai te reira te huru.

Te faaipoiporaa hiero o te hoê ïa oro‘a hopea o te hiero

Te feia atoa e hinaaro mau ra i te hoê faaipoiporaa hiero e hinaaro paha ia ite eaha te tupu mai. Eita tatou e faahiti i te mau parau o te oro‘a o te taatiraa (faaipoiporaa) i rapae mai i te hiero area râ, e nehenehe tatou e faaite i te huru o te piha taatiraa te nehenehe i roto i to’na tupuraa, te maniania ore e te hau i te pae varua e tei haamo‘ahia e te ohipa mo‘a o te ravehia i roto.

Hou na taata e haere mai ai i te fata no te oro‘a taatiraa, e ohipa na te ti‘a faatere ia faananea atu â, e i na taata ia fana‘o i te tahi mau ao. O teie te mau mana‘o o ta te na taata faaipoipo e hinaaro e faaroo i roto i teie farereiraa.

« Teie te mahana o to orua faaipoiporaa. Ua ravehia orua i roto i te aehuehu o to orua faaipoiporaa. Ua patuhia te mau hiero ei vahi mo‘a no teie mau oro‘a. E ere tatou i to te ao nei. Te mau mea o te ao nei eita ïa e haapa‘ohia i ô nei e aita ïa e mana i ni‘a ia tatou i ô nei. Ua haere mai tatou mai rapae mai i te ao i roto i te fare o te Fatu. Ua riro te reira ei mahana faufaa roa o to tatou oraraa.

« Ua fanauhia mai orua, mea ani-manihini-hia i te ao nei e na metua o tei faaineine i te hoê tetene tahuti nei no to orua varua ei nohoraa. Ua bapetizohia orua tata‘itahi. Te bapetizoraa, te hoê oro‘a mo‘a, ei taipe no te mâ, ei taipe no te pohe e te ti‘a-faahou-raa, ei taipe no te haereraa mai i mua i roto i te oraraa apî. E hi‘o maite te reira i te tatarahapa e te matararaa o te hara. Te oro‘a no te tamaaraa a te Fatu o te hoê ia faaapîraa i te fafauraa o te bapetizoraa, e e nehenehe tatou, mai te mea e ora tatou no te reira, e tape‘a mai i te hoê faaoreraa i ta tatou mau hara.

« Oe, te tane faaipoipo, tei faatoro‘ahia i te autahu‘araa. Oe tei horo‘a-matamua-hia i ni‘a ia oe te Autahu‘araa a Aarona e o tei nuu tamau noa i roto i te mau ti‘araa atoa o te reira – te diakono, te haapii, e te tahu‘a. I muri iho ua tae mai te mahana i itehia‘i oe ei mea ti‘amâ no te farii i te Autahu‘araa a Melehisedeka. Teie autahu‘araa, te autahu‘araa teitei a‘e, o tei faataahia ei autahu‘araa rahi mai te au i te haapa‘oraa mo‘a a te Atua e aore râ te Autahu‘araa Mo‘a mai te au i te Haapa‘oraa a te Tamaiti o te Atua (hi‘o Alama 13:18; Helamana 8:18; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 107:2-4). Ua horo‘ahia ia oe te hoê ti‘araa i roto i te autahu‘araa. I teie nei ua riro oe ei peresibutero.

« Ua farii tata‘itahi orua i to orua oro‘a. I roto i te reira oro‘a ua farii orua i te hoê faatoro‘araa no te ite mure ore. Tera râ teie mau mea atoa, e auraa te reira, o te haamataraa e te faaineineraa i to orua haereraa mai i te fata ia taatihia ei tane e ei vahine faaipoipo no te tau e no amuri noa’tu. Ua riro orua i teie nei ei utuafare, ti‘amâ ia rave i te hamaniraa i te ora, fariiraa te rave‘a na roto i te itoito e te tusia no te hopoi mai i te mau tamarii i te ao nei e te aupururaa ia ratou e te faaamuraa ia ratou ma te paruruhia i roto i to ratou oraraa tahuti nei; ia ite atu ia ratou i te hoê mahana, mai ia orua i haere mai, ia amui mai i roto i teie mau oro‘a mo‘a o te hiero.

« E haere mai orua ma te hinaaro mau e ua itehia e mea ti‘amâ. Te fariiraa i te tahi i roto i te fafaura o te faaipoiporaa o te hoê ia hopoi‘a rahi, o oia ia te amo i ni‘a ia’na te mau haamaitairaa faito ore ».

E haamauhia te mana o te taatiraa i te fenua nei e i te ao ra.

Mai te mea e hinaaro tatou ia taa te aamu e te parau haapiiraa o te ohipa hiero, e mea ti‘a ia tatou i taa maitai eaha mau te mana o te taatiraa. E mea ti‘a ia tatou ia feruri, i roto i te tahi hi‘oraa, no te aha te mau taviri o te mana no te ohipa i te mana no te taatiraa e titauhia‘i.

« E te haere ti‘a’tura Iesu i te pae fenua i Kaisarea Philipi ra, ua ui atu ra oia i ta’na mau pĭpĭ, na ô atu ra, o vai au te Tamaiti a te taata nei i ta te taata nei parauraa ? …

« Ua parau maira Simona Petero, na ô atu ra, o te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra.

« Ua parau atu ra Iesu ia’na, na ô atu ra, e ao to oe, e Simona Bare-iona: e ere ta te taata i faaite mai ia oe i te reira, na tau Metua râ i te ao ra.

« E parau atoa’tu vau ia oe, o Petero oe, e ei ni‘a iho i teie nei păpă e patu ai au i ta‘u ekalesia, e e ore roa ïa e noaa i te uputa o hade.

« E e horo‘a’tu ho‘i au i te mau taviri o te basileia o te ao ra ia oe, e ta oe e haamau i raro nei, e haamau-atoa-hia ïa i te ao; e ta oe e tuu i raro nei, e tuu-atoa-hia ïa i te ao. (Mataio 16:13, 16–19).

Ua mau na o Petero i te mau taviri. Ua mau na o Petero i te mana no te taatiraa, taua mana ra e ohipahia no te mana haamauraa e aore râ te taatiraa i te fenua nei e aore râ te faaoreraa i te fenua nei e tei te ao ra ïa te reira. Na te Peresideni o te Ekalesia – te peropheta, te hi‘o, e te heheu parau teie mau taviri. Tei te Ekalesia taua mana mo‘a ra no te taatiraa i teie nei. Aita roa e mea e mana‘ohia i roto i te umereraa hau atu i te mo‘a a te feia o tei ite te auraa mau o teie mana. Aita roa e mea e faaiti mai. E mea iti roa te tane o tei faataahia no teie mana no te taatiraa i te fenua nei i te hoê taime – i roto i te mau hiero atoa o te mau taea‘e tei farii i te mana no te taatiraa. Aita roa te hoê taata e farii te reira maoti râ te peropheta, te hi‘o, e te heheu parau e te Peresideni o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e ua uiui pinepine noa oia i te uiraa e « ‘E nehenehe anei tatou ia faaora-ore-hia ma te ore e haere atu na roto i teie mau oro‘a atoa, e te vai â ?’ e pahono vau, aita, aita te îraa o te faaoraraa. Ua parau Iesu e, ‘E rave rahi te parahiraa mau i te fare o ta‘u Metua ra, e te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou.’ [Hi‘o Ioane 14:2.] Fare i ônei e mea ti‘a ia iritihia e basileia; e e mea ti‘a i te mau taata atoa o tei faateiteihia i te parahiraa teitei ia faaoroma‘i i te hoê ture tiretiera, e te mau ture e hope noa’tu » (i roto i te History of the Church, 6:184).

Ua riro te ohipa hiero ei hoê puna no te mana i te pae varua.

Ua riro te mau hiero ei pû rahi mau no te puai pae varua o te Ekalesia. E mea ti‘a ia tatou ia ara e tamata te enemi ia haamou ia tatou ei Ekalesia e ia tatou tata‘itahi a imi ai tatou i te amui atu i roto i teie ohipa mo‘a e te faauruhia. E hopoi mai te ohipa hiero i te aueue-ore-raa no te mea o te reira te puna mau o te puai pae varua o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e o te taato‘araa o te Ekalesia.

I te tuuraa o te ofa‘i tihi o te hiero no Logan Utaha, ua rave te peresideni George Q. Cannon i teie faaiteraa, i reira ra i roto i te Peresideniraa Matamua e:

« Te ofa‘i-patu-raa atoa e tuuhia no te hoê hiero, e te hiero tata‘itahi tei oti mai te au i te faaueraa a te Fatu i heheuhia i ta’na autahu‘araa mo‘a, e faaiti te mana o Satane i te fenua nei, e e faarahi i te mana o te Atua e te paieti, e hautiuti te mau ra‘i ma te mana puai no tatou, e ti‘aoro e e pii i ni‘a ia tatou te mau haamaitairaa a te mau Atua Mure Ore, e te feia e faaearaa i to ratou aro » (i roto i te « The Logan Temple », Millennial Star, Nov. 12, 1877, 743).

Ia haape‘ape‘a ana‘e te mau melo o te Ekalesia e aore râ ia teimaha ana‘e te mau faaotiraa e titauhia i ni‘a i to ratou feruriraa, e ohipa matauhia te reira na ratou e haere i te hiero. E vahi maitai te reira no to tatou atuaturaa. I roto i te hiero e nehenehe tatou e farii i te ite atea pae varua. I reira, i te roaraa o te taime no te pureraa hiero, tei « rapae tatou i te ao nei »

I te tahi taime ua apiapi roa to tatou feruriraa i te mau fifi e e rave rahi mau ohipa e titau atoa ra i to ratou ara-maitai-raa e aita roa tatou e ti‘a ia feruri maitai e ia ite maitai. I te hiero e au ra te repo o te ara ore ua haapapûhia, e au ra te rupehu e te aru ua reva ê, e e nehenehe tatou e « ite » i te mau mea o ta tatou i ore i ti‘a ia ite atu na mua e ia ite i te hoê e‘a na roto i to tatou mau ati o ta tatou i ore i ite na na mua‘e.

E haamaitai te Fatu ia tatou a rave ai tatou i te ohipa oro‘a mo‘a o te mau hiero. Aita te mau haamaitairaa i ta-oti‘a-hia no ta tatou taviniraa i te hiero. E haamaitaihia tatou i roto i ta tatou mau ohipa atoa.

E tapo‘i ta tatou ohipa i roto i te hiero ia tatou i te hoê paruru e te hoê parururaa

Aita e ohipa i hau atu i te hoê parururaa a teie Ekalesia o te ohipa hiero e te ma‘imiraa i te aamu utuafare e paturu ra i te reira. Aita e ohipa i hau atu i te teatea i te pae varua. Aita e ohipa e horo‘a hau mai ia tatou i te puai. Aita e ohipa e titau i te hoê faito teitei no te parau ti‘a.

E tapo‘i ta tatou ohipa i roto i te hiero ia tatou i te hoê paruru e te hoê parururaa, oia’toa te taata iho e ei hoê nunaa.

No reira a haere mai i te hiero – a haere mai e a titau i to outou mau haamaitairaa. E ohipa mo‘a teie.

Hiero no Pamana City Panama. Haamo‘ahia i te 10 na Atete 2008.

Hiero no Tokyo Tapone. Haamo‘ahia i te 27 no Atopa 1980.

Hiero no Curitiba Paratira. Haamo‘ahia i te 1 no Tiuni 2008.

Nene’i